96 matches
-
mână, gura i se agită inutil. Nu știu încă de ce anume trebuie să se teamă, nu-mi cunosc intențiile. Știu doar că îi strâng tare părul de rafie, i l-am prins cu cealaltă mână și trag ca de o pănușă. Apoi mă reped la ea cu dinții. Îi mușc bărbia, buzele întărite de frică. O las să geamă, pentru că acum are de ce. Acum, când i-am smuls de pe piept floarea de paiete, când îi strâng sânii slabi și îi frec
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
în America. Câștigă o grămadă de bani. Bambi este obsedată de produsele biologice. Manlio se îndoapă însă cu friptură și bordel în oraș, iar seara aleargă cu o sută nouăzeci la oră pe autostradă, ducându-se spre casa aceea cu pănuși și smocuri de lavandă uscată. Detestă natura, liniștea ei. Are, evident, piscină cu bordura canelată și pietrele aranjate de un arhitect. Dar e furios și pe piscină, pe robotul care fâșâie pe fundul ei. Implacabil, ca tânăra lui soție. Îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
bietu om, don Parodi; vina ie a lu mandezu. După ce-am lățit bancu, m-am arătat În tișort, să fac posibelă Încurcătura. Pă 6 mai, nu mai știu la ce oră, zorii au dat peste o havană națională dân pănuși dă porumb, la decât câțiva centimetri dă călimara lu Zarlenga cu Napaleonu. Ăsta, că știe doar să-și amețească clientu, vrea să convingă un cerșetor serios, care ie mâna dreaptă la Societatea Primele Valuri dă Frig și care Azilu Unzué
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
băgase În gura lupului, mai pe-nțeles, În biro la mitocan. A intrat fără să i se deie voie, și chestia asta ie todeauna urâtă cu spume, a dat nas În nas cu Zarlenga și i-a țipat: „Avana din pănuși mandea am adus-o, d-aia, că așa mi-a venit pă chelie.“ Fumurili o să-i vină dă hac lu Limardo, mi-am zis la mine În glagore. N-avusese Încotro și se dase de gol. Da dă ce n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
parcă io ieram vrun chibiț. N-am dat atenție și am vizionat atent toată ceata lu Pițigoi. Chiar de nu mă dă timpu afar dân casă, am să ți-i zugrăvesc pă toți. Da acum, culcarea și ultimu trabuc dă pănuși pă azi. Te Îmbrățișează Indianu III Dragă Avelino, Ăi fi cetit deja cu mare Înteres ce-ți ziceam io dă alde Lagrange. Da acu ți-i pot zugrăvi pă larg. Inter nos, ăl mai simpatic ie bunelu. Acilea toți Îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
și devin spongioase. Măduva tulpinilor este decolorată, se descompune și rămân evidente numai vasele conducătoare. Frunzele plantelor bolnave au o culoare verde-cenușie iar pe tecile frunzelor apar pete roșii-purpurii sau brune închis. Tulpinile se frâng cu ușurință. Știuleții infectați au pănușile decolorate, albicioase iar în cazul infecțiilor timpurii știuleții rămân mici, au pănușile lipite unele de altele și capătă o culoare brună-cenușie. La știuleții infectați mai târziu se observă la baza lor doar un miceliu slab dezvol/tat albicios care pătrunde
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
numai vasele conducătoare. Frunzele plantelor bolnave au o culoare verde-cenușie iar pe tecile frunzelor apar pete roșii-purpurii sau brune închis. Tulpinile se frâng cu ușurință. Știuleții infectați au pănușile decolorate, albicioase iar în cazul infecțiilor timpurii știuleții rămân mici, au pănușile lipite unele de altele și capătă o culoare brună-cenușie. La știuleții infectați mai târziu se observă la baza lor doar un miceliu slab dezvol/tat albicios care pătrunde în rahis . Agentul patogen Diplodia zeae (Schw.) Lév., fam. Sphaeropsidaceae, ord. Sphaeropsidales
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
un an la altul sub formă de miceliu de rezistență sau picnospori în resturile vegetale. Picnosporii rămân viabili 2-3 ani. Sporii formați pe primele frunze bazale sunt transportați de vânt și vor germina în apa care stagnează după ploi între pănuși și știulete. Boala apare numai dacă plantele sunt sensibilizate datorită administrării excesive a îngrășămintelor pe bază de azot. Plantele atacate de Ostrinia sau cele care prezintă leziuni mecanice sunt mai frecvent invadate de acest patogen. Prevenire și combatere. Se vor
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
oryzae. Boala este cunoscută în toate zonele unde se cultivă porumbul însă ea nu produce pagube cantitative importante, fiind mai mult o boală care depreciază știuleții de porumb în depozite. Simptome. Ciuperca atacă știuleții care nu sunt bine înveliți în pănuși în faza de maturare a acestora sau pe cei dezveliți de către ciori.Știuleții atacați prezintă un putregai uscat al rahisului ceea ce îi face să fie sfărâmicioși. Boabele de pe știulete "joacă" în alveole, nu pot fi separate mecanic iar la baza
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
confecționării obiectului, ele constituind momente logice ale oricărei lecții noi. În desfășurarea abilităților practice întâlnim două moduri de prezentare: prezentarea diferitelor sorturi de hârtie și carton, a diferitelor esențe de lemn, a argilei, a materialelor pentru împletituri (ață, lână, paie, pănuși, nuiele, sfoară etc.), a diferitelor modele de cusături etc. Acest lucru se poate face distribuind elevilor materialele necesare, și pe care ei , avându-le în mână, le pot observa îndeaproape și cât mai amănunțit. Astfel elevii vor cunoaște mărimea, forma
?ABILIT??I PRACTICE by Laura Savin () [Corola-publishinghouse/Science/83166_a_84491]
-
plantele se frâng. Știuleții aproape maturi care sunt atacați, se acoperă cu miceliu roz-rubiniu iar ca urmare boabele învelite în miceliu își pierd facultatea germinativă și chiar devin toxice. Atacul se observă pe știuleții care nu sunt bine înveliți în pănuși sau pe cei atacați de sfredelitorul porumbului. Întrucât între pănuși și știulete se dezvoltă o masă miceliană bogată, pănușile rămân lipite de știulete. Boala evoluează și la știuleții depozitați dacă nu există o aerație corespunzătoare în depozite și dacă molia
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
acoperă cu miceliu roz-rubiniu iar ca urmare boabele învelite în miceliu își pierd facultatea germinativă și chiar devin toxice. Atacul se observă pe știuleții care nu sunt bine înveliți în pănuși sau pe cei atacați de sfredelitorul porumbului. Întrucât între pănuși și știulete se dezvoltă o masă miceliană bogată, pănușile rămân lipite de știulete. Boala evoluează și la știuleții depozitați dacă nu există o aerație corespunzătoare în depozite și dacă molia cerealelor duce sporii. Transmitere-răspândire. Gravitatea bolii depinde de condițiile climatice
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
în miceliu își pierd facultatea germinativă și chiar devin toxice. Atacul se observă pe știuleții care nu sunt bine înveliți în pănuși sau pe cei atacați de sfredelitorul porumbului. Întrucât între pănuși și știulete se dezvoltă o masă miceliană bogată, pănușile rămân lipite de știulete. Boala evoluează și la știuleții depozitați dacă nu există o aerație corespunzătoare în depozite și dacă molia cerealelor duce sporii. Transmitere-răspândire. Gravitatea bolii depinde de condițiile climatice ale zonei, evoluția ciupercii fiind favorizată de umiditatea ridicată
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
decât cele sănătoase și par a ajunge la maturitate mai târziu. Inflorescențele plantelor sunt parțial sau total transformate într-o masă neagră de spori. Paniculele sunt deformate, florile sunt mai dezvoltate iar știuleții au o formă globuloasă sau conică având pănușile intacte. Știuletele este însă distrus, transformat într-o masă neagră de spori printre care se mai observă resturi din rahis (ciocălău) fascicule de vase conducătoare (fig. 29). Transmitere răspândire.Ciuperca rezistă în sol sub formă de spori de rezistență care
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
este cunoscută în toate zonele unde se cultivă porumbul, însă ea nu produce pagube cantitative importante, fiind mai mult o boală care depreciază știuleții de porumb în depozite. Simptome. Ciuperca atacă în câmp, știuleții care nu sunt bine înveliți în pănuși în faza de maturare a acestora, sau pe cei dezveliți de către ciori. Știuleții atacați prezintă un putregai uscat al rahisului (ciocălăului) ceea ce îi face să fie sfărâmicioși. Boabele de pe știulete "joacă" în alveole, nu pot fi separate mecanic, iar la
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
fungicide sistemice. 1.5.10. Pătarea frunzelor și putrezirea cărbunoasăHelminthosporium (Drechslera) carbonum Boala este răspândită în America, a apărut și în unele țări din Europa (Iugoslavia și Ungaria) dar pentru România este considerată boală de carantină. Simptome. Pe frunze și pănuși apar pete alungite cafenii-deschis de formă neregulată. La plantele mature petele sunt ovale de 2-5 x 0,5 cm, cafenii-deschis sau brune-ciocolatii cu cercuri concentrice. Pe știuleții atacați, se observă o culoare neagră cărbunoasă, uneori apărând chiar distrugerea totală a
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
devin spongioase, sfărâmicioase. Măduva tulpinilor este decolorată, se descompune și rămân evidente numai vasele conducătoare. Frunzele plantelor bolnave au o culoare verde-cenușie, iar pe tecile frunzelor apar pete roșii-purpurii sau brune închis. Tulpinile se frâng cu ușurință. Știuleții infectați au pănușile decolorate, albicioase iar în cazul infecțiilor timpurii știuleții rămân mici, au pănușile lipite unele de altele și capătă o culoare brună-cenușie. Pe plantele infectate mai târziu se observă doar un miceliu albicios, slab dezvoltat, care pătrunde în rahisul (ciocălău) știuleților
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
numai vasele conducătoare. Frunzele plantelor bolnave au o culoare verde-cenușie, iar pe tecile frunzelor apar pete roșii-purpurii sau brune închis. Tulpinile se frâng cu ușurință. Știuleții infectați au pănușile decolorate, albicioase iar în cazul infecțiilor timpurii știuleții rămân mici, au pănușile lipite unele de altele și capătă o culoare brună-cenușie. Pe plantele infectate mai târziu se observă doar un miceliu albicios, slab dezvoltat, care pătrunde în rahisul (ciocălău) știuleților (fig. 33). Transmitere-raspândire. Ciuperca persistă de la un an la altul sub formă
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
un an la altul sub formă de miceliu de rezistență sau, spori în resturile vegetale. Sporii rămân viabili 2-3 ani. Sporii formați pe primele frunze bazale sunt transportați de vânt și vor germina în apa care stagnează după ploi între pănuși și știulete Boala apare numai dacă plantele sunt sensibilizate, datorită administrării excesive a îngrășămintelor pe bază de azot. Plantele atacate de sfredelitorul porumbului (Ostrinia) sau cele care prezintă răni mecanice, sunt mai frecvent invadate de această ciupercă. Prevenire și combatere
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
AGRICULTURĂ 01 Agricultură și servicii auxiliare 011 Cultură vegetală 0111 Cultură cerealelor Cereale boabe păioase: grâu, secara, orz, orzoaica, ovăz, orez, mei, dughie, hrișca, triticale și alte cereale. Cereale boabe prăsitoare: porumb, sorg și alte cereale. Produse secundare: paie, coceni, pănuși, ciocălăi de porumb și spărturi de cereale, pleava etc. 0112 Cultură leguminoaselor boabe Leguminoase boabe alimentare: mazăre, fasole, linte, bob, năut, arahide etc. Leguminoase boabe furajere: mazăre, lupin etc. Produse secundare: vreji și gozuri. 0113 Cultură cartofului, plantelor tehnice, medicinale
ANEXA nr. 656*) din 6 octombrie 1997. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/119432_a_120761]
-
raft al memoriei apare povestea tontălăului. Un berbec, auzi, dom'le! Ce tîmpenie! Cunoștea drumul și percepea apropierea de Crucea Domnișoarei. Iaca, mă voi întîlni cu fiorosul cu ochi de jar. Încetinește mersul și este foarte atent. O boare foșnește pănușile porumbului. Dintr-un tufiș țîșnește o jivină. Parcă a văzut lucirea stranie a doi ochi. Nu, i s-a părut. Ba, nu, chiar au lucit! O dihanie trece ca vîntul drumul. Parcă se oprește și-l privește. Uită-te, se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
să mergem acasă. Pînă la Iași ai drum lung, fetița tatii. Victor se așează pe bancheta din spate a mașinii și închide ochii pentru a parcurge în liniște amintirile vieții sale. Eh, fumam țigări din mătase de porumb învelită în pănușă uscată. Făceam asta în joacă. Pufăiau și ceilalți copii, de nebuni. Apoi au apărut țigările adevărate, furate de la tata. Doamne, și el a murit tot din cauza asta...Liceul, cu fumoarul în WC, facultatea, cu fumat pe săturate, armata și apoi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
Puțini și-au păstrat unele ”meserii tradiționale” de lingurari, ciurari, fierari, prelucrări și montări de scocuri și burlane, comerț ambulant. Azi unele ramuri ale acestei seminții de rromi se ocupă de cărămidărie și de prelucrarea artizanală a răchitei, papurei și pănușilor de porumb, de olărit și comerț ambulant. Limba vorbită de ei a căpătat influențele limbii române sau maghiare, rezultând un limbaj zonal vechi de 300 de ani, recunoscut ca fiind ”graiul carpatic” al rromilor ardeleni. Cultura rromilor ardeleni, numită ”ungaro-țigănească
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
o cunoscut, că mă cunoștea... Și zice către mine: De ce nu mănânci porumb? Toți mănâncă acolo ca porcii, și voi nu mâncați. Domn major, am încercat să mănânc din ăla ce era crăpat pe vârf... Că dacă s-o desfăcut pănușa din cauza soarelui crăpa bobul... N-am putut să-l înghit nicicum, și îmi părea rău că trebuia să-l scuip. Mă, prăjiți-l! Cum să-l prăjim domn major? Măi, știți cum? Luați vârfurile de la coceni și pe un vârf
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
unele procurate la „second-hand. Pentru băieți la modă sunt blugii care într-un mod neașteptat au cuprins și fetele. E o modă, e un moft ? Poate. în școli, la orele de lucru manual, băieții învățau să împletească potnoaje (ștergători) din pănuși de porumb sau din papură de baltă. Alții își procurau din timpul verii paie de ovăz sau de secară și împleteau panglici care apoi erau asamblate pentru pălării de paie ce îi apărau de căldură vara pe țăranii hudeșteni. Cele
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]