115 matches
-
minți și acum. Bărbatul nu neagă, ci confirmă deosebita sa slăbiciune de a minți. Așadar tot o ,,slăbiciune", de această dată cea a lui Busuioc, să fi fost obstacolul pe care îl căutăm? Fără îndoială că Busuioc era ,,vrăjit" de pădureancă. Nuvela oferă destule exemple în acest sens. Am ales să prezentăm două fragmente care susțin cu detalii afecțiunea bogătoiului pentru Simina. După ce fata i-a respins cererea de a veni la Curtici ca noră în casa sa, Busuioc cel mândru
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
încrezut în el, care nu se sfiește niciodată. Eu nu pot să plec, grăi Simina. Nu pot eu să-l văd așa și să mă depărtez. Momentul acesta urmează celui în care Iorgovan a cercetat locul în care murise Pupăză. Pădureanca detectează în schimbarea faciesului (până acum depresiv), o schimbare de atitudine existențială. Iorgovan a găsit soluția ieșirii din impasul "vidului". Femeia intuitivă și profund implicată o citește și, speriată de gravitatea ei, ia hotărârea renunțării la plecare. Nu înțelege să
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
îl decodifică la fel; chiar și Busuioc. Ca tată el se bucură și atunci când nu prea are de ce. A te lăsa păcălit, nu e tot una cu a fi păcălit și bărbatul știe asta. 2.3. Iorgovan cel depresiv Nuvela Pădureanca este inspirată din împrejurări și evenimente social-istorice reale: este vorba de epidemia de holeră din vara anului 1873, observa Sara Iercoșan în paginile consacrate acestei creații lui Slavici în Dicționarul analitic de opere literare. Studiile recente de demografie istorică având
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
putea oficializa relația celor doi tineri. Nu e de trecut cu vederea, faptul că dincolo de obstacolele menționate, în calea tânărului bogătan se mai interpuneau și aceste două social-administrative, motiv în plus ca să-i ,,treacă pofta" de a se însura cu pădureanca. Credem, însă, că, în orice caz, gândul cununiei era departe de Iorgovan. Băiatul era cu minte, dar mintea e și ea după timpuri și împrejurări așa că tinerețea cea fragedă îl face să aibă în vedere doar posibilitatea aventurii: Nu dar
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
și trece și nu lasă-n urma ei decât părere de bine că a fost. Afectiv însă intenția e trădată de realitate. Cu greutate, tânărul recunoaște mai întâi sieși, apoi în fața fetei că zbaterea sa era zadarnică o Simina, o pădureancă era pe lumea aceasta, și de aceasta el nu putea scăpa. Obsesia pentru acea Simina îl face pe Iorgovan să se simtă prins în mrejele îndrăgostirii. Purtat de sentiment, tânărul o caută, o găsește, dar întrebat de aceasta: Ce vrei
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
inima. Ca orice tânăr îndrăgostit, el dorește să o aibă aproape pe cea care e obiectul și subiectul pasiunii sale. Nu există niciun gând îndreptat spre o asumare a unei responsabilități de orice natură ar fi fost ea. Întoarcerea cu pădureanca acasă îl determină însă să se gândească la reacția părinților și notația auctorială reține cu minuțiozitate fiecare mișcare, orice tremur lăuntric: Și-i era greu lui Iorgovan să deie fața cu părinții săi. N-ar fi vrut, ferească Dumnezeu, ca
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
o virulență neașteptată amenințând cu sinuciderea atunci când fata îl învinuiește de faptul că își ascunde cu rușine de lume dragostea pe care o are către ea. Nu există în nuvelă niciun fragment explicit sau implicit care să o plaseze pe pădureancă în alt loc decât cel de la început. Ea ocupă total și definitiv sufletul lui Iorgovan. În aceste condiții, tânărul nu acceptă nici din partea celorlalți o altă raportare la imaginea fetei. Simina deține o poziție privilegiată și în raport cu el, și în raport cu
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
Ea ocupă total și definitiv sufletul lui Iorgovan. În aceste condiții, tânărul nu acceptă nici din partea celorlalți o altă raportare la imaginea fetei. Simina deține o poziție privilegiată și în raport cu el, și în raport cu ceilalți. "Scrietorul" va plăti scump vorbele despre pădureanca ce se ține cu Șofron. Nu cuvântul Șofron îl determină să reacționeze cu violență, ci denigrarea tinerei prin verbul se ține, plin de conotații, îl scoate din minți. Cu câteva clipe în urmă, Iorgovan sub semnul amintirii îi construia acesteia
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
urma urmei cu cine? Cu niște oameni pe care nu-i mai văzuse și care n-o să-l mai vadă în viața lor pe el. Niște scârnăvenii! Ce-i pasă lui de ei?! 2.4. O lume bolnavă Lumea din Pădureanca este populată, așadar, de indivizi care trăiesc, conștient sau nu, sub semnul bolii. Busuioc, "tatăl denaturat" și Iorgovan "cel depresiv" își păstrează, în ciuda "beteșugurilor" lor, până la final, statutul privilegiat în lumea satului pe care îl conferea averea deținută. În spațiul
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
să nu aflu că umbli după ștrengării. E prima impresie ,,trucată" pe care i-o împărtășește el lui Iorgovan și pe care o însoțește, voit, de interdicția oricărei aventuri în speranța că tânărul va renunța la orice gând legat de pădureancă. Cititorul nu are o viziune complet diferită despre eroină decât cea a personajelor. El sesizează faptul că Simina e un exemplar rar, chiar și în perimetrul creației lui Slavici. Și aceasta nu datorită pulsației permanente a vieții care o definește
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
efortului uman de evoluție se acutizează sau cronicizează sub semnul "amenințării" devenind "anxietate ca trăsătură". Granița care marchează începutul "suferinței" psihice e fin trasată și de aceea, uneori, e greu de precizat poziția ei. Supusă la o presiune psihologică deosebită, pădureanca reușește să nu cadă pradă "bolii" printr-un talent al adaptării de excepție. Gesturile sale, din timpul multelor confruntări cu Busuioc sau Iorgovan pe care ni le aduce în fața ochilor nuvela, dezvăluiesc o persoană atentă la găsirea unor soluții prin
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
povestea curmată, îi răsunau în ureche vorbele: "Pui de cuc în cuib de cioară! Simino! fata mea!" Prima întâlnire a lui Iorgovan cu Simina cea nouă de după decesul lui Neacșu va avea loc la Socodor, în casa părintelui Furtună, unde pădureanca alesese să stea pentru a-i fi aproape tatălui ei, așa cum nu-i fusese în ultimele ceasuri. Fără să fie în voie de nuntă, tânărul acceptase la insistențele lui Busuioc să îl însoțească pe acesta când o va cere de
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
în centrul "spitalului" din care vor ieși, până la urmă, teferi după confruntarea cu diferite maladii care determină destinele celorlalți. Interesant e faptul acum, din perspectiva celor spuse mai sus, putem vedea în altă lumină opere realizate anterior sau ulterior nuvelei Pădureanca. Eroii din Moara cu noroc sau cei din Ceas rău nu se înscriu și ei prin comportamentul lor (obsesii, reacții fiziologice) într-un tablou patologic? Zoltán din Cruciile roșii sau Baciu din Vecinii (I) nu sunt și ei gata să
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
sine, cu ceilalți (cu tatăl, cu societatea...) nu va fi ușoară și nici de scurtă durată: presărată cu stări depresive, crize de identitate, dar nașterea copilului său îl găsește călit, responsabil, decis să-și asume condiția existențială până la capăt. Spre deosebire de Pădureanca, Mara are în centru un personaj care îl ajută pe cititor să-și formeze cu mai mare ușurință o opinie despre eroii masculini ai romanului. Este vorba de Burdea, tovarășul de bancă din gimnaziu al lui Națl, care se dovedește
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
nici nu luptă măcar cu sine pentru a învinge monștrii interiori sau exteriori ce îi cotropesc ființa. Dacă în nuvela Moara cu noroc putem motiva, până una alta cu ușurință, alegerea numelor eroilor, observând caracterul "comun" al onomasticii lor, în Pădureanca nu reușim, la prima vedere, să găsim justificare în perimetrul lecturii unor nume ca Iorgovan, Șofron, sau Simina. Articolul relativ recent al Elisabetei Lăsconi 169, dincolo de erorile sale evidente (Gheorghe→Iorgu→ Iorgovan sic!), ia în discuție tocmai acest nivel subteran
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
Măciniș*. La crucea din sat (1876) Vezura*. Crucile roșii (1876) Gropile*, oraș transilvănean (poate Sibiu). O viață pierdută (1877) București. Gura satului (1878) Băloșeni*, Sărata*, Podgoria Aradului. Budulea Taichii (1880) Cocorăști*, Arad, Clădeni*. Moara cu noroc (1881) Ineu, Șicula, Fundureni*. Pădureanca (1884) Curtici, Socodor, Zimbru. Comoara (1896) Focșani, București. Vatra părăsită (1900) Vadu Morii, Pitești. La Răscruci (1906) Răscruci, Pitești. Concluziile periplului critic prin "geografia" operei slaviciene sunt interesante. Pentru Slavici spațiul e un loc de întâlnire între autor și personaje
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
un nume feminin a reprezentat o cheie de lectură greșită. Cititorul a parcurs Duduca Mamuca, Adela, Rusoaica și a descoperit poveștile unor personaje masculine în care femininul e un accesoriu facil. Nu se poate spune același lucru despre Elena, Mara, Pădureanca, Doamna Chiajna, Zvetlana, Enigma Otiliei, Ioana, Domnișoara Cristina sau Maitreyi... Scopul utilizării unui asemenea prenume-titlu rămâne cel de a atrage spre text acea categorie de cititori dornici să descopere "farmecul feminin". Dintre acestea câteva sunt alese nu pentru a desemna
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
exemplu, pot ilustra această afirmație. Când spunem Pascalopol ne gândim la "moșierul epicurian", Aurica reprezintă "fata bătrână", Titi este "imbecilul placid", Simion "dementul senil", iar Aglae, după expresia celebră a autorului, e "baba absolută". Și eroii din Mara sau din Pădureanca se subordonează, în bună măsură, formulei clasice de mai sus. Mara e văduva întreprinzătoare și energică, Persida/ Simina fata absolută (întruchiparea frumuseții și forței), Hubăr/ Busuioc e tatăl denaturat, Bandi/Pupăză degeneratul ș.a.m.d. Posibilitatea de a pune, ca
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
o supune analizei. El rămâne excelentul observator al lumii sale și asta nu e puțin lucru atunci când cunoaștem dificultatea pe care o presupune surprinderea societății "pestrițe" a Banatului românesc care face obiectul atâtor creații remarcabile dintre care două (Mara și Pădureanca) sunt capodopere. În realizarea lui Dinu există însă câteva pagini deosebite (ultimele treizeci ale unui roman de două sute de pagini). Fierarul află că Fira, fiica stăpânului său, Costache, pe care acesta i-o încredințase ca soră și viitoare soție după
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
și încearcă limitele neexplorate ale suportabilității ființei umane. Ea impune reconsiderarea omului, a conștiinței și a menirii sale în oricare din cele două lumi posibile. Ca moș Marian din O viață pierdută, moș Zamfir din Dăscălașul sau ca Simina din Pădureanca, Dinu fierarul găsește în sine puterea să pornească de la început după ce a așezat lucrurile în albia lor. Tragedia trăită până la epuizarea resurselor sufletești nu e micșorată de ultima zvâcnire de viață a celor care decid să meargă mai departe. Ba
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
Feliile de viață" sunt tăiate cu grija celui decis să ofere mai puțin o lecție, cât o bucurie cititorului prin contemplarea unor existențe la "înălțime". Maica Teofana și părintele Anania (ca și Bătrâna din Moara cu noroc sau Neacșu din Pădureanca) sunt persoane înzestrate cu o trăsătură care îl definește și îl distinge pe homo religiosus elita și reperul fundamental al omului moral căruia credem că îi revine meritul de a duce mai departe preceptele Moralei. Această însușire nu este nici
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
de la Moara cu noroc? Oare Ghiță nu a murit tot așa cum a trăit? În aceste condiții cum se explică faptul că profesorul clujean se pronunță cu atâta înverșunare contra tânărului bogătan și cu atâta toleranță față de "cumpănitul" cârciumar? Personajul din Pădureanca este așezat de toți analiștii creației lui Slavici, cu mai multă sau mai puțină claritate, în rândul exemplarelor cu un farmec bolnav, dominate de anxietate, de stări depresive care amintește de adolescenții firavi și neliniștiți ai lui Dostoievski. Într-o
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
gândul că munca aici a fost zadarnică ca și încercarea de a-i încălzi pe oameni aceștia și a-i ridica mai presus de ceea ce sunt în viața lor224. Gazetarul e oarecum perit, nici scriitorul nu o duce mai bine: "Pădureanca" am terminat-o cum am terminat-o. îi scrie lui Maiorescu Moartă o fi, vie o fi, așa e, cum este. Dac'ar fi să fie un păcat literar, ertați-l și pe acesta. Slavici s-a îndoit în tot acest
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
visul de-a pururea mângâios al firii noastre omenești 248. Bătrânul Slavici respinge "spitalul" lui Zola cu aceleași argumente cu care altădată susținuse "spitalul" lui Caragiale. Ceea ce e surprinzător e că propriul "spital" al eroilor Iorgovan, Pupăză, Bandi, Reghina din Pădureanca sau Mara ar cădea răpus de rigiditatea principiilor estetice susținute cu atâta vervă de scriitorul anilor din urmă. Fără îndoială că Slavici a fost dintotdeauna un partizan al ideii că esteticul este congener eticului, dar amândouă categoriile sunt deduse de
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
de viață umană pe care îl găsim performat, insinuat, în altă ființă fără ca aceasta să presupună "perfecțiunea", ci excelarea. Scormon, Gura satului, La crucea din sat sunt nuvele ale iubirii mature firești, obstrucționate sau simulat obstrucționate; Moara cu noroc și Pădureanca sunt miniromane ale unor iubiri ratate. Cu Mara, romanul celebrării iubirii, se încheie la Slavici cursul sinuos al sentimentului erotic, pentru că nuvelele anilor din urmă (Mitocanul, Spiru Călin, Puișorii, Nuța, Negrea Bătrînul, Prințesa) nu se înscriu în sfera iubirii, ci
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]