61 matches
-
am pus mâna pe icoană și că sunt strein de acuzația ce mi se aduce, dar am cerut să jure și câțiva dintre cei pe care-i bă nuiam că au ascuns-o. Au refuzat să jure, iar Ion Badale, (pălimarul pus de organizația de partidă, nervos, m-a scuipat în față la ieșirea din biserică în văzul credincioșilor după oficierea Sfintei Liturghii. În aceste condiții am făcut o hemoragie gastrică, am ajuns la spitalul Sfântul Spiridon din Iași, iar după
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
zguduit, jelind-o și jeluindu-se ca și în ziua precedentă la aflarea morții ei. La căpătîi, aranjîndu-i mai bine broboada, Lucica plînge liniștit. Mă stăpînesc cît pot să nu dau drumul hohotelor care îmi sfîșie pieptul. Preotul, dascălul și pălimarul „citesc” primul „stîlp”. Încep să vină femei și bărbați la priveghi. Unii plîng, dar au în același timp ochii iscoditori, să vadă ce-i în jur și dacă-s toate după obicei. Vorbesc molcom, în șoaptă. Nu stau cu dînșii
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
alin. 1 lit. a) teza întâi din Codul penal și art. 378 alin. 1^1 din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Panaite Gologan în Dosarul nr. 209/44/2007 al Curții de Apel Galați - Secția penală, de Costică Pălimar în Dosarul nr. 5.750/121/2007 al Tribunalului Galați - Secția penală, de Dumitru Gîrleanu în Dosarul nr. 4.200/121/2006 al Curții de Apel Galați - Secția penală, de Aurel Buga și Constantin Cristinel Dascălu în Dosarul nr. 65
DECIZIE nr. 438 din 15 aprilie 2008 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 64 alin. 1 lit. a) teza întâi din Codul penal şi art. 378 alin. 1^1 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/197956_a_199285]
-
aceste din urmă dispoziții fiind ridicate doar prin Încheierea din 8 februarie 2008, pronunțată în Dosarul nr. 65/121/2005 de Curtea de Apel Galați - Secția penală). Excepția a fost ridicată, în dosarele de mai sus, de Panaite Gologan, Costică Pălimar, Dumitru Gîrleanu, Aurel Buga, Constantin Cristinel Dascălu și Gheorghe (Mihai) Gheorghiță. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorii acesteia susțin că prevederile din Codul penal încalcă dispozițiile constituționale ale art. 53 referitoare la Restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți
DECIZIE nr. 438 din 15 aprilie 2008 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 64 alin. 1 lit. a) teza întâi din Codul penal şi art. 378 alin. 1^1 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/197956_a_199285]
-
alin. 1 lit. a) teza întâi din Codul penal și art. 378 alin. 1^1 din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Panaite Gologan în Dosarul nr. 209/44/2007 al Curții de Apel Galați - Secția penală, de Costică Pălimar în Dosarul nr. 5.750/121/2007 al Tribunalului Galați - Secția penală, de Dumitru Gîrleanu în Dosarul nr. 4.200/121/2006 al Curții de Apel Galați - Secția penală, de Aurel Buga și Constantin Cristinel Dascălu în Dosarul nr. 65
DECIZIE nr. 438 din 15 aprilie 2008 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 64 alin. 1 lit. a) teza întâi din Codul penal şi art. 378 alin. 1^1 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/197956_a_199285]
-
muncitori, primind la botez numele și patronimicul de Valeriu Ioan Musteață. În anul 1985 a absolvit școala medie din satul Codreanca (raionul Strășeni). De mic copil a frecventat biserica "Sf. Arhangheli Mihail și Gavriil" din satul Codreanca, unde a fost pălimar și citeț. De asemenea, participa des la slujbele ținute în mănăstirile din apropiere, pe raza de 35 km de la satul natal fiind 10 mănăstiri, de unde a obținut o educație creștinească înaltă. În perioada vacanțelor de vară făcea ascultare la mănăstirea
Petru Musteață () [Corola-website/Science/308682_a_310011]
-
oraș, construită în 1735, monument de arhitectură veche românească. Aspectul este de casă tipic musceleană, cu două caturi, cu fișor de lemn, ușor sculptați, ce se termină în arcade ondulate de zidărie, prelungit cu sală în consolă, cu stâlpi și pălimar din baluștri strunjiți de lemn, cu profilatură simplă din tencuială la ferestre, cu gârlici, în goluri arcuite sub foișor, și învelitoare de șiță. Unelte lucrate meșteșugit în lemn sau fier, folosite de țăranii musceleni în decursul vremi, indică principalele lor
Câmpulung () [Corola-website/Science/303859_a_305188]
-
menționat. De la vest la est, biserica este împărțită în cele patru încăperi tradiționale: pridvor semideschis, tindă, naos și altar. Altarul este mai îngust și terminat poligonal, în cinci laturi. Trecerea dinspre tindă spre naos este marcată de stâlpi și un pălimar de scânduri. Iconostasul este original și are trei uși. Tâmpla lui este formată din câteva bârne transversale peste care se ridică crucea și moleniile pictate. Tâmpla păstrează contururile apostolilor pictați în picioare. Profeții au fost pictați în medalioane pe un
Biserica de lemn din Puranii de Sus () [Corola-website/Science/322958_a_324287]
-
este, din punct de vedere constructiv, o construcție simplă, ferită dar și deschisă spre mediul înconjurător, marcată de cei patru stâlpi frontali, înfipți în tălpi și adunați de o grindă-fruntar. Pridvorul este deschis central, în axul bisericii, și împrejmuit cu pălimar de scânduri pe cele trei părți. Din punct de vedere decorativ, pridvorul este partea cea mai elaborată în ansamblul construcției. Grinda-fruntar, împreună cu grinzile laterale, sunt puternic profilate prin traforuri săpate adânc, stârnind imaginația. Stâlpii sunt și ei sculptați puternic cu
Biserica de lemn din Drăguțești, Argeș () [Corola-website/Science/321265_a_322594]
-
ca unul dintre clericii patrioți ai Bucovinei. De asemenea, a fost și un talentat scriitor, fiind numit de unii „Creangă al Bucovinei“. Iraclie Golembiovski s-a născut la 9 martie 1823 într-o familie de țărani români. Părinții săi erau pălimarul Atanasie Golembiovski (născut în 1798 la Sucevița, viitor vornic la Sucevița din 1840) și Varvara Crăciun. El și-a spus încă din tinerețe , dar numele și l-a schimbat oficial abia în 1881. Din cauza faptului că pe atunci nu existau
Iraclie Porumbescu () [Corola-website/Science/320860_a_322189]
-
resfințită de Partenie Ciopron, delegat al Mitropoliei Moldovei și Sucevei. Biserica de lemn din Brașca a intrat în atenția presei în mai 2004 când dintr-o icoană a Maicii Domnului, veche de peste 300 de ani (după cum susținea soția unui fost pălimar), a început să curgă mir. Acest fenomen a fost observat pentru prima dată la 9 mai 2004 de către o bătrână de 68 de ani, Veronica Pop, care a arătat și altor femei lacrimile curse din ochii Maicii Domnului și apoi
Biserica de lemn din Brașca () [Corola-website/Science/323152_a_324481]