199 matches
-
arie naturală protejată Act normativ de înființare a Parcului Natural Văcărești Constantin C. Giurescu menționează în "Istoria Bucureștilor din cele mai vechi timpuri până în zilele noastre" că în secolul 17 zona Văcărești, aflată la marginea Bucureștiului, era o zonă păduroasă. Zona devine cunoscută o dată cu ridicarea Mânăstirii Văcărești în anul 1722, care s-a aflat, până la demolarea din 1986, pe dealul din partea sudică a actualului parc. În 1790, conform hărților publicate de Hora von Otzellowitz și Specht
PLAN DE MANAGEMENT din 8 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298192]
-
ha) iar de productivitate superioară aste de 71% (282.3 ha). Formația forestieră cea mai răspândită este: Sleauri de deal cu GO, ST pe 64% din suprafața 256.9 ha. Caracterul tipurilor de pădure natural-fundamentale se păstrează pe 70% din suprafața păduroasă (278.6 ha). Tipul de sol cel mai bine reprezentat este cel brun argiloiluvial care se regăsește pe 250.3 ha din suprafața unității de producție, adică pe 63% din suprafață. Structura, sub raportul participării speciilor reflectă proporția mai mare a gorunului
AMENAJAMENT SILVIC din 18 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/296021]
-
spații verzi, botaniștilor, a ideilor celor din țările participante și munca ordonată și de calitate a constructorilor olandezi care, și de data aceasta, s+au întrecut pe ei înșiși. Expoziția se desfășoară pe 66 de hectare, pe un teren ondulat, păduros cu largi poiene în care s-au amenajat armonios grădini cu flori și plante decorative, un mare lac cu nuferi, la marginea căruia s-a construit un imens amfiteatru în aer liber. Pe deasupra întregii feerii panoramice, pe un arc de
FLORIADA 2012 de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 614 din 05 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343772_a_345101]
-
te aven! Nici chiar taurul îngenunchiat Chi le guruves dino changende nu avea ochii că poporul Romany. na''s leș yakha sar e Români rashtra. În acea noapte el a populat Kodoia ratiate vo manushimos kărdeas pentru mine puștiul ținut păduros, anda' mande o chucho than o veshalo, Măi întunecat și sălbatec Feder tamlo thai divio decât cerurile cele mai furtunoase, sar le tarpenendar le tumanaleder, pe care le-am cercetat saven zumadem-le Că o stafie nou-venita. Creșterile întunericului Sar îk
ROMII ÎN LIRICA LUMII de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2142 din 11 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344145_a_345474]
-
prin oraș, si nu prea departe de Putna lui Ștefan cel Mare și de Călinești, sătul de naștere al părintelui sau, unde se ducea vară. Se întânlise și aici cu codrul drag lui și cu râul. În jurul orașului erau înălțimile păduroase, dealurile înflorite dinspre Mănăstrisca, Clocucica și Caliceanca, iar puțin mai încolo de dumbrava de la Horecea curgea leneș Prutul. Liniștea câmpeneasca a împrejurimilor, verdea și mirositoarea umbră din Volksgarten, marile porți de zid cu grădini îndărăt și ulițele largi că un
EMINESCU ŞCOLAR LA CERNĂUŢI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378297_a_379626]
-
retorică, exclamația retorică, persuasiunea. „Dacia era în antichitate țara locuită de geto-daci, care erau împărțiți într-un număr mai mare de triburi și ocupau un teritoriu cuprins între râul Tisa (vest), râul Nistru și Marea Neagră (est), Dunăre ( sud), și Carpații Păduroși (nord).” Nume celebre sunt aduse drept mărturii: Strabon - „dacii au aceeași limbă cu geții”, „Elenii i-au socotit pe geți de neam tracic”. Citându-l pe Nicolaie Densusianu cu a sa „Dacia preistorică”, Editura Mentor 2000, în legătură cu istoria ariminilor, locuitori
2, PROF. ANICA TĂNASĂ, de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1918 din 01 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375060_a_376389]
-
spirală-n vid, ca un crochiu./ Crochiuri suntem. Singuri, înotând/ într-un ocean de beznă, larg și blând,/ într-un ocean matern, primordial.../ Întoarce-te spre mine, ești un val” (p. 466). Tot aici, cealaltă parte a decorului teluric, Cetatea păduroasă, e reținută ca amprentă emblematică pentru lirica poetului: „În codrii fără capăt, verdea zare/ A frunzelor, a ierburilor, lin/ M-acoperă, de vis și vreme plin,/ Într-un vârtej de umbre mișcătoare./ Copitele, pe drumul de pământ,/ Se-aud distinct
EUGEN DORCESCU: POEZIA CA EXISTENȚĂ REFLEXIVĂ – SĂVÂRȘIRE ÎNTRU DESĂVÂRȘIRE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1749 din 15 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372554_a_373883]
-
antică. Autorul insistă aici asupra influenței grecești pre și postromane. Condurachi amintește: "Lui Strabon îi datorăm primele informații exacte despre dacii lui Burebista, ale căror expediții războinice au contribuit la stabilirea unei adevărate hegemonii dace în zona cuprinsă între Carpații Păduroși și Balcani. Lumea balcanică era intrată de multă vreme în orbita civilizației grecești, cînd aceasta intră pentru prima dată în contact direct cu Roma". Problematica continuității este integrată într-o lectură care nu este aceea a vitalității autohtone dacice, ci
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
ale căror hotare deveneau neîncăpătoare pentru agricultură și păstorit și a căutării de pământ mai bun, cetele de neam din sate și-au schimbat locul de lucru. În acest fel s-a produs fenomenul roirii satelor și al desțelenirii pământurilor păduroase de la deal sau de sub munte. În acest pământ nou, cucerit de om, s-au întemeiat sate libere, așa încât alături de satele vechi de tip dacic, intrate în parte în stăpânirea boierilor, s-au întemeiat satele de moșneni medievale, cu pământ cucerit
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
altă parte, cercetările arheologice din ultima jumătate de secol au adus date noi cu privire la pătrunderea și stabilirea slavilor în regiunile carpato-dunărene. Teritoriile de locuire ale slavilor înainte de marile migrații erau vastele spații situate la nord de râul Pripet, în regiunile păduroase aflate între Vistula și Niprul superior până spre zona de nord-est, în bazinele superioare ale râurilor Volga, Oka și Kama. După prăbușirea confederației tribale hunice, la mijlocul secolului al V-lea, slavii au început să se deplaseze spre vest și nord-vest
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
incursiune a cabarilor, care desprinși de chaganatul chazar în urma unor divergențe, s-au repliat în teritoriile controlate de unguri și s-au subordonat lor. Expedițiile organizate de unguri, în 862 și 881, s-au produs prin pasul Verecke din Carpații Păduroși (Nordici), la îndemnul cnejilor moravieni, Rostislav și Sviatopulk. Dar, după scurt timp, bunele raporturi ale ungurilor cu Moravia Mare au încetat și, în 892, ei întreprind o expediție ca aliați ai regelui Arnulf al Germaniei. Apopi, în 894, ungurii s-
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
albi, slavi și volohi: vorbind despre slavii de la Dunăre, el amintește despre populația romanică, volohii. Apoi, în 896, ungurii pătrund în Câmpia Panonică, unde "începură lupta cu volohii și slavii care trăiau acolo". Deducem că, în regiunea nordică a Carpaților Păduroși, românii trăiau împreună cu slavii. Despre situația formațiunilor politice românești din Transilvania, la începutul secolului al X-lea, aflăm date în Cronica Notarului anonim al regelui Bela al III-lea (Anonymus) "Gesta Hungarorum", datat secolul XII, dar care se referă la
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
stăpânire era atât o sursă de pradă cât și bază de atac asupra altor țări. În primăvara anului 1241, după cucerirea teritoriilor rusești, inclusiv Haliciul, trupe mongole s-au apropiat de ținuturile noastre prin nord și au pătruns în Carpații păduroși. Înainte de a pătrunde în Ungaria, oști însemnate erau concentrate în preajma regiunilor extracarpatice. Despre atitudinea mongolilor față de populația (locuitorii) din teritoriile extra-carpatice, în 1240-1241, după supunerea Cumaniei și Rusiei, deci înaintea pătrunderii în Ungaria, avem informații neclare, contradictorii. Rogerius, în Carmen
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
editorial în 1963, cu romanul Cordovanii (I-III; Premiul de Stat și Premiul Uniunii Scriitorilor). Imaginea scriitorului ar putea fi cea dintr-o încercare de portretizare pe care i-o face Eugen Barbu: „În câmpul literar a apărut un individ păduros, dur, cu ceva apăsat în mers și glas, cu o revendicare pătimașă în ședințele noastre de breaslă. M-au impresionat [...] logica lui țărănească, patosul său subteran pentru adevăr.” Între 1965 și 1967 este redactor-șef adjunct la „Gazeta literară”. Colaborează
LANCRANJAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287743_a_289072]
-
Teatru și Muzică (1986), Premiul Ministerului Culturii (2003). Cartea care l-a consacrat pe S. este romanul Niște țărani (Premiul revistei „Săptămâna”, Premiul „Ion Creangă” al Academie), ce înfățișează un sat oltean izolat, Cornu Caprei, cățărat în parte pe dealuri păduroase, stăpânit încă de rânduieli patriarhale, inclusiv de sărăcia inerentă înapoierii. În scenă sunt aduși în special țărani asemănători cu cei din Moromeții, în frunte cu Năiță Lucean, aproape o „copie” a lui Ilie Moromete, cel mai fascinant personaj din literatura
SARARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289490_a_290819]
-
adaptat la forme de viață”) - centru ordonator al imaginarului său. Poetul dovedește un adevărat har al sublimării vieții și al transfigurării ei printr-o melodicitate pură: „Dar noi am prins de talpă rădăcini, / Mâinile ni-s funii de lumini”. Peisajul păduros de acasă arată, în frânturi, îndrăgite icoane („Mestecenii visează încă sub coajă de lapte/ La frunze și la câmpurile coapte”, Anotimp), însă acestea nu reprezintă decât o fracție a plămadei divine ce se urzește din vocile pământului, chemările cerului și
POPA-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288908_a_290237]
-
în norul său de melancolie („Mai singur, tot mai singur, în munții mei bătrâni, / Nici o dorință-n mine, nici un îndemn. Doar zvonul / Declinului, cum, parcă, pe cerul altui ev, / Suflând, un zeu ar duce spre orizonturi norii...”). Poetul cutreieră ținuturi păduroase, în care trecutul istoric vibrează încă viu în oameni, dar și în frunzele copacilor, în ierburi, unde „și-n aer a rai și a vecie amiroase” și își decantează sentimentele, emoțiile în litanii de o mare discreție pe eternele teme
RACHIŢEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289080_a_290409]
-
sine spre acest gen de „visare”. (Ă). Modificarea plantelor după metoda miciurinistă, mărețele planuri de transformare a naturii, cum ar fi marele canal turkmen, stațiunile hidroelectrice de la Kahovka și Stalingrad, schimbarea deșerturilor În regiuni mănoase, oprirea vânturilor secetoase prin perdele păduroase de protecție, marile expediții, iar la noi Canalul Dunăre-Marea Neagră, hidrocentrala de la Stejar-Bicaz, noile descoperiri arheologice - iată câteva din motivele unei posibile literaturi fantastice de tip nou, de care avem nevoie. (Ă)”. * Așadar, În lipsa unei literaturi fantastice, În prezența unor
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
încap se întorc plângând înapoi, grupuri-grupuri, după ce flămânzesc câteva zile pe străzile orașului"2343. Situația era disperată "afară de regiunea plășii Silistra Nouă, unde cultura cerealelor e foarte restrânsă"2344 ca urmare a faptului că acea plasă era "în mare parte, păduroasă"2345. În primăvara anului 1899 aveau să se producă noi schimbări în aparatul administrativ din Dobrogea, astfel că, printr-un decret regal emis la București la 13 mai 1899, domnul Traian Stoica "cu un serviciu de trei ani ca subprefect
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
publicația Dobrogea din orașul Tulcea insera în paginile sale un articol referitor la defrișările masive din județul Tulcea, arătând că "de unde județul nostru, până mai ieri, era brăzdat de întinse păduri, azi, grație lipsei de control și de direcție, terenurile păduroase se micșorează pe zi ce trece"2504. Din cauza defrișărilor "frumoasele păduri cu care odinioară județul Tulcea era brăzdat au început să dispară (...) fiindcă nu s-a găsit nicio normă rațională în exploatarea pădurilor, după cum cert este că, unii, din cauza lipsei
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
poziția sau așezarea Iașului au contribuit mult, negreșit și ele la lipsa dovezilor mai sigure ce ne-ar putea vorbi de epoca întemeierii sau de vechimea însăși a localității; căci din câte se știe, vechiul târg era așezat la poalele pădurosului Copou, a cărui margine sudică forma un mic promotoriu, sau mai bine zis o insulă în mijlocul unor mari pâraie, iazuri sau mlaștini.” ( N. A. Bogdan-Orașul Iași, Monografie) Cerințe: 1. Explicați sensul cuvintelor și expresiilor scrise cursiv în text . 2. Continuați cu
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
atent, să-i recunoască la timp cicatricea masluirilor. A zâmbit, gata pentru reîntâlnire. Oho, bieții ucenici ai realului... Gata să deschidă ochii. Pe pleoape, infinitul zefir, mâinile răcoroase și lungi ale dimineții. Prin fereastră pătrundea zumzetul rutinei. Profesor, în orășelul păduros al adolescenței, alintat de izvoare și dealuri melancolice. Tânăr profesor, cu fulare colorate și replici-mitralieră, vedetă care năuceste adolescenți de provincie. Mereu iritat, plictisit, scuipând aforisme, însoțit de un alai pestriț, de imberbi haotici. Primul pas, pe pragul clasei: catalogul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
ea reunește aproape pe toți românii într-un stat armonios construit. Nu mai e un arc ușor de sfărâmat, ci un bloc compact. Regiunile naturale nu mai sunt mutilate de linia frontierelor. Avem o țară completă, cu munți, coline, ținuturi păduroase și descoperite, agricole, pastorale și industriale”. El insista asupra formei României, o elipsă apropiată de cerc, având o axă de aproximativ 700 de km și cealaltă de 600 km, formă ce-i oferea o suprafață mai mare cu un contur
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
și-au pierdut viața circa 200 mii de basarabeni. În noaptea de 5 spre 6 iunie 1949 au fost arestați și deportați în Siberia circa 11 mii de familii de țărani din Basarabia. Moldova, teritoriul cuprins între Carpații Orientali, Carpații Păduroși, Nistru și Marea Neagră, a fost dintotdeauna locuită de români și strămoșii lor, fiind așadar, parte constitutivă a vetrei și etnogenezei poporului român. Principatul Moldovei, ce a cunoscut vremuri de glorie sub Alexandru cel Bun, Ștefan cel Mare, Ion Vodă cel
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
atunci în vârstă de zece ani. După moartea tatălui ei, fetița a fost luată de o mătușă, sora mai mică a lui Whit Meynell, care locuia într-un orășel numit Westfield, căminul originar al familiei Meynell, situat într-un ținut păduros, deprimant, în vecinătatea unui lac noroios, nu departe de Austin, Texas. Hattie resimțea chinuitor lipsa tatălui ei și l-a jelit mult mai mult timp decât li s-a părut normal celor din jur. Se înțelegea bine cu Margot, sora
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]