400 matches
-
public. În fond, chiar detaliul că părintele a așteptat mai bine de 20 de ani să-și publice jurnalul spune mult despre motivațiile care l-au îndemnat pînă la urmă s-o facă. Dacă ne amintim că succesul Jurnalului de la Păltiniș al lui Gabriel Liiceanu a declanșat o modă a memorialisticii păltinișene, fiecare autor grăbindu-se după 1990 să-și vadă publicate amintirile legate de Noica, în virtutea unei logici impure care îi spunea că ceva din prestigiul mitului noician avea să
Filosoful întrupării by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7057_a_8382]
-
Hristos. Și chiar dacă Noica, în cărțile sale, nu încurajează o astfel de interpretare, ea rămîne o ipoteză verosimilă. Și totuși, sunt alte afirmații ale lui Noica care contrazic această interpretare, de pildă, cea citată de părintele Dogaru din Jurnalul de la Păltiniș: "Cartea lui Iisus Hristos n-am îndrăznit niciodată s-o anexez cultural și simt că nu-i pot da numele meu" (p.31). Dar părintele Dogaru, prin accentul creștin pe care îl dă filosofiei nicasiene, sugerează chiar o astfel de
Filosoful întrupării by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7057_a_8382]
-
o afirmație de genul: "Recunosc că teologia a fost umbra sau îngerul din spatele meu" așa cum apare în jurnalul părintelui Dogaru. E drept, ea concordă cu amintita idee nicasiană din Modelul cultural european sau cu afirmația lui Noica din Jurnalul de la Păltiniș: "Nu cunosc alt divin în afara lui Iisus Hristos", dar astfel de afirmații nu pot explica arhitectura ontologiei sale. Poate ar fi fost mai nimerit ca părintele Dogaru să scrie o anexă la jurnal în care să-și argumenteze ideea la
Filosoful întrupării by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7057_a_8382]
-
adesea de recunoștință din partea celor care i-au resimțit influența. O recunoștință nefestivă și lipsită de ipocrizie, o recunoștință explicită și convingătoare, ca cea arătată de părintele Dogaru într-o scrisoare trimisă la Păltiniș lui Noica: "Domnu' Noica, pentru mine Păltinișul nu înseamnă doar o stațiune climaterică aflată la 1450 m, în Munții Cibinului și la 43 km de Sibiu... Înseamnă mai mult: Constantin Noica, gînditorul de la Păltiniș, la care un biet popă de țară, dintr-un sătuc din Prahova, a
Filosoful întrupării by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7057_a_8382]
-
caz, și în celălalt, ar fi greu de găsit un juriu competent... (Carmen Focșa) Sus la munte, sus la munte În căutare de publicații pentru Ochiul magic, Cronicarul a dat peste una din Sibiu, "autointitulată", cum se spune, Cenaclul de la Păltiniș, o "revistă lunară de cultură și civilizație". Redactor-șef: Valentin Leahu. În luna august a ajuns la numărul 3, număr a cărui temă este Noica / impactul social. Fiind "Anul Noica" n-am ezitat s-o citim. Redacția este alcătuită, în
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/6985_a_8310]
-
Înscrieri pentru această acțiune se fac la gazda drumeților, dl Mircea Milancovici - Mielu (tel. 0257/252 573), la conducătorul grupului - dl Ioan Ciuliac (tel. 0257/285 513) sau la dl Roni Liptai (tel. 0257/272 317). ( I. B.) Pârtie renovată Păltinișul continuă să atragă ca un magnet, în special turiștii din centrul țării. Stațiunea a fost întemeiată de Societatea Carpatina Transilvană, în ultimul deceniu al secolului al XIX-lea. Din nucleul inițial de vile, stațiunea conservă Casa turiștilor (1894), Casa medicilor
Agenda2006-01-06-turism () [Corola-journal/Journalistic/284604_a_285933]
-
al XIX-lea. Din nucleul inițial de vile, stațiunea conservă Casa turiștilor (1894), Casa medicilor (1895), Sala Monaco (1898) și încă o vilă, toate fiind declarate monumente istorice. În ultimii ani, în stațiune au fost construite sute de alte vile. Păltinișul a fost locul preferat al lui Constantin Noica, el obișnuind să stea aici mai tot timpul, în special în ultima parte a vieții, fiind vizitat de numeroși oameni de cultură, formând o adevărată școală de filosofie. Acum, Schitul - o biserică
Agenda2006-01-06-turism () [Corola-journal/Journalistic/284604_a_285933]
-
fiind nimic mai mult decât un gest „penibil” și „regret că trebuie s-o spun, chiar dezgustă tor”...? Greșește, totuși, criticul nostru cel mai cunoscut în Europa, atunci când plasează eseistica și jurnalul lui Steinhardt sub semnul modelului și filosofiei de la Păltiniș. Biografic, da, într-adevă r, Noica a contribuit din plin la „renașterea” întru credință a fostului său coleg de lot. Estetic, filosofic și politic, însă, discutăm de o cu totul altă Weltanschauung. S-a insistat deja în trecut asupra acestui aspect
Idiosincraziile unui pseudoînfrânt. N. Steinhardt văzut de Adrian Marino by Adrian Mureșan () [Corola-journal/Journalistic/4289_a_5614]
-
Mircea Zaciu, Marian Papahagi, Aurel Sasu, Edit. Fundației Culturale Române, 1995, p.104. 3 „Nu ezit să denunț ca mare vinovat pentru această atmosferă mistagogică și tenebroasă influența nefastă, pe acest plan, a lui C. Noica și a grupului de la Păltiniș...” (A Marino, op.cit., p. 357). 4 Vezi în acest sens și articolul nostru, De la Steinhardt spre Noica. Escale de-a lungul unui drum cu lumini și umbre, publicat în Renașterea, nr. 1/2006, p. 9, citat și comentat și de
Idiosincraziile unui pseudoînfrânt. N. Steinhardt văzut de Adrian Marino by Adrian Mureșan () [Corola-journal/Journalistic/4289_a_5614]
-
colaborator extern Aproape 40 de artiști și-au reunit forțele pentru a crea hituri săptămâna aceasta la tabăra de creație de la Păltiniș, inițiată de Marius Moga, scrie Realitatea.net. Tabăra de muzică dispune de sapte studiouri amenajate într-un hotel din Păltiniș. La eveniment participă producători și muzicieni consacrați din România, precum și tineri talentați care nu s-au afirmat încă. Printre artiștii prezenți se numără CRBL, Andra și Loredana. CRBL este foarte încântat: "De la 7 seară până la 7 dimineață am stat în
Păltiniș, gazda a 40 de artiști români la tabăra de creație by Colaborator Extern () [Corola-journal/Journalistic/71985_a_73310]
-
admite nici cel mai ușor reproș, nici adierea unei disocieri. Dar surpriză! Purtat pe valul unei aprige confesiuni, dl Liiceanu mărturisește că și-a dat seama de un lucru teribil: același stigmat al "limbajului filosofic" îl purta și gurul de la Păltiniș: id est o despărțire iremediabilă între gîndire și viață. Ipostaza existențială a învățăcelului, eul d-sale doldora de gînduri, căderi, obsesii, anxietăți, exaltări, în optica lui Noica, nu prezenta interes pentru filosofie: "El era pus în paranteză, era relegat în
Pe marginea unui jurnal by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9772_a_11097]
-
își definea Noica rolul lui pe lîngă noi. în cazul meu a reușit în exces. Și mai spunea: ŤVreau să vă învăț dezvățulť. Dar uitase să spună: dezvățul de el". E una dintre cele mai judicioase analize ale Școlii de la Păltiniș, după cum vedem departe de adulația pe care o opinie publică necritică și grăbită i-o atribuie d-lui Liiceanu și, bizar, departe și de propriul d-sale discurs pro Noica, exclusivist și stînjenitor de dur, în ocaziile extranee examenului de
Pe marginea unui jurnal by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9772_a_11097]
-
scrisesem, unele cu mulți ani în urmă, au devenit, la rândul lor, celebre. Oamenii începeau să se intereseze de toată "opera mea". În urmă cu câteva luni, un cititor din Timișoara a întrebat la Librăria "Joc secund" de Furnalul de la Păltiniș. Un an mai târziu, Andrei Pleșu a publicat Despre îngeri și, la scurtă vreme după aceea, a devenit, la rândul lui, celebru. Traiectoria celebrității sale a arătat, în linii mari, la fel ca la mine. Și el a luat Premiul
Epistolă către un prieten - Mici ficțiuni despre celebritate by Gabriel Liiceanu () [Corola-journal/Journalistic/9807_a_11132]
-
Alfred Jarry, Céline, Paul Morand et... alii" (într-o paranteză, copioasa listă continuă). Deși nemenționat într-însa, ea îl conține, tacit, și pe "Decompozitorul din Rășinari", căruia Luca Pițu îi face parte largă în comentarii. Nu și pe " Filosoful de la Păltiniș, le Vieux de la Montagne, Don Nicasio". Cu precizarea, utilă față de eventuala reacție a "catarilor" păltinișeni, că nu e, în mintea d-sale, "o sintagmă de substrat cinic sau resentimentar, o, nu și nu". E doar o disociere de un model
Magister Casvaneus by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9565_a_10890]
-
eminescian, cu Geniul Carpatin, cu Ștefan cel Mare al gînditului și, în general, cu fascinația totalizării monoteiste". Retrospectiv, Magistrul se arată "încîntat" de "neîntîlnire", cu atît mai vîrtos cu cît, în prezent, "în unele medii autohtone fabricatoare de mitologeme compensative, Păltinișul trece la obîrșia Marii Loviluții Decabriste sau a Noii Dezordini Axiologice". Și nu se abține a se autointeroga malițios (însă nu tocmai nerealist): "m-ar fi sfătuit oare și pe mine să intru în Pecereu sau să întrețin bune relații
Magister Casvaneus by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9565_a_10890]
-
Noica, Cioran nu devine, ci revine după 1989. Să luăm cazul particular al lui Constantin Noica. Katherine Verdery observă (în op.cit.) că a fi împotriva regimului lui Ceaușescu echivala în România comunistă cu a fi european. Iar Noica formase la Păltiniș totuși pro-europeni. Totodată însă, filozoful furniza și argumente prolifice pentru protocroniști. Naționalismul și pro-europenismul lui Noica necesitau o interpretare foarte fină, pentru a-și putea explica conviețuirea. Noica este de altfel prima sursă a unei uriașe confuzii postdecembriste în legătură cu câțiva
Literatură și politică by Cristina Ispas () [Corola-journal/Journalistic/8190_a_9515]
-
ani, sunt convins că se vor culege și roadele", a declarat campionul Ovidiu Tudor Oprea. În ultima zi de concurs, competiția a continuat cu o întrecere pe un traseu de 30 km în Munții Cindrel, cu plecare și sosire în Păltiniș. Printre participanți s-au aflat și câteva fete. Festivitatea de premiere a fost onorată și de Eduard Carol Novak, presedintele FR Ciclism, singurul campion paralimpic din istoria sportului românesc. Planuri pentru JO Rio de Janeiro din 2016 Pentru JO Rio
Show la CN Mountain Bike Cross Country: Ovidiu Tudor Oprea, marele câștigător by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/73741_a_75066]
-
a o lua de la capăt? Momentul 1979, al Sorei de dincolo ar fi de netrecut? Ca și reîntîlnirea cu în viața ta? După ce mi-a apărut volumul Sora mea de dincolo, Constantin Noica îmi scria că l-a găsit la Păltiniș, că și lui i-au murit doi frați, la o vîrstă fragedă, și crede că Jalea poetului nu e alta decît cea general omenească. Apoi mă felicita că am scris o carte „atît de adevărată". Cred, ca și el, că
Ileana Malancioiu: „Dumnezeu nu ne pune la nesfîrsit mîna în cap" by Lucia Negoiță () [Corola-journal/Journalistic/6761_a_8086]
-
fiului d-sale, autorul care odinioară nu ezita a-și tabuiza maestrul propune un amestec "impur" de absolut ideatic și de contingent psihologic și anecdotic, îndeajuns de îndepărtat de austerul model "paideic" noician. Dacă, după cum ni se confesează, gînditorul de la Păltiniș, simțindu-i "sălbăticia" inimii, își propunea a-i civiliza impulsurile de "bun sălbatic", a-i domestici o "animalitate a spiritului", ucenicul își dă în vileag retrospectiv o aprehensiune față de posibilul exces al operației: Dacă mă uit acum în urmă, singura
Dincolo și dincoace de Noica by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7475_a_8800]
-
în cadrul Institutului de marină "Mircea cel Bătrîn" și Liceul militar de marină "Alexandru Ioan Cuza" și va repartiza daunele necesare acostării navelor-școala în portul Constantă. De asemenea, pînă la data de 1 octombrie 1973 va transfera Ministerului Apărării Naționale hidrobuzul "Păltinișul", cu fondurile aferente și echipajul necesar funcționarii acestuia că nava-școala, pe bază de protocol. Articolul 29 La Institutul de marină "Mircea cel Bătrîn" personalul se normează conform anexei, pentru Ministerul Apărării Naționale, la art. 11 din Decretul nr. 278/1973
DECRET nr. 502 din 29 august 1973 privind înfiinţarea şi organizarea Institutului de marina "Mircea cel Batrin" şi a Liceului militar de marina "Alexandru Ioan Cuza". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106375_a_107704]
-
iubeam prea mult pe Florin ca să avem sorți de izbândă. Și el nu ceda niciodată. Am avut o bucurie și o speranță când am aflat, cu câteva săptămâni înainte ca fiica noastră să împlinească 17 ani, că vom merge la Păltiniș. Mi-a fost dat să aflu abia anul trecut că obținuse acea victorie doar în urma unei negocieri cu tatăl ei: el o duce la Noica, iar ea va da examen la Medicină! Nimeni nu mi-a spus nimic atunci despre
Cum l-am cunoscut pe Constantin Noica by Elena Brădișteanu () [Corola-journal/Journalistic/5958_a_7283]
-
cu profesori universitari, pentru facultate. Încercările noastre de a-l convinge că nu e bine (și nici n-am înțeles imediat ce efort enorm presupune adaptarea în alt oraș, la altă școală, cu alți colegi) au eșuat. Noica o chemase la Păltiniș pe timpul verii, așa că ne-am petrecut vacanța la Sibiu, la niște prieteni. A primit lista cu lecturile viitoare și a asistat, dintr-un colț, la discuțiile celor mari. Într-o ultimă încercare de a-l convinge pe Florin, Noica ne-
Cum l-am cunoscut pe Constantin Noica by Elena Brădișteanu () [Corola-journal/Journalistic/5958_a_7283]
-
Noica Urmează acum răspunsul la o scrisoare al cărei conținut nu mi-l amintesc. Se vede însă că mi-a simțit nevoia de a vorbi cu un prieten și că înțelegea mai mult decât spuneam eu explicit: 16.XI.986 Păltiniș Stimată, dragă Doamnă Brădișteanu, Am o frumoasă scrisoare de la Dvoastră, după aceea lungă și turburată, pe care mi-ați trimis-o mai demult. Cred că acum totul e în ordine cu fata dvoastră și nu văd (din depărtare) ce nemulțumiri
Cum l-am cunoscut pe Constantin Noica by Elena Brădișteanu () [Corola-journal/Journalistic/5958_a_7283]
-
aș vrea să vă dezamăgesc puțin. În acest sens, aș fi bucuros dacă ați veni aici - în drum spre Tg.Mureș - măcar o zi sau două. De la Brașov aveți un accelerat la 1, care are legătură imediată (la 5) cu Păltinișul meu. V-aș cere, dacă puteți, să fie după vacanța studenților (cînd va fi prea multă lume aici). Sînt liber serile, după ziua de lucru, pentru prietenii aleși. E cineva „păgubit” dacă veniți? Vă așteaptă oricînd, serile, pînă la 1
Cum l-am cunoscut pe Constantin Noica by Elena Brădișteanu () [Corola-journal/Journalistic/5958_a_7283]
-
Dvoastră, Cu aceeași inimă bună Constantin Noica Cum m-aș fi dus! Dar pe Florin, care n-ar fi suportat să trăiesc o bucurie venită de la altcineva, l-ar fi durut. Na întrebat niciodată ce scrie în scrisorile venite de la Păltiniș și eu n-am povestit nimic. A fost singurul meu secret în 26 de ani! Astfel că, în răspunsul meu îmi amintesc foarte bine doar: „Cineva” n-ar fi păgubit: ar fi foarte nefericit pentru că ar vrea ca toate bucuriile
Cum l-am cunoscut pe Constantin Noica by Elena Brădișteanu () [Corola-journal/Journalistic/5958_a_7283]