181 matches
-
simplu, să-mi prezinte vechile ustensile de cioplit, unelte folosite în gospodării, “instrumentele muzicale pentru lemnărit”, cu răbdarea unui dascăl de țară. Încet, am prins curaj. -- Cum v-ați caracteriza în câteva cuvinte, pentru cei ce nu va cunosc? Un pălmaș, un cioplitor în lemn, care vrea să facă viața mai frumoasă...Vezi tu, noi suntem mici copii ale Creatorului, care atunci când ne-a zămislit, a pus țărâna, apa și Duh Sfânt, iar noi încercăm la rândul nostru să creăm, să
“SCOPUL TRECERII NOASTRE PRIN VIATA ESTE REDOBANDIREA UNITATII CU INTREGUL” de CLARISSA EMANUELA în ediţia nr. 1400 din 31 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360369_a_361698]
-
NOASTRE PRIN VIAȚĂ ESTE REDOBÂNDIREA UNITĂȚII CU ÎNTREGUL”, de Clarissa Emanuela , publicat în Ediția nr. 1400 din 31 octombrie 2014. Mi-a fost dat să cunosc încă un Om. Un Maestru care, în simplitatea să, se numește singur “doar un pălmaș”. Genial, de o modestie rar întâlnită, pătruns de lumină și credința, un însuflețitor al lemnului, al “strâmbăturilor” întâlnite înaintea pașilor săi. Am urcat pe aleea de sub Tâmpa cu emoție și parcă drumul către Turnul Lemnarului, unde își avea Domnia sa atelierul
CLARISSA EMANUELA [Corola-blog/BlogPost/360455_a_361784]
-
de înțelepciunea adânc și tainic păstrată a străbunilor, păreau că mă citesc că pe o carte deschisă. Citește mai mult Mi-a fost dat să cunosc încă un Om. Un Maestru care, în simplitatea să, se numește singur “doar un pălmaș”. Genial, de o modestie rar întâlnită, pătruns de lumină și credința, un însuflețitor al lemnului, al “strâmbăturilor” întâlnite înaintea pașilor sai.Am urcat pe aleea de sub Tâmpa cu emoție și parcă drumul către Turnul Lemnarului, unde își avea Domnia sa atelierul
CLARISSA EMANUELA [Corola-blog/BlogPost/360455_a_361784]
-
2003; - Elegii, 2003; - Moartea tatălui, 2005; - În Piața Centrală, 2007 ; - Omul din oglindă, antologie de autor (2003 - 2008), cu comentarii și bio-bibliografíe, 2009; - Abyssus abyssum invocat, 2009; - drumul spre tenerife, 2009; - el camino hacia tenerife, Santa Cruz de Tenerife - Las Pălmaș de Gran Canaria, 2010; - Poemele bătrânului - Poemas del viejo, ediție bilingva, traducere în limba spaniolă: Roșa Lentini și Eugen Dorcescu, 2010; ediția a II-a, cu o prefață de Andrés Sánchez Robayna, Ediciones Igitur, Montblanc (Tarragona), Spania, 2012; - Elegiile de la
EUGEN DORCESCU de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 347 din 13 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340345_a_341674]
-
zâmbetul curat al voinicului Niță, care m-a strâns cu palma bătucită de bușteni. Cu pas de voie-n luncă îl văd pe Niță-n opinteală cu țapinul sub buștean. Cu el trei țapinari și-un șef care strigau „Hei-rup!”. Toți pălmașii își sileau forța să rotească măgăoaia. Niță nu auzea comanda, dar când îi vedea în caznă sărea în opinteală cu tărie și punea bradu-n rostogol. Apoi râdea... Când n-auzea strigarea „Stai, bă!” se forța singur până venea unul să
VOINICUL MUT DE IOAN MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340727_a_342056]
-
pădurilor de brazi pe care-i tot cărase în spinare... Povestea mea se-ncheie cu adevărul că voinicul mut a fost odată dar a plecat din Rucăr la soroc și a lăsat în amintire un suflet nobil în trup de pălmaș. IOAN MUȚIU Referință Bibliografică: Voinicul mut de IOAN MUȚIU / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 312, Anul I, 08 noiembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 George Nicolae Podișor : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
VOINICUL MUT DE IOAN MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340727_a_342056]
-
cucerit independența neamului spre ași pune pe cap coroana turnată din tunul turcesc cucerit la Plevna. Ieri am fost la București să revăd coroana. O respect îndeosebi deoarece Majestatea Sa nu a dat din gură ca boierul ci, alături de noi pălmașii, a luptat pentru unirea tuturor românilor. - Sărbătorești deci Ziua Națională a României? - Nu, ferească-mă Sfântul. Cum să fie zi națională dacă Majestatea Sa Regele Mihai este ținut în colivie? O colivie aurită, dar tot colivie rămâne. Unirea este legată
MOŞ IOAN ROATĂ ŞI TEDEUM-UL de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1431 din 01 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371964_a_373293]
-
mirror), antología de autor (2003 - 2008), con comentarios y bio-bibliografía, 2009; Abyssus abyssum invocat, 2009; drumul spre tenerife(el camino hacia tenerife, le chemin vers tenerife, the way to tenerife), 2009; el camino hacia Tenerife, Santa Cruz de Tenerife - Las Pălmaș de Gran Canaria, 2010. Referință Bibliografica: Eugen DORCESCU - POEMELE BĂTRÂNULUI / POEMAS DEL VIEJO / Eugen Dorcescu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 842, Anul III, 21 aprilie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Eugen Dorcescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
POEMELE BĂTRÂNULUI / POEMAS DEL VIEJO de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 842 din 21 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345938_a_347267]
-
vreo formă de viciu consumul acestor produse, chiar dacă în zilele noastre, ambele te amețesc. Nu, nu cu tăria lor. Te amețesc cu prețul lor! Că doar din cauza asta s-a aplicat taxa pe „viciu de vamă” la atât de mulți pălmași de la punctele de trecere a frontierei. Potrivit gândirii mele creatoare, lipsită de vicii, fumatul și consumul de alcool, sub orice formă și din orice fel de recipiente, sunt obișnuințe. Sunt ticuri de noblețe, dacă vreți! Eu am fumat țigări de
DESPRE VICIILE VIEŢII MELE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 415 din 19 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345228_a_346557]
-
la ora fixată în camera de consiliu și a ridicat nemulțumită din sprâncene, observând că acolo se află doar o tânără grefieră pe care a luat-o puțin la rost, vorbindu-i și privind-o de sus, ca pe ultimul pălmaș al instituției: - De ce nu ai comunicat ora la care am dispus începerea ședinței? Poliția nu știe? Unde este învinuitul? Nici avocat nu văd. E pustiu! - Doamna judecător, îmi pare rău, știți foarte bine că am trimis la timp toate... - Și
EPISODUL 11, CAP. IV, MEANDRELE DESTINULUI, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1664 din 22 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372622_a_373951]
-
seral, poate... Studentule, voi învățați acolo să săltați mașinile parcate necorespunzător? - Domnule agent-șef principal, acolo învățăm de toate, chiar dacă unele aspecte nu vor face obiectul muncii noastre de ofițer... - Aha! Voi veți fi ofițeri... Nu munciți ca agenții, ca pălmașii, vrei să spui tu mie, nu? Nu vă coborâți voi la munca de jos... - Nu, domnule agent-șef principal! Nu asta am dorit să spun, încercă studentul Bolnavu să lămurească problema, dar șeful patrulei era prea iritat să-l mai
D ALE POLIŢIEI (5) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1482 din 21 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373035_a_374364]
-
ne-apropie mai mult.Un dor intens, cu gustul ars, de săruriUitat pe-un fir de ceață, măi demult.Să ne-ntâlnim, e ziua cea mai calmă.Oceanu-și plimba apa-n sens invers. Am ochi de ploi, țin cerurile-n pălmași parc-am fi doar noi în univers.... V. TOAMNĂ INUTILĂ, de Lăură Hubati, publicat în Ediția nr. 1730 din 26 septembrie 2015. Ce toamnă inutilă pândește lângă noi, Se scutură pe frunze în straie de rugina, Cu trena prinsă-n
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/372088_a_373417]
-
oferită de colegul său de școală și de muncă. - De ce nu v-ați luat liber, domnule..., încercă Vijelie să afle. - Cine să-mi dea, domnule plutonier? Șefii petrec bine așa zile, chiar și în timpul serviciului. Merg la restaurante... Eu sunt pălmaș, colega...! La voi, nu tot așa se face? - Ha, ha, ha! Ba bine că nu! Mă gândeam că domnul comisar șef Vulpoi este mult mai înțelegător și... - Daaa! Este foarte înțelegător, dar numai când are dânsul nevoie, nu când are
D ALE POLIŢIEI (6) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1494 din 02 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376180_a_377509]
-
colega...! La voi, nu tot așa se face? - Ha, ha, ha! Ba bine că nu! Mă gândeam că domnul comisar șef Vulpoi este mult mai înțelegător și... - Daaa! Este foarte înțelegător, dar numai când are dânsul nevoie, nu când are pălmașul..., dar, hai să ne vedem d’ale noastre! S-a mâncat cu poftă și s-au ciocnit paharele cu urale și urări. Numai bietul Mititelu Ionică a băut doar un pahar, scuzându-se că este de serviciu la volan, spre
D ALE POLIŢIEI (6) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1494 din 02 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376180_a_377509]
-
fără plată. Transportul stâlpilor și al materialelor pe linii s-a făcut fără plată, în contul zilelor de drumuri. Datorită abuzurilor, a insuficientei evidențe și organizări, s-au efectuat transporturi „în contul zilelor de drumuri ale anului viitor” de către locuitorii „pălmași și cărăuși”. Munca la așezarea liniilor a fost prestată, de asemenea, de către țăranii birnici neplătiți. S-a plătit ulterior doar munca de reparație a liniilor deja construite. Un aspect penibil îl prezintă folosirea copiilor la lucrările de instalare a liniilor
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
ale căror dealuri atelajele cu boi extind plantațiile unor moșieri Încrezători În viitor; ne minunăm de frumoasele conace și proaspetele iazuri săpate ale boierilor din Balș; la Flămânzi ne Întâmpină mirosul greoi al fumului conacelor căzute sub mânia și furcile pălmașilor din zonă; ne intersectăm, prin Copălău, cu o antrenantă nuntă a unor vlăstare, se pare bine situate, ale locului; suntem Încântați de frumoasele și diversele stiluri arhitecturale ale căsoaielor evreilor din centrul Botoșanilor; ajungem În fine la moșia micului boier
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
fantezie pe care și-o permit este furată de la creditori, iar o trăsură, din birjă În viața de toate zilele, devine cupeu de Închiriat În zilele de Înmormântare sau de nuntă. Dacă nu au pornirea să strângă câte ceva, așa cum fac pălmașii, ca să-și asigure casa și masa la bătrâneți, nădejdile vieții lor de albină nu merg mult mai departe: visează, de pildă, să aibă o Încăpere, și aceea cam Înghețată, la etajul patru, pe strada Boucherat; dar și o pălărie cu
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
ogorul țăranului și-l silește a-și vinde marfa câteva săptămâni după secere, când e naturalmente mai ieftenă pentru a plăti dări cu banii; cine-l face pe țăranul viier să-și piarză recolta în același chip; cine-i ia pălmașului vaca, care-i hrănește copiii, pentru a o da pe nimic celui întîi venit - acela e vrăjmașul de moarte. Toate aceste le face însă în Ungaria un perceptor, un executor. Plânsete și vaiete domnesc pretutindenea unde s-arată. De aceea
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
și cu un venerabil păr grizonant, aflați în fața unor mese ticsite cu hârtii sau așezați cuviincios pe jilțuri aurite: într-un cuvânt, părinții privilegiului și ai puterii. Nu se face nici cea mai mică referire la părinții măturători sau zidari, pălmași sau mineri, mecanici sau turnători la furnale ori la părinții hoți sau vagabonzi. Moștenirea despre care se vorbește este una de clasă, a unor părinți cu apartenență socială bine definită. Fără îndoială, este nevoie de multe eforturi pentru a-și
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
Dan Munteanu, Vasile Speranza, poeta, „Canarias”, 1993, 25; Luis Leon Barreto, Visión mistica de Gran Canaria, pară un poeta rumâno, „La Provincia”, 1993, 50; Angelo Ramos, Una obra sobre Gran Canaria se traducira del rumâno al español, „Diario de Las Pălmaș”, 1994, 21; J. M. Balbuena, V. Speranza, un poeta y músico rumâno enamorado de Canarias, „La Provincia”, 1994, 24; Ion Buzași, O carte de versuri dedicată Blajului și Bisericii sale, „Unirea”, 1998, 1; Traian Ț. Coșovei, Sufletul meu e cuvântul
SPERANŢA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289822_a_291151]
-
să facă Scriptura să vorbească, precum apostolii strânși la Ierusalim în ziua Cincizecimii, pe limba tuturor. În cazul de față, între traducere și îndreptare este greu de făcut diferența. ÎPS Bartolomeu se recunoaște smerit ca un simplu „ostenitor” - sau chiar „pălmaș al Scripturii” - într-o tradiție de „trei secole” care-i numără pe Șerban Cantacuzino (1688), Ioan Bob (1795), Andrei Șaguna (1858), autorii ediției sinodale din 1914 (București), Nicodim Munteanu, respectiv Vasile Radu și Gala Galaction (care au lucrat împreună în
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
situație inedită: cei ce o ilustrează sunt un grup de autori care-și concep meseria în termenii unui contract cantitativ. Obiceiul de a fi plătiți la cuvânt (o invenție a secolului al XIX-lea) s-a păstrat ca regulă pentru „pălmașii” care alimentau din greu insațiabilele reviste de povestiri detectivistice. Chandler însuși menționează frecvent, obsesiv, cifrele și datele, ca într-o competiție a inspirației și rezistenței fizice la masa de scris: Dacă aș mai putea scrie 12.000 de cuvinte, aș
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
de modernizare a societății românești. Lăcuitorii satelor aservite - menționați în izvoare ca „oameni”, „liudi” sau „birnici”, pe care istoriografia îi definește ca țărani clăcași - au cunoscut, mai ales în această perioadă, o firească stratificare în fruntași, mijlocași și codași sau pălmași, în funcție de poziția social-economică pe care au dobândit-o, având drept criteriu de departajare, numărul de vite de muncă. Odată cu extinderea relațiilor capitaliste în agricultură, treptat, toate celelalte categorii sociale din lumea satului s-au subordonat acestei ierarhizări, care a stat
Evolu?ii demografice ?n zona ?n zona Belce?ti ?n prima jum?tate a secolului al XIX-lea by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83574_a_84899]
-
să ne aducă față în față doar absolut întâmplător și să ne putem bucura că ne revedem. De mâine, veți îmbrăca din nou haina civilă, dar să nu uitați că avem o patrie care este mama noastră a tuturor; de la pălmaș până la însăși Majestatea Sa Regele! Și drept urmare avem datoria sacră de a o apăra! Vă urez sănătate și spor în tot ce veți face! Ultimele cuvinte purtau un tremur al glasului ce trăda emoție sau chiar părere de rău că
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
căci băiatul plin de bani al speculantului cu butelii de aragaz arunca cele mai scârboase Înjurături fără să pățească nimic. Era singurul care umbla cu bani mari, de hârtie. Tată-său, șofer pe un camion care ducea de colo-colo muncitori pălmași pe șantierele de la oraș, căra și umplea zeci de butelii, pe sub mână, căci era lipsă mare. Oamenii de rând stăteau la cozi și câte patru-cinci zile, se rânduia toată familia la păzit butelia. De multe ori căpătau la schimb una
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]