4,413 matches
-
viață și artă este totală. Aderarea la acmeism nu este o simplă înscriere într-un un set de principii de creație, este un modus vivendi: „Pentru O.M. acmeismul nu însemna numai «dorul de cultura universală», ci și afirmarea elementului pământesc și social. Ca la orice om cu o concepție despre lume unitară, în fiecare dintre raționamentele lui se vede legătura dintre cu concepția sa generală despre lucruri. Firește, nu este vorba despre un sistem filosofic bine gândit, elaborat, ci, mai
Memoria obligatorie by Iuliana Alexa () [Corola-journal/Journalistic/13338_a_14663]
-
însămi, unde eram toată captivă, sufocată, incapabilă să mă aștern la drum liniștită spre tot adevărul meu simplu, interzis să știu că puteam foarte bine să nu fiu o coioasă, fără ca pentru asta să fiu anormală în viitoarele mele rămășițe pământești sau la tărtăcuță." Figura mamei pierdute, reconstituite dintr-o fotografie veche, pe spatele căreia se afla scris și numele, îi umple subconștientul și visează să-și crească fetița - crede că va avea o fetiță - în siguranță, undeva departe unde "nimeni
Orori între copertele Bibliotecii Iad by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12103_a_13428]
-
de excepțională anvergură, demnă să figureze în cartea recordurilor. Recte, o inginerie de fără precedentă amploare, întrecând în felul ei construcția de clădiri-orașe, de baraje în gura deltelor de năvalnice fluvii, tuneluri între continente, poduri peste ocean, cabluri înconjurând globul pământesc, vapoare transportând popoare. Fantastică inginerie prin a cărei mijlocire ne situăm ca unicat, forțând admirația celor mai cutezătoare creiere, invidia celor mai îmbuibați gangsteri. De priceput acum și din care anume motive ne-a costat calculatorul de buzunar echivalentul unui
Cinsprezece mii de miliarde de fulgi de zăpadă by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/12251_a_13576]
-
toate ungherele nebănuite ale hanului în căutare de indicii, pana cand descoperă un pasaj secret către subterane. Și-acolo începe un alt român, pentru că sunt introduse două personaje monstruoase, așa-ziși "căutători de relicve". Tipi care vânau, uneori dezgropau rămășițe pământești ale foștilor sfinți, adică foști oameni, deveniți sfinți, pe care mai apoi le puteau comercializa. Mari afaceriști! Ei bine, unul nu poate vorbi articulat, nu scoate decât niște sunete bizare, mereu aceleași, iar celălalt îi decriptează vorbirea oraculara, vorbind, la
Un român care a facut vâlvă by Michaela Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/12268_a_13593]
-
au găsit (și nu m-au săltat cu tot cu cuțit), ceea ce era o minune sau, poate, un semn. Cu rezerva că, totuși, cu această minune și cu acest semn eu nu umblam cu tertipuri și nu amestecam cerul în treburile mele pămîntești, din underground. Dumnezeu e Dumnezeu, e sus. Dumnezeu mă iubește oricum aș fi. Dar semne nu-mi dă, n-are nici un motiv să se încurce cu fleacuri. Semnele și priceperea nesigură de a le citi sînt problemele oamenilor. (Doar un
VLADIMIR MAKANIN – Undergroud sau un erou al timpului său by Emil Iordache () [Corola-journal/Journalistic/12591_a_13916]
-
însărcinată. După patru ani, mama și fiica s-ar fi întors la Iasenovka, unde copila ar fi fost crescută de niște rude, după moartea prematură a mamei sale. Șolohov ar fi întâlnit-o prin 1919, aflând astfel de romanul Iubire pământească pe care ea îl scria. Se oferă să o ajute la transcrierea manuscrisului și astfel intră în posesia lui. Când el începe să publice romanul sub numele lui, cei doi se întâlnesc, se amenință, dar - foarte ciudat - ea nu-l
Cât de liniștit e Donul? by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/12818_a_14143]
-
la realizarea Împărăției lui Dumnezeu. Compasiunea și ajutorul divin pentru omul suferind De la bun început subliniem faptul că mesajul hristic în ceea ce privește suferința nu este acela de a ne îndemna să ne complacem în ea. Suferința a reprezentat, pe parcursul scurtei peregrinări pământești a Lui, un rău, un adversar pe care l-a combătut neîntrerupt. I-a întrebat de multe ori pe apostoli: „De ce sunteți triști?” (Lc. 24, 17; Mt. 6, 5; Lc. 24, 28) și le-a lansat ferme exortații la bucurie
Compătimirea și îngrijirea bolnavilor. In: Nr. 4, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/126_a_95]
-
moartea trupească, dar mântuitoare a Domnului Iisus Hristos - profeția Robului suferind al lui Dumnezeu, din cartea biblică Isaia (52, 13 și 53, 12 et passim). Este imposibil să citim acest pasaj fără a ne aminti de ultimele ore din viața pământească a Mântuitorului. Suferința, umilința și durerea își aruncă umbra pe întreaga secțiune. Pasajul pare a se deschide cu tema exaltării: „Vezi, Robul Meu va propăși, Se va sui, mare Se va face și Se va înălța pe culmile slavei!” (Is
Compătimirea și îngrijirea bolnavilor. In: Nr. 4, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/126_a_95]
-
să anihileze complet suferința, ci pentru a suferi alături de noi. Compasiunea pentru aproapele nostru Sfânta Scriptură nu oferă explicații minuțioase pentru durere și suferință, dar ne îndreaptă privirea către compasiunea divină dovedită faptic de Mântuitorul în timpul activității și misiunii Sale pământești în actele de vindecare ale unora dintre contemporanii Săi, până la acceptarea morții Sale pe Cruce pentru noi oamenii și pentru a noastră mântuire. Creștinul, ca ucenic al Domnului și ca următor al Lui, are vocația de a traduce aceeași compasiune
Compătimirea și îngrijirea bolnavilor. In: Nr. 4, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/126_a_95]
-
nu va pătimi mai mult decât acela, după cum paguba a fost în lucruri mai mari?”18. Mântuitorul ne cere să ne punem sufletul unul pentru altul, slujindu-ne ca și cum L-am sluji pe El Însuși (Efes. 6, 5-7). Întreaga activitate pământească a Mântuitorului, de la nașterea Sa smerită în staulul din Betleem și până la jertfa supremă de pe crucea Golgotei, poartă amprenta unei jertfelnice și smerite slujiri și constituie pentru noi o adevărată paradigmă în acest sens. Pentru slujirea semenilor și pentru mântuirea
Compătimirea și îngrijirea bolnavilor. In: Nr. 4, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/126_a_95]
-
valoarea și însemnătatea omului -, după Dumnezeu, orice om este ca un dumnezeu; slujeau pe cei bolnavi cu dragoste creștină, îi îmbărbătau în răbdare, le insuflau nădejdi de mai bine, le mângâiau sufletele, rememorau sensul bolii și scopul principal al vieții pământești caduce - aceasta mai ales bolnavilor aflați într-o stare terminală sau celor cărora li s-a comunicat un diagnostic letal sau un prognostic infaust -, apoi supuneau dezbaterii și cauzele bolilor, precum și faptul că în durerile fără voie se ascunde mila
Compătimirea și îngrijirea bolnavilor. In: Nr. 4, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/126_a_95]
-
cu toate că așa ceva nu era lucru ușor, oricâte încercări făceau unii și alții”36. Și mai aproape de zilele noastre, Arhimandritul Ioannikios face referite la câțiva călugări tari la suflet și la trup, care ardeau de dragoste jertfelnică și a căror sfârșit pământesc cu nimic nu a fost mai prejos decât moartea martirică. Nimic nu-i putea opri, nici munca grea, nici pericolul îmbolnăvirii de o boală infecțioasă în timpul îngrijirii fraților bolnavi. Dintre aceștia, îl aduce în amintire pe părintele Pantelimon de la schitul
Compătimirea și îngrijirea bolnavilor. In: Nr. 4, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/126_a_95]
-
că ar ,face pasul decisiv al rupturii cu divinitatea" (p. 203 și 233). Arghezi nu oscilează între credință și tăgadă, cum spune el însuși înșelător, pentru că ,tot jocul se desfășoară între acești doi poli: al nemărginirii, transcendența, și al mărginirii pământești" (p. 192). Altfel spus, regăsim opoziția din psalmii davidici între puterea infinită a divinității și capacitatea limitată a omului de a înțelege, sortit nimicniciei. Transcendența argheziană nu este goală, ci inaccesibilă poetului - ceea ce face inutilă opoziția tradițională în critica românească
Resursele psalmilor by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11457_a_12782]
-
și al inspirației. Fiind astfel, este dificil să se adune toate filoanele de inspirație pentru a se furniza o interpretare globală. Tabloul sufletului în zbor este unul al sufletului în libertate și protejat, fiind vorba de eliberarea de greutățile distragerilor pământești de la rugăciune și protejarea de orice rău pe parcursul derulării rugăciunii. Puterea purificatoare a lui Dumnezeu este dobândită prin rugăciune, iar sufletul, într-o astfel de stare, se află în comuniune cu Dumnezeu și în puterea „aerului Divinității”, primind viziuni și
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beţia trează, somnul treaz, rana şi zborul sufletului (III). In: Nr. 8/2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/140_a_94]
-
având libertatea să se scufunde sau să se înalțe. Sfântul Macarie pune accentul atât pe unicitatea locului rugăciunii în ascetismul macarian, cât și pe soteriologia progresivă și pe potențialul de a zbura în prezența lui Dumnezeu chiar dacă legăturile cu trupul pământesc sunt încă prezente. În ceea ce-l privește pe Sfântul Grigorie al Nyssei, el consideră că omenirea și-a pierdut „aripile nemuririi” pe care le poseda în natura sa originară 42 Efortul de purificare constă în a pune în lumină frumusețea
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beţia trează, somnul treaz, rana şi zborul sufletului (III). In: Nr. 8/2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/140_a_94]
-
lumea prezentă este un stadiu în călătoria înapoi la Dumnezeu. Zborul, pentru Sfântul Grigorie, este o imagine a participării la Divinitate, care, pentru creștini, este „un proces continuu și etern”45. Sfântul Grigorie declară că: „Odată eliberat din legăturile sale pământești, sufletul devine lumină și iute în mișcarea sa ascendentă, zburând de jos spre înălțimi”46. Sufletul se ridică mereu mai sus și își va înălța tot mai mult sufletul, prin dorința sa de lucrurile cerești, străduindu-se să ajungă la
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beţia trează, somnul treaz, rana şi zborul sufletului (III). In: Nr. 8/2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/140_a_94]
-
cerești, străduindu-se să ajungă la ceea ce va fi să vină”47. Natura Binelui atrage spre el pe cei care îl caută, sufletul se ridică tot mai sus și își va înălța și mai mult zborul, prin dorința față de lucrurile pământești întoarsă spre ceea ce urmează să vină. Făcut să dorească și să nu abandoneze înălțimea transcendentă a lucrurilor deja obținute, se face drum spre înălțimi fără curmare, chiar prin realizările sale anterioare care îi amplifică intensitatea zborului. Activitatea orientată spre virtute
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beţia trează, somnul treaz, rana şi zborul sufletului (III). In: Nr. 8/2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/140_a_94]
-
prin realizările sale anterioare care îi amplifică intensitatea zborului. Activitatea orientată spre virtute îi determină amplificarea capacității prin străduință. H. F. Cherniss este de părere că Sfântul Grigorie utilizează Phaedrus ca fundament pentru expresiile legate de zborul sufletului dincolo de fenomenul pământesc și spre frumusețea care se află dincolo de ceruri, într-o manieră care este, după cum afirmă Cherniss, prea platonică pentru a fi trecută cu vederea 48. Totuși, Sfântul Grigorie instilează o înțelegere creștină a zborului sufletului, fondând zborul sufletului către Dumnezeu
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beţia trează, somnul treaz, rana şi zborul sufletului (III). In: Nr. 8/2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/140_a_94]
-
Cosmonaut neînfricat,/ Acela care a zburat/ Pe vreme rea, pe vreme bună,/ Neodihnit și nemîncat,/ Stînd singur cuc în aparat/ El, primul pinguin pe lună! etc." (Imn de slavă pentru Apolodor, primul pinguin cosmonaut, § 51). Apolodor transcende și el limitele pămîntescului, însă nu în jos ca Odysseus, ci în sus. Cum la originea ascensiunii lui cosmice se află o condamnare la moarte, miza simbolică a episodului este întru totul echivalentă unui descensus ad inferos. De altfel, Apolodor aterizează înapoi pe Pămînt
Apolodor și drumul spre Ithaka - Motive homerice la Gellu Naum by Cătălin Enache () [Corola-journal/Journalistic/11588_a_12913]
-
se află o condamnare la moarte, miza simbolică a episodului este întru totul echivalentă unui descensus ad inferos. De altfel, Apolodor aterizează înapoi pe Pămînt în același punct de unde decolase, în valea fluviului Mississippi, ca și cum poarta de ieșire din dimensiunea pămîntească ar fi singurul loc ce îngăduie revenirea printre muritori. Oricît de periculoase ar fi aceste încercări, ele conțin întotdeauna o amenințare deschisă, vizibilă și, în bună măsură, previzibilă. Pe drumul spre Ithaka există însă nu doar obstacole frontale, ci și
Apolodor și drumul spre Ithaka - Motive homerice la Gellu Naum by Cătălin Enache () [Corola-journal/Journalistic/11588_a_12913]
-
Satisfacerea plăcerii carnale a trupului în mod egoist, provoacă întristare sufletului, după cum disciplinarea trupului ajută mult creșterii spirituale. Aceasta nu înseamnă eliminarea bucuriei trupului, ci spiritualizarea și înduhovnicirea ei78, filtrarea din sufletul nostru a cât mai mult din ceea ce este pământesc, pentru a putea crește duhovnicește și a ne uni cu cerescul. Pătimașul se vrea oarecum prieten cu sine, dar de fapt este dușmanul său cel mai feroce. El aflând din experiență că orice plăcere are ca urmare în chip sigur
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
Prințul de Joinville s-a achitat cum trebuie de misiunea încredințată de Louis Philippe. Aducând în Franța, la Cherbourg, din Insula Sfânta Elena, pe corabia La belle poule, cu pânze albe probabil, înfoiată sub vânt ca o găină superbă, rămășițele pământești ale împăratului... Totul era ca mormântul lui să nu fi contrazis simplitatea măreață a lui Ludovic XIV...Precum și a părintelui arhitecturii franceze și monumentalității, François Mansart, care se naște în 1598 și încetează de a fi la 1666. Cifră apocaliptică
Găina cea frumoasă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11793_a_13118]
-
mult dorită și vrea să epuizeze pe loc variantele de jocuri posibile. Nervozitatea celui care se vede învingător, stăpîn, căpătuit, cum se spune. Ca Chaplin în rolul lui Hitler, scena extraordinară în care dictatorul se joacă cu lumea, cu globul pămîntesc, un balon imens mînuit de bunul său plac în sus, în jos, cu piciorul, cu mîna... Un dans pe care îl face și Cicort și care nu exclude posesiunile ce vor urma. De la rang și poziție socială, pînă la obligațiile
În căutarea timpului pierdut (II) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12960_a_14285]
-
la textul meu din nr. 8 al “României literare”, am primit la redacție două scrisori fulminante care și-au greșit, în mod sigur, destinatarul. Una dintre scrisori, pe care o publicăm mai jos, este semnată de dl Ilarion Voinea, părintele pămîntesc al bustului care-l reprezintă aproximativ pe Yitzhak Rabin. Cea de-a doua este ireproductibilă și nu merită privilegiul tiparului. Este un simplu delir de tip România Mare. (P. Șușară) Stimată Redacție, În numărul 8 din 3-9 martie 2004 al
La umbra aceluiași monument stalinist by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12989_a_14314]
-
neînzestrați cu adevărata evlavie, au strălucit prin lumina virtuții”<footnote Augustin, Retractationes, I, 3, 2 (p. 5 în traducerea de la Editura Anastasia, București, 1997). footnote>. Augustin se teme în acest loc de a cultiva creștinii exclusiv și în exces valorile pământești. Cultura de acest fel este și imorală și păgână și episcopul Hipponei depistează în ea sursa tuturor ereziilor și impietăților. Ceea ce se numește cultură tradițională în vremea lui Augustin și din punctul lui de vedere stă sub sancțiunea nerespectării unei
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]