129 matches
-
parohie din Vigo d'Anuania. În această perioadă a lucrat alături de fratele său, Gian Antonio. Lucrările sale din această perioadă au inclus peisaje cât și reprezentații ale figurilor umane. În data de 15 februarie 1757 s-a căsătorit cu Mattea Păgâni, fata pictorului Matteo Păgâni. În același an, fratele său moare și se naște primul său copil. Al doilea băiat, Giacomo Guardi s-a născut în 1764. Cele mai importante lucrări finale ale sale includ "Doege's Feasts", o serie de
Francesco Guardi () [Corola-website/Science/327454_a_328783]
-
a remarcat în domeniul șansonului. Sutele sale de cântece romantice se disting prin ritmul lor poetic și printr-o simplitate elocventa. A scris cântece pentru Édith Piaf (inclusiv „Milord”), Dalida (inclusiv „Gigi l'amoroso”), Françoise Hardy, Barbara, Brigitte Fontaine, Herbert Păgâni, France Gall, Cindy Daniel. Yossef (Joseph) Moustacchi s-a născut la Alexandria că fiu al lui Nissim Moustacchi și al soției sale, Sară, evrei sefarzi greco-italieni din insula Corfu,care se stabiliseră în Egipt. Familia sa avea rădăcini în Asia
Georges Moustaki () [Corola-website/Science/323791_a_325120]
-
pe când unitatea de rasă o favorizează, vom aminti numai de cumani, cari au descălecat în țările dunărene sute de ani după maghiari, cari încă în suta a treisprezecea, în vremea lui Bela IV și a lui Ladislaus IV Chunus, erau păgâni și sălbatici, pe când rasa maghiară era relativ într-un stadiu înalt de civilizație. Ei bine, acesti cumani, fiind de viță finică, s-au contopit repede cu maghiarii, de nu le-au rămas nici urma măcar, pe când românii au rămas și
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
care-și cunosc trecutul istoric. Primele documente care menționează existența unor clerici, și implicit existența unor lăcaș uri de cult, datează din sec al XVIIlea. Evident nu se poate spune că, până atunci, oamenii acestor locuri au fost nis te păgâni, ținând seama că Sfanțul Apostol Andrei, cel dintâi chemat, a desăvârșit procesul de creș tinare început încă din primele secole ale erei creștine, proces construit prin Edictul de la Milan din 313 dat de împăratul Constantin cel Mare. Dar în această
Filosofia şi istoria cunoaşterii by Suflet Alina () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2084]
-
o recunoaștere pozitivă a alterității și, constituind o contestare radicală a etnocentrismului, autorizează studierea unei societăți după propriile-i criterii. După cum rezumă Ruth Benedict, „antropologia era prin definiție imposibilă atâta timp cât distincția Între noi și primitivi, noi și barbari, noi și păgâni domina mintea oamenilor” (Benedict, 1963, p. 3). Prin generalizarea metodei „observării participative”, etnologii ajung la o cunoaștere intimă a reprezentărilor, a valorilor și a credințelor societăților studiate. Acestea din urmă sunt transformate În culturi, fiecare caracterizată printr-o configurație unică
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
de vină, ci boala. Tot așa și nebunii care nu văd lucrurile așa cum sunt ele, dar nu-s de vină lucrurile, ci mintea stricată a celui nebun. Dumnezeu a făcut cerul ca să-i vedem creația și să ne închinăm Creatorului. Păgânii, 77 însă, au îndumnezeit creația lui Dumnezeu. Nu e de vină creația, ci nesocotința acelora. După cum omul nesocotit nu are folos de nicăieri, tot așa și omul cu judecată singur își este de folos. Poate fi cineva egal cu Hristos
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
au lipsit claritatea și vizibilitatea cerute de proiectele de dezvoltare model”. Acești vânători-culegători migratori care practică agricultura itinerantă, trăiesc În unități familiale În permanentă schimbare, sunt răspândiți pe o suprafață mare de teren greu accesibil și sunt, În ochii indonezienilor, păgâni reprezintă un caz dificil. Oficialitățile țării au Încercat, În felul lor haotic, să Îi adune În sate planificate, situate În apropierea principalelor șosele, cu scopul implicit de a crea o populație fixă și concentrată, pe care funcționarii responsabili cu populațiile
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]
-
ca la stăpânul nostru prea milostiv și avem să-i facem jurământ de supunere, după vechile obiceiuri.” La rândul său Ștefan cel Mare îi cerea regelui polon să-l ajute și să-l apere împotriva tuturor dușmanilor, fie creștini, fie păgâni. Este pentru prima dată când este formulată o asemenea cerere într-un tratat cu regele polon. În tratativele semnate anterior cu polonii, domnii Moldovei se angajaseră să-l ajute pe rege cu toate forțele de care dispuneau. Condițiile stipulate în
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
sunt capabili eroii lui Camil Petrescu, transpare și în textul eminescian. Mai mult, și aici constatăm aceeași oroare față de lenea de a privi, admirabil sesizată de Al. Paleologu la intelectualii rasați ai lui Camil Petrescu: "Căci te iubeam cu ochi păgâni/ Și plini de suferinți,/ Ce mi-i lăsară din bătrâni/ Părinții din părinți. Dacă am semnalat atmosfera eminesciană, se impun și câteva amendamente. În mod categoric, romancierul Camil Petrescu nu este preocupat de descrierile de natură, adeziunea sa la proza
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
a evita răul. Cei doi pelerini vor pătrunde într-o cameră decorată cu fresce, dedicată glorificării bunurilor pământești. Pe fiecare dintre cei patru pereți sunt portretizați cei care au cunoscut gloria terestră: în înțelepciune (filozofi și poeți, în mare parte păgâni), în putere (marii împărați și războinici ai 612 Judith Serafini-Sauli, op. cit., p. 35. 613 Ibidem. (trad. n.) 169 Greciei și ai Romei antice, regele Arthur și cavalerii săi, Carol cel Mare, Barbarossa și Manfred), în bogăție (Midas, Nero, regele Robert
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
înaintea realității prezentului regretele pentru trecut și neliniștile pentru viitor. d) A ajuta la rezistența împotriva ispitei neo-păgâ-nismului. Până și în țările creștine se remarcă un evident simptom de criză, pierderea practico-existențială a dimensiunii escatologice. Dacă nu suntem escatologici, suntem „păgâni noi”. Viitor redus și insuficient este, prin urmare, și viitorul conceput de actualul vitalism. Este o ispită tipică acestei perioade de criză: „Acum, tocmai la sfârșitul creștinătății, în timp ce creștinismul se reformulează pentru oameni ca o problemă, păgânismul reînflorește ca un
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
lipsește surprinzător), uneltitorii, conspiratorii (un oarecare Mihul, discreditat ca alogen, înșelător, diseminator de turburări, duplicitar), dușmanii istoriei - „marele împărat al turcilor”, nimeni altul decât Soliman Magnificul, care „s-a sculat urlând cumplit ca leul”, aducând cu sine mulțime de fiare „păgânești” (funcționează în continuare antica cristalizare „creștini-păgâni”), ce îi dau prilej lui M. să construiască niște (foarte europene) povestiri care pot fi intitulate „Decrementa atque incrementa Domini Petri” și să facă din domnul Moldovei un personaj tragic, părăsit de prieteni, nevoit
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287940_a_289269]
-
vizigoții și ostrogoții - cei de apus, adică vizigoții sunt pentru noi mai bine cunoscuți, din perioada când organizau expediții de pradă și jaf în sudul Dunării, fiind însoțiți și de tribul dacic al carpilor, cunoscuți drept carpo-daci și de pe când, păgâni fiind, se erijau, pe pământul Daciei, în apărători ai credinței lor păgânești, reprimându-i și martirizându-i pe creștini . Atacurile repetate ale goților, combinate cu atacurile altor populații germanice (heruli, gepizi, taifali) și iraniene la care participă și dacii liberi
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
nouă și interesantă, chiar dacă soluția lui (se poate observa) are o amprentă pur moralistă și etică. Salvian pornește de la observația, insolită pentru un creștin și în totală contradicție cu tezele lui Orosius, că romanii fuseseră puternici pe vremea cînd erau păgîni, în timp ce decăderea lor venise o dată cu credința creștină. Explicația pe care o dă Salvian acestui fapt nu e una istorică: decăderea are loc din voința lui Dumnezeu, așa cum atestă cuvintele și exemplele din Vechiul și din Noul Testament, pe care scriitorul le
[Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
social căruia îi este destinată și care este reconstituit prin opera lui Martin. E vorba de Educarea celor neștiutori (De correctione rusticorum), o predică sub formă de epistolă, destinată educării creștine a celor simpli și a țăranilor din Spania, încă păgîni în esență și înclinați spre superstiție; aici, scriitorul, care se inspiră din tratatul Despre felul cum trebuie catehizați cei simpli întru credință (De catehizandis rubidus) al lui Augustin (cf. p. 000), folosește un limbaj simplu, presărat cu barbarisme, conform cu auditoriul
[Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
bucăți inima, sufletul nu va da comoara ce i‑a fost Încredințată odată de credință. Asta este fapta harului lui Dumnezeu Care chivernisește totul, Care poate săvârși lucruri minunate și În trupurile slabe”153. Unii slujitori Împărătești, alteori Înșiși Împărații păgâni sau proconsulii și prefecții de atunci doreau să‑i ademe‑ nească, Întru Început, pe creștini cu lingușeli levantine, uneltiri și promisiuni lumești, tentații și oferte caduce, pentru ca aceștia să se dezică de credința În Hristos Domnul. Acești dușmani ai lui
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
interesantă, chiar dacă soluția lui (se poate observa) are o amprentă pur moralistă și etică. Salvian pornește de la observația, insolită pentru un creștin și în totală contradicție cu tezele lui Horosius de pildă, că romanii fuseseră puternici pe vremea când erau păgâni, în timp ce decăderea lor venise o dată cu credința creștină. Explicația pe care o dă Salvian acestui fapt nu e una istorică: decăderea e datorată voinței lui Dumnezeu, așa cum atestă cuvintele și exemplele din Vechiul și din Noul Testament pe care scriitorul le examinează
[Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
la 129 km de Atena. Curajul femeilor a fost mare și s-a dovedit a fi un exemplu pentru toți. în vremea persecuțiilor, femeile creștine își îndemnau copiii să moară pentru Hristos. Pe cât de mare era durerea și rușinea părinților păgâni când copiii lor creștini mureau martiri, pe atât de mare era dorința și bucuria celor creștini, ca fiii lor să aibă parte de coroana de martiri cu care intrau în rândul sfinților. Calendarul nostru creștin este împodobit cu sfinți și
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
răutății, parșiveniei, ghinionului ba chiar și asociata vrăjitorilor și unealta dracului. Cred că am aflat răspuns la Întrebare: am plecat taman la vreme căci la orizont se profila crucea și apoi semiluna, ambele urând zeii, iar voi Încă mai erați păgâni. Și totuși, eu vă iubesc căci, naturală, nepervertită căci sunt independentă, vă văd Încă parte a Naturii, aceea pe care o iubesc inclusiv prin pasul meu atât de ușor. Iată de ce vă fac un dar, printr’un sfat: iubiți și
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
p. 284"/>). Voi reveni la aceste legende populare la capitolul despre evreul hagiocid. Aici mă interesează doar un episod anume, care poate fi rezumat astfel : Sfânta Maria era purtată pe năsălie, de apostolii lui Isus, spre mormânt. Mai mulți „jidovi păgâni” au oprit procesiunea, iar unul dintre ei a Încercat să dărâme sicriul cu corpul sfintei. Atunci Maica Domnului (sau „Îngerul Domnului” sau „Puterea cea nevăzută a lui Dumnezeu”) i-a orbit pe toți jidovii. Pierderea vederii este - În cadrul acestui scenariu
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
osândiți pe veci la chinurile Iadului (cf. mss. BAR nr. 1064, din 1742 ; <endnote id="vezi și 19, II, p. 213 ; 20, p. 288"/>). Cam aceleași categorii apar și la mitropolitul Antim Ivireanul, la Începutul secolului al XVIII-lea : „limbile [= păgânii], că n-au credință, jidovii, că n-au botez, ereticii, că sunt despărțiți din brațele Bisericii”, toți fiind „vrednici de plâns” <endnote id="(656, p. 188)"/>. Într-un manuscris din 1667 (mss. BAR nr. 1570), tradus „de pre limba slovenească
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
care este gătit diavolului și Îngerilor lui” (Matei 25, 41). Figurarea de-a valma a catolicilor, evreilor și musulmanilor În preajma Iadului nu trebuie să ne mire. Pentru imaginarul colectiv al românilor creștin-ortodocși, „letinul”, „ovreiul” și „turcul/tătarul” sunt cam la fel de „păgâni”, „spurcați”, „și-n cruce nebotezați” : „Letinu bogat,/ Savai cânele spurcat ;/ Ca turci e necreștinat/ Și de lege lepădat” sau „Letinu bogat,/ Ovreiu nebotezat/ Și de lege lepădat” <endnote id="(795, pp. 263-267)"/>. „Lăsând la o parte confuzia de noțiuni etnice
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
motivul „azimei preparate cu sânge”. Legenda spune că „de un post mare [de Paște], au făcut jidanii pâne cu sânge”. Fiind În postul dinaintea Paștelui și neavând ce mânca, creștinii urmau „să se spurce” și „să se facă și ei păgâni”, mâncând „pâne spurcată, adecă amestecată cu sânge”. Atunci, Sfântul Toader i-a salvat pe creștini, Învățându-i „să nu mănânce nimic de la păgâni, că erau toate lucru rile de mâncare otrăvite și necurate”, ci să-și prepare o hrană rituală
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
lucruri minunate și în trupurile slabe”<footnote Sf. Ioan Gură de Aur, Cuvânt de laudă la Mucenicii Egipteni, I, în vol. Predici la sărbători împărătești și cuvântări de laudă la sfinți ..., p. 511-512. footnote>. Unii slujitori împărătești, alteori înșiși împărații păgâni sau proconsulii și prefecții de atunci de atunci doreau să-i ademenească, întru început, pe creștini cu lingușeli levantine, uneltiri și promisiuni lumești, tentații și oferte caduce, pentru ca aceștia să se dezică de credința în Hristos Domnul. Acești dușmani ai
Medicii și Biserica. Medicină și Spiritualitate în abordarea pacientului terminal by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/121_a_138]
-
îndoielilor,/ Că, după cum spun Scripturile, neamurile au fost cele care au crezut mai întâi în Domnul/ Acum deci drept este să credeți în Cel descoperit de Scripturi/ Și nu în idolii cei deșerți, cinstiți zadarnic în locul Vieții” (vv. 433‑436). Păgânii trebuie să părăsească idolii, dar nu pentru a îmbrățișa ulterior religia iudaică. Argumentul cel mai puternic rămâne exemplul personal, altfel spus, convertirea lui Commodian însuși (vv. 3‑12): Rătăceam neștiutor din loc în loc, în puterea speranțelor deșarte,/ Iar nebunia tinereții
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]