219 matches
-
LITURGHIA Autor: Stan Virgil Publicat în: Ediția nr. 656 din 17 octombrie 2012 Toate Articolele Autorului Moș Constantin se sculă de dimineață, trase briciul pe bucata de piele de toval, întinsă pe un suport din lemn, se săpuni bine cu pămătuful și începu să-și dea jos barba crescută peste săptămână. Lampa cu petrol nu făcea lumină suficientă, așa că ieșise în bătătură și agățase ciobul de oglindă de un cui bătut direct în trunchiul salcâmului crescut falnic în fața casei. De el
LITURGHIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 656 din 17 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358050_a_359379]
-
de strălucitoare nucul, pom sacru și trăitor în mijlocul câmpiei, o libertate pe care numai poeta și-o dorește în taină. Mi-am lăsat gândurile într-o mare uitare de sine, se alătură idolatriei noastre Cezarina Adamescu, continuând: De pe ruinele lor, pămătufuri de fum alb se înalță / la fel ca pe acoperișul lumii când un cardinal elector ... , nu voi continua cu versurile poetei, ci doar voi încerca să parafrazez, cu o deschidere voită a frumuseții, care înnobilează versul cu dorința de a
METANOIA FORMELOR LITERATURII ŞI A OMULUI NOU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 504 din 18 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358840_a_360169]
-
de-un an, doi. Îmi dă toate instrucțiunile, ca la carte, și-mi mulțumește extaziat după fiecare directivă. Ajungem și intru în curte. E o căsuță micuță, păzită de un pechinez agitat, dar prietenos, care-ar ridica tot praful cu pămătuful lui de codiță dacă ar fi vară afară. Costumul e agățat pe niște crengi, cadoul e la ușă, organele mele sunt încă unde trebuie. Îmi trag pantalonii de Moș pe deasupra blugilor, mă felicit în gând pentru puloverul alb care se
Acum două seri, într-un cartier al Constanței, o mașină a oprit lângă mine, iar un bărbat m-a întrebat dacă nu vreau să fiu „ajutorul Moșului” () [Corola-blog/BlogPost/337890_a_339219]
-
erau cu mine, acum fiind plecați într-un Paradis pe care doar îl visăm să fie”. Bunicul Constantin se sculă de dimineață, trase briciul pe bucata de piele de toval, întinsă pe un suport din lemn, se săpuni bine cu pămătuful și începu să-și dea jos barba crescută peste săptămână. Lampa cu petrol nu-i făcea lumină suficientă, așa că ieși în bătătură, își agăță ciobul de oglindă de un cui bătut direct în trunchiul salcâmului crescut falnic în fața casei. De
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2064 din 25 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/343109_a_344438]
-
mare. Pentru bunic nu era de șagă. Roiul trebuia strâns repede, să nu se ridice și să fugă mai departe, cine știe unde, în pădure. Așa că strigă la bunica: Hei, Ileano, roiesc albinele! Adu repede o găleată cu apă și roinița cu pămătuful! Adu repede ! Însuși bunicul alergă în casă, căută masca lui de prisăcar, o puse pe cap, luă roinița și foșcăitoarea de fum, cu care să strângă roiul de pe pom. Pregăti roinița, o unse în interior cu miere, să fie mai
CUIBUL de VIOREL DARIE în ediţia nr. 2256 din 05 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379960_a_381289]
-
secolul vitezei. Nedumerită, privea la ei și la crizantema din mâna sa. -Asta nu e sorcovă, nu e sorcovă ! repeta ea înciudată. -Lasă, bă ! Sorcovă, crizantemă...tot aia e! Dai cu ea omului în cap și spui sorcova. Uite ce pămătuf are ! Mare și moale. Ia să vezi! « Sorcova, vesela... Și o sorcoviră ei cu crizantemele lor, ca să o convingă. Floricica începu să râdă și se lăsă convinsă de această demonstrație practică. Când ajunseră în fața blocului, băiatul cel mare îi spuse
FLORICICA MAMEI-2 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1438 din 08 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/382015_a_383344]
-
ales seara. Dimineața, când se pregătea să meargă la plajă, întâi se ungea pe corp cu o soluție antisolară, apoi se machia cu tot felul de culori la ochii ei albaștri, ca cerul senin de vară. Folosea în continuare un pămătuf cu mâner de abanos, cu care începea să se fardeze, depunând straturi fine de fard pe obraji. Urma operațiunea de parfumare. Camera mea se încărca, de fiecare dată, cu un miros suav și dulceag, iar uneori, în glumă, mă împresura
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1498 din 06 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374718_a_376047]
-
un sifilis de nu mai scăpai toată viața de el. Așadar, ziua începea bine! Fluieră și, conform protocolului, în salon intră măturătorul lui de încredere, un nepot mai îndepărtat, Raoul, cavaler de Soulmause. - Băi, Raulică, ia, tată, mătura, mopul și pămătuful și treci la treabă cât îmi fumez eu trabucul... Raoul, băiat dezghețat, își puse șorțul și se apucă de treabă murmurând chiar un cântecel despre o mândră care face fițe noaptea, iar a doua zi își dă cu pumnii în
POLITICA EXTERNĂ LA CEL MAI ÎNALT NIVEL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 2070 din 31 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/375516_a_376845]
-
căutându-l pe Ionuț. Îl găsi în pat, sări și el în pat, se foi, amirosi copilul, apoi se cuibări la pieptul acestuia. Ionuț de abia mai sufla, dar lăsă pisoiul să doarmă pe pieptul său, fiind ușurel, ca un pămătuf. - Ei, cum e cu copilul ? E mai bine ? A mâncat ceva ? întrebă mama lui Ionuț prin telefon. - De unde bine, e tot roșu la față, gâtul îl doare, fața, capul și gâtul frig parcă ! Doamne, ce ne facem ! - Nu stați așa
RĂCEALA de VIOREL DARIE în ediţia nr. 2238 din 15 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372510_a_373839]
-
iar eu nu am renunțat nici în ruptul capului la unele imagini ce-i reprezintă la diferite ocazii în toată dinamica momentului și în cadrul vieții în act. Eu știu cât de mult țin unii artiști la imaginea lor făptuită cu pămătuful, la cabină, și prin filtrul aparatului de filmat, dar unde e viața din ființa artistului, dacă-i țeapăn ca un manechin, cu râs de statuie, având în spate un gol colorat, artificial, lucios, ce trece prin om?! Nu am să
TIMP FĂRĂ ANI. OGLINZILE UNUI VEAC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1846 din 20 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371058_a_372387]
-
scaune pentru păpușile noastre, nu mai mari de o șchioapă. Urma, în ordinea în care îmi ieșea în cale, o altă oprire, și anume să culeg un smoc de ...un fel de iarbă cu spic moale, din care făceam un pămătuf cu care îmi mângâiam fața. Ultima și cea mai important oprire era la jirlău, la vârșă, eterna vârșă proptită în mijlocul apei, care nu se ridica de acolo decât când se preconiza , prin metode simple de calcul că va crește nivelul
AMINTIRI II de FLORI BUNGETE în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376857_a_378186]
-
partea a doua. Ca de obicei mă găseam în vacanță și primăvara fusese timpurie. Zăpada de pe dealuri și coline se topise demult, codrul înverzise, corcodușii, nelipsiții pomi din curți și livezi, aveau coroanele pline de flori și păreau niște imense pămătufuri de păpădie albe ca neaua, răspândind un parfum de nu te mai săturai, inspirându-l. Vrăbiile, perechi, ciripeau încontinuu, sâcâitor, și nu se mai astâmpărau din drăgăluit. Berzele se întorseseră la cuiburile lor, iar cucii virili, topiți după dragoste, întrecându
UN PAŞTE DIN COPILĂRIE de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2298 din 16 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379268_a_380597]
-
În Marea Neagră există o populație în sudul litoralului românesc și alta în nord (aceasta din urma sub influența fluviului care se varsă în colțul de nord-vest al Mării Negre). Sunt remarcați deseori jucându-se în jurul navelor și chiar în jurul balenelor mari. Pămătuful Sabellastarte spectabilis, au tentacule de până la 10 cm lungime. Curățând marea, viermii-pămătuf au tentacule cu care prind planctonul pe deasupra unui cap de coral acoperit cu anemone filamentoase și corali moi (verzi). Un pește care îi ciugulește din fugă cu gura
APA-SURSA VIEŢII by HRISCU GINA LILI [Corola-publishinghouse/Science/267_a_501]
-
tentacule cu care prind planctonul pe deasupra unui cap de coral acoperit cu anemone filamentoase și corali moi (verzi). Un pește care îi ciugulește din fugă cu gura sau chiar și o umbră aflată în trecere declanșează fibrele nervoase gigantice ale pămătufului, care ăși retrage penele cu o viteză fulgerătoare. Odată ce pericolul a trecut, acestea se desfac din nou, treptat. Depunând icre într-o noapte de vară, viermii-de-foc emit nori de icre și spermă în punctul maxim al fluxului o performanță declanșată
APA-SURSA VIEŢII by HRISCU GINA LILI [Corola-publishinghouse/Science/267_a_501]
-
-mă În oglindă. — Bună, murmur. Bună, Kate. Bună, Elle. Doamne, nu-mi vine să cred că vă Întîlnesc aici. Port lenjeria ta! Nu. Mai bine uită de lenjerie. Mă mai examinez cu atenție o ultimă dată, Îmi corectez rapid cu pămătuful excesul de pudră, apoi Îmi iau geanta. — Luke, ești gata? strig. — Îhîm. Luke bagă capul după ușa de la birou, cu telefonul fixat sub bărbie. — Stai puțin, Iain. Acoperă receptorul cu mîna. — Becky, chiar trebuie să vin și eu? — Poftim? Mă
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
Mai are și altele În valiza aia. Așa-i? Am dat din cap. ― Vrei să cumperi o cămașă? Am niște cămăși. ― Bine. Tabăra era situată Între niște tufe de mimoze. Florile roșii, pufoase, care atârnau pe crengi semănau cu niște pămătufuri de curățat pipa. Peste dune se Întindeau tufe imense, veșnic verzi, care formau adăposturi naturale. Înăuntru erau concave, iar pământul de dedesubt era uscat. Tufele te apărau de vânt și, În cea mai mare parte a timpului, și de ploaie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
-și piardă vremea cu văicăreli fără rost. Cealaltă nu se lasă. Am trimis-o deunăzi să aducă apă sfințită de la fântâna Egeria și a spart urna... — V-am spus că nu poate decât să stropească zidurile și alta rul cu pămătuful, își iese din fire Vestala Mamă. Cornelia răbufnește: — Au nu e treaba vestalelor să aibă în grijă și paza focului și a apei? Ba da, consimte Occia cu un suspin. După foc, apa e cea mai trebuincioasă vieții. Pe când ea
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
s-o ajute să treacă peste prag. Privind la biserica de peste drum, se Întreba ce căută capra ei acolo și se repezea să o aducă Înapoi În curte. Însăși casa În care locuise atâția ani devenise pentru ea un simplu pămătuf cu care Încerca să curețe mulțimea de pânze de păianjen ce apăruseră În grajd. Ograda o lua drept un snop de fân și o puse În spinare plecând cu ea la cimitir. „Hei, babulea, o strigase Mașa din urmă, ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
ordonând te miri ce bazagonii pentru a’și da importanță și a fi pe placul șefilor. Punea la dispoziție o bucățică de săpun ordinar care nu făcea spumă, dar care totuși urma să pregătească fața pentru bărbierit, fără oglindă și pămătuf. Când Îți venea rândul la bărbierit te așezai pe un fel de scaun cu trei picioare ca apoi frizerul să se proțăpească În fața ta Într-o poziție de aveai senzația nedefinită dacă vrea să te pocnească, ori să-ți taie
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
și adânci de apă. Mergeam cu pușca în mână, cu ochii ațintiți asupra acestor păduri umede, pline de întuneric și sălbătăciuni, cu urechea ațintită la zgomotele undelor, la freamătul sălciilor. Vedeam zboruri grăbite de rațe, vedeam stârci fâlfâind greoi peste pămătufurile trestiilor, auzeam țipetele găinușilor și ale lișiților, dar eram prea departe de ele. Înțelegeam că am nevoie de un tovarăș, de un vânător din partea locului, de o luntre care să mă ducă la băteliști și ascunzișuri - și lăsam vânatul în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
o șuviță de lumină, și pușcașul întorcea fața spre mine: —O lișiță... Și iar ne strecuram în tăcere un răstimp. Apoi deodată un măcăit aspru mă scutura din liniștea ce mă cucerise, aripi băteau și rața se înălța săgetând pe deasupra pămătufurilor roșcate, dincolo de bătaia puștii. După aceea, dintrodată plutirăm lin și intrarăm sub bolțile luncii mari de sălcii. Soarele da în asfințit, o pulbere de aur se strecura prin pletele verzi și tremura în flori de lumină pepânza neclintită și întunecoasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
țuică și plăteam două pacuri de tutun, și ne coboram spre pânza stufăriilor. În liniștea bălții întinse, țipătul singuratic al unei paseri deștepta ca un răcnet singurătățile și mă făcea să tresar. Cu ochii deschiși mari, cercetam văzduhul la linia pămătufurilor roșcate, spre asfințitul înflăcărat, ori cărările lungi în trestii, ori bolțile întunecoase ale sălciilor, în care se cerneau stelele, florile de lumină, și inima-mi bătea grăbit când un fir de papură sau de mlajă se clătina. Acum puteam să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
o moleșeală mai mare îl cucerea, ș-o înduioșare mai adâncă îl pătrundea. Iar de la o vreme glasurile parcă se depărtară și slăbiră - de s-auzeau tot așa de ușoare ca și șopotul vântului de toamnă care se strecura prin pămătufurile stufului din perdea. De a doua zi, duminică, Niță Lepădatu și-a început slujba la vitele boierești. Sandu Faliboga l-a dus la ocoale ș-acolo l-a descântat puțin, cu glasul lui aspru: —Iaca, măi băiete, aicea-s vitele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
s-a mișcat înainte cu un pas ușor și nesimțit. Carabina și-a lăsat-o la locul ei, pe umărul stâng; n-avea ce face cu carabina. Însă, cu mâna dreaptă, și-a tras din cap pălărioara verde, împodobită cu pămătuf de păr - după moda paznicilor ardeleni - și s-a gândit să se arate deodată în vederea observatorului și să-l salute pe Traian întocmai ca un domn mare: —Servus, amice! Cu tot veninul de grijă și năcaz pe care îl ducea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
de hărțuire a mulțimii. N-aveam încă nici un mușteriu, ceea ce era destul de grav, dar apoi cineva a zis, „M-am umplut de coșuri când am încercat crema de zi Candy Grrrl“ și - sacrilegiu - Candace l-a auzit. Și-a trântit pămătuful de pudră din piele de ponei și a zis: —La dracu’, am lucruri mai importante de făcut decât să conving niște imbecili să îmi cumpere produsele. Am o cifră de afaceri anuală de treizeci și patru de milioane de dolari. M-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]