3,151 matches
-
de departe sunteți când frigul smulge mari hălci din noi, până rămâne o urmă extaziată cât bolta cerului, până rămâne o vie pată cât pleoapa cosmică, până se-mprăștie o pulbere galbenă peste îndrăgostiți, peste oameni. Iar noi - zei tineri, păgâni, severi - ne ridicăm strigând: "Iată-ne! Iată-ne! Luați-ne, sfere, voi, arbori și păsări! Luați-ne, munților, și tu, lună bezmetică, liană neinventată, și tu, planetă triunghiulară, istm solemn, văzut deodată, amintire înaltă, tot mai curată! Iată-ne! Iată
Poezie by Aura Christi () [Corola-journal/Imaginative/9268_a_10593]
-
îi / este". Evidențierea lui este, prin situarea aparte și la urma întregii descrieri, subliniază existența divinității . Avem aici, așadar, un exemplu convingător că despre lucruri sfinte se poate scrie foarte bine în vers liber și chiar într-un limbaj nițel păgîn, fără ca ritualul scrisului să supere credința. Citind acest poem, mi-am adus aminte de psalmii lui Arghezi: arta cere mult curaj, o veghe neîntreruptă pentru neadormirea cugetului și predispoziție de a porni mereu spre alte zări. În postfața volumului, Alex.
Poezia basarabeană din ultimele decenii by Ion Țurcanu () [Corola-journal/Imaginative/9710_a_11035]
-
de foarfecele înfricoșător - despicătorul de secole plouă cu boabe de fier incandescent din cântarele sparte-ale sorții alerg pe lemnele rugului până în vârf unde tu fumegi în fașele Domnului. O bisturiul niciodată nu taie - el interzice. N: Citesc prin voi literele păgâne circumscrise ca o temniță filială: nu sunt decât o particulă a morții. Mireasma creierului meu virgin acuză: noli tangere circulus meos! T: Deși conversăm limba ta n-o cunosc - ea este în creștere. Peste mine plouă păcatele și tu nu
Omul Întrerupt by Gheorghe Istrate () [Corola-journal/Imaginative/9913_a_11238]
-
Elemente de antropologie în operele Sfântului Iustin Martirul și Filozoful”, în Ortodoxia, Anul XX (1968), Nr. 3, p. 378. footnote>, era conștient de faptul că prezentarea lui Hristos ca împlinirea spuselor profeților nu urma să însemne mult pentru un auditoriu păgân. În cele două Apologii ale sale, adresate Împăratului Antonius Pius (138-61 e.n.), încearcă o abordare diferită. Pentru a contracara obiecția după care creștinismul este o inovație recentă și arbitrară, el susține semnificația universală a lui Hristos prin operarea Logosului divin
Sfinții Iustin Martirul și Filosoful și Irineu al Lyonului despre îndumnezeire. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/174_a_438]
-
și mângâiere. Dacă el astfel se curăță de toate răutățile cu care era împovărat, atunci se întoarce la Acela, Care l-a creat”<footnote Cuvânt către greci, P. G. VI, col. 237. footnote>. Sfântul Iustin, aparținând aceleiași familii grecești și păgâne, descrie, în Dialogul cu iudeul Trifon, cum s-a finalizat căutarea sa filosofică după convertire, de unde reiese identificarea dintre creștinism și adevărata filosofie. Deși anterior aderase la platonism, după aceea, n-a avut nimic de negat. E schițată deja ideea
Sfinții Iustin Martirul și Filosoful și Irineu al Lyonului despre îndumnezeire. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/174_a_438]
-
de către Sfântul Irineu<footnote Norman Russell, The Doctrine of Deification in The Greek Patristic Tradition, Oxford University Press, Oxford, 2006, p. 96-101. footnote>. Sfântul Irineu al Lyonului În timp ce Tațian Asirianul și Teofil al Antiohiei se luptă în Răsărit cu credințele păgâne și ebraice, la o mie de mile spre vest, Irineu, episcopul Lyonului, se lupta cu probleme foarte diferite. Oponenții celui care este considerat punctul sau pionul principal al gândirii creștine pentru secolul al doilea<footnote André Benoît, Saint Irénée. Introduction
Sfinții Iustin Martirul și Filosoful și Irineu al Lyonului despre îndumnezeire. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/174_a_438]
-
Egesip În pasajul citat și În altele redate de Eusebiu, a fost cea obișnuită În antichitate. În realitate, lucrurile au mers În alt fel și Într-un mod mai complex. Anticii atribuiau proliferarea sectelor și a opiniilor, potrivit mentalității antice păgâne și creștine, ispitei diavolului, acel „princeps haereticorum” (Ieronim, Comm. in Ezech 10,32). Părinții văd fără excepție și pretutindeni lucrarea diavolului, insistând neîncetat asupră-i, atât din pricina răspândirii ereziei, cât și din pricina faptului că prindea la mulți (Origene, Hom. in
DIVERSITATEA ŞI UNITATEA CREŞTINILOR ÎN PRIMELE TREI VEACURI. In: STUDIA UNIVERSITATIS „BABEŞ-BOLYAI” THEOLOGIA CATHOLICA by ANGELO DI BERARDINO () [Corola-journal/Science/144_a_159]
-
111, vorbește pe larg despre creștini, despre răspândirea lor În Bitinia și Pont, despre purtarea lor, despre numărul lor; nu-i confundă nicidecum cu iudeii, chiar dacă aceștia erau numeroși În Asia Mică (Ep. 10,96). La fel și alți autori păgâni din veacul al II-lea, cum ar fi Împăratul Hadrian, Suetonius, Epictet, Lucian de Samosata, Marcus Aurelius, Frontonius etc. (cf. P. Carrara, I pagani di fronte al cristianesimo. Testimonianze dei secoli I e II, Florența 1984) Îi deosebesc bine pe
DIVERSITATEA ŞI UNITATEA CREŞTINILOR ÎN PRIMELE TREI VEACURI. In: STUDIA UNIVERSITATIS „BABEŞ-BOLYAI” THEOLOGIA CATHOLICA by ANGELO DI BERARDINO () [Corola-journal/Science/144_a_159]
-
este scris că iudeii au colaborat la condamnarea și uciderea episcopului din Smirna (Martyr. Pol. 12,2; 13,1; 18,2). În Faptele martirilor, pentru a fi condamnați, cei care credeau În Cristos se mărgineau să spună „sunt creștin”. Autorii păgâni din veacul al II-lea, Începând cu Plinius În 111 aproximativ, nu-i confundă pe creștini cu iudeii. Păgânul Lucian de Samosata, deși vorbește cu dispreț despre ei, Îi cunoaște Îndeajuns pe creștini și felul lor de a trăi. El
DIVERSITATEA ŞI UNITATEA CREŞTINILOR ÎN PRIMELE TREI VEACURI. In: STUDIA UNIVERSITATIS „BABEŞ-BOLYAI” THEOLOGIA CATHOLICA by ANGELO DI BERARDINO () [Corola-journal/Science/144_a_159]
-
Hauser, L’ Église à l’âge apostolique, Paris 1996, 66. footnote>. Declinul acesteia a fost determinat Însă de poziția plină de rigiditate În apărarea tradiției iudaice - implicând drept consecință redimensionarea poziției lui Petru, Învinovățit de prea multă deschidere față de lumea păgână și de laxitate În raport cu tradiția legalistă iudaică - dar și de evenimentele istorice legate de războiul iudaic. Dispariția „stâlpilor” și a celorlalți mari misionari presupunea pericolul fărâmițării comunităților creștine, și pentru că În așezările cele mari probabil că existau mai multe grupări
DIVERSITATEA ŞI UNITATEA CREŞTINILOR ÎN PRIMELE TREI VEACURI. In: STUDIA UNIVERSITATIS „BABEŞ-BOLYAI” THEOLOGIA CATHOLICA by ANGELO DI BERARDINO () [Corola-journal/Science/144_a_159]
-
fi privită că un animal curat pentru că era rumegător, ea putea fi văzută și că necurata, dacă ținem seama că avea copita despicata. Dacă rămânem la prima semnificație, cea de animal curat, cămilă simbolizează poporul ales, în timp ce necurăția prefigură neamurile păgâne. Faptul că Ioan purta o haină din par de cămilă, semnifică chemarea evreilor și a păgânilor la Hristos. Cureaua, provenită de la un animal mort, semnifică prin încingerea cu ea, omorârea patimilor. Cât privește hrană să, trebuie să știm că albinele
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93782_a_95074]
-
a Domnului lisus Hristos. Sărbătoarea apare atestata documentar în secolele IV-V, când se fixează definitiv și data Crăciunului. Sărbătoarea Nașterii Sfanțului Ioan Botezătorul, la 24 iunie, se pare că a fost instituită după unii cercetători, spre a înlocui sărbătorile păgâne, cu caracter agricol sau naturist, din epoca solstițiului de vară (22-23 iunie). Drăgaica, Sânzienele în tradiția populară În calendarul popular, ziua de 24 iunie este cunoscută sub denumirea de Sânziene sau Drăgaica. Deși sunt asociate sărbătorii creștine a Nașterii Sfanțului
24 iunie – Drăgaica sau Sânzienele [Corola-blog/BlogPost/93789_a_95081]
-
de la nașterea lor’’ (Clipe de salamandră vicleană). Poezia Marianei Pândaru și-ar dori să descifreze un secret neîmpărtășit nouă, muritorilor de rând, un secret al unei altfel de existențe, suspendate între divin și inexorabil, pentru care un fel de ritual păgân ar fi vrut să spună că încă de ,,la început a fost Cuvântul morții’’, al acelei păsări mari care ,,stătea neclintită/ deasupra orașului,/Și nimeni nu știa/ de unde această umbră/ fără contur’’(Pasărea cea mare). Cuprinsă într-un hățiș vegetal
MARIANA PÂNDARU – „Așteptare în tăcere” [Corola-blog/BlogPost/93858_a_95150]
-
vene-mi cântă albastrul sânge meta/amorit. Ogarii ceții urlă. Podul pragul devin un prund de râu și la un semn recifele din suflet scot ghețarii scenariul ludic: scrânciobul de lemn în care așteptam prezicătorii cu bărbile ca un apus păgân să-mpace "căpățâna" cu golgotha în tencuiala sfântă din fântâni prin gura mea lovită de bastoane. Prea multe răstigniri pe cer. Auzi? mi-au nins în păr devreme silicații sub mersul viermelui în morții duzi și vrabia îmi ciugulește fața
Poezie by Horia Zilieru () [Corola-journal/Imaginative/12466_a_13791]
-
demontează prejudecățile (pe cît de numeroase, pe atît de rezistente) perpetuate, inerțial, de-a lungul timpului în exegezele consacrate poetului latin. Astfel, faptul că multă vreme acesta a fost considerat drept întruparea, prin excelență, a spiritului satiric (de la ultimii autori păgîni ai Romei, pînă la comentatori din secolul nostru, imaginea unui Iuvenalis ethicus a înregistrat o carieră absolut impresionantă, după cum ne demonstrează cu argumente convingătoare autoarea), neglijîndu-se alte aspecte poate mai interesante din perspectiva cititorilor de astăzi ai satirelor sale, a
LECTURI LA ZI () [Corola-journal/Imaginative/14219_a_15544]
-
clipă de clipă. Dacă ar fi sinceri cu ei înșiși și nu ipocriți, ăștia ar trebui să picteze abatoarele că pe Capelă Sixtina, căci astea-s templele lor acum. Neam de creștini (a se citi pupători de icoane) cu obiceiuri păgâne... Nici nu mă mir, având în vedere că la ultimul sondaj de opinie al CCSB, majoritatea crede că trebuie reinstaurata pedeapsă cu moartea, iar criticarea religiei ortodoxe ar trebui să se înscrie în codul penal. Total de acord...E trist
Tăierea mieilor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82632_a_83957]
-
rând, Fulger în fulger carnea o adapă, Cel mort e-n viul din împrejurul blând Al apei și-l cheamă printre mângâieri Prea târziu triumfa peste pietre poemul, Prea târziu câștigă memoria Celui în veșmânt de depărtări. Privește acest izvor păgân Și lanul de grâu vecin: desuetudinea Rugăciunii tale i-a dat numele Cu sarea tuturor corpurilor îngropate și aeriene. 30 oct. 2003 Îmi cere numai să fiu adevărat. Din locul ignoranței dragostea tresare. Carnea mi-e asemenea căderii piliturii În
Poezii by Miron Kiropol () [Corola-journal/Imaginative/10900_a_12225]
-
este și totul se poate, prin mine, și fără voia mea nu pot dăinui nici punțile, nici piscurile albe." Religiosul este atacat mereu: "niște preoți mici și automați alergară voioși pe alei" (Duhurile balneare. Răvaș din Călimănești) Se face elogiul păgân al idolatriei: "Voim, în sfârșit, recunoașterea superiorității incontestabile a idolatriei asupra oricăror alte procedee terapeutice..." (Program) Călugărul Sakeltop spune rugăciunea deghizat în pisică (Povestea lui Sakeltop). Personajul auctorial Totog este "Născut dintr-o găină și un ortodox..." (Tratat despre Totog
Un avangardist dincoace de ariergardă by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Imaginative/10684_a_12009]
-
românească există un "amalgam de creștinism și păgânism", iar peste un secol, poetul Nicu Caranica spunea că amintita creație "reprezintă în balada noastră momentul unic în felul său al fuziunii sufletului mitic păgân cu sufletul creștin al nostru", elementele mitice păgâne din balada examinată fiind mai greu de identificat. Petru Caraman fusese convins că acest cântec românesc, care "ține de substratul roman", reproduce fidel mitul greco-roman al lui Apollo și al Dianei (Artemis). N-au lipsit nici opiniile contrare, care au
Motivul incestului în folclorul românesc by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/11814_a_13139]
-
fidel mitul greco-roman al lui Apollo și al Dianei (Artemis). N-au lipsit nici opiniile contrare, care au negat substratul greco-roman al baladei, Th. Fecioru, în Poporul român și fenomenul religios (1939), declarând ritos: "Nu vedem nicăieri urme de mitologie păgână, ci, din contra, elemente creștine și o atmosferă religios-morală tranșant deosebită de a celor vechi". Elementele acestea păgâne și creștine, spune P. Caraman, nu sunt în baladă atât de categoric departajate. Existau, cum am amintit, numeroase atestări și câteva aprecieri
Motivul incestului în folclorul românesc by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/11814_a_13139]
-
negat substratul greco-roman al baladei, Th. Fecioru, în Poporul român și fenomenul religios (1939), declarând ritos: "Nu vedem nicăieri urme de mitologie păgână, ci, din contra, elemente creștine și o atmosferă religios-morală tranșant deosebită de a celor vechi". Elementele acestea păgâne și creștine, spune P. Caraman, nu sunt în baladă atât de categoric departajate. Existau, cum am amintit, numeroase atestări și câteva aprecieri teoretice asupra motivului incestului în folclorul românesc, dar o cercetare aprofundată a lui întârzia să apară. Evenimentul a
Motivul incestului în folclorul românesc by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/11814_a_13139]
-
devin Soare și Lună, ca reacție, dureroasă, de căință, la incestul săvârșit", sunt semnalate, în continuare, legende din Groenlanda, apoi sunt inventariate motive, gesturi, semne constatate și în alte arealuri etnofolclorice. Comparatistul își spune cuvântul și în privința aliajului de elemente păgâne și creștine din balada studiată, semnalează pe lângă cele știute alte elemente fie din Vechiul Testament (visul lui Iacob, toiagul), fie din Noul Testament (plânsul Maicii Domnului, apariția lui Iisus, a Sf. Petru, a Sf. Ioan), fie, în fine, apariția unor personaje din
Motivul incestului în folclorul românesc by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/11814_a_13139]
-
în alte zări au mas fluiere s-au frânt - tăcut-a Duhul Sfânt noaptea vieții s-a fost tras din munte moarte e din cer până-n pământ iar Poetul strânge între palme frunte ...când și vâlvele-au plecat în lumi păgâne blândului Hristos ce-I mai rămâne? NECESARA MINUNE în zadar se schimbă nopțile în zori: unde sunt ciobanii sfinți și rugători? unde-s - dârzi - voivozii - magii crăișori în această țară adâncată-n nori? vai - pitice vremuri și preascunde frunți e
SCHIŢE DIN MUNŢII BUCOVINEI (VERSURI) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2073 din 03 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380570_a_381899]
-
proroacele-i aripi deasupra acestor ecumeniste mușuroaie) behăie cor pravoslavnic în poieni de-amieze cu smerenie călcat-am printre căcăreze un păstor - cu celularul - mugește la turmă... hoți de lemne și jindariul fură fără urmă... munții au chelit măiestru sub securi păgâne „ajutoare-europene”... - edili vor să-ngâne a trecut pe-aici și papa...pardon: patriarhul! și le-a zis la gură-cască: „ia mai strângeți țarcul!” au 'țeles blugiștii noștri că de-acum românii în Carpații cei Ștefanici nu mai sunt stăpânii pravoslavnici
SCHIŢE DIN MUNŢII BUCOVINEI (VERSURI) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2073 din 03 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380570_a_381899]
-
Acasa > Stihuri > Reflectii > EZOTERIC Autor: Virgil Ciucă Publicat în: Ediția nr. 2119 din 19 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului Ezoteric Explicabil și vorace Timpul fuge implacabil Căutând în zodiace Infinitul inefabil - Ezoterică visare Din religia păgână Gându-și cată alinare La-ntâlnirea cu o zână Ezoteric se aude Cucul care cântă-n van Când uitarea se ascunde În vestitul Cal Troian Ezoteric, atestate, Se cufundă în tăcere Doruri de singurătate Fără urme de durere Ezoteric idealul
EZOTERIC de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 2119 din 19 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380649_a_381978]