96 matches
-
mai repede cu porumb și erau urcate În podul casei. De multe ori munca se Întindea până după miezul nopții iar pănușile rezultate de la deșfăcatul porumbului serveau drept saltea pentru acea noapte. Toți acum dormeau aliniați pe aceste saltele din pănușii care apoi erau duse În șură, abia a doua zi. Toată această muncă de deșfăcat a porumbului dura cel puțin o săptămână, o săptămână a veseliei. Un alt eveniment, nu atât de plăcut, era paza porumbului pe timp de noapte
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
o cunoscut, că mă cunoștea... Și zice către mine: De ce nu mănânci porumb? Toți mănâncă acolo ca porcii, și voi nu mâncați. Domn major, am încercat să mănânc din ăla ce era crăpat pe vârf... Că dacă s-o desfăcut pănușa din cauza soarelui crăpa bobul... N-am putut să-l înghit nicicum, și îmi părea rău că trebuia să-l scuip. Mă, prăjiți-l! Cum să-l prăjim domn major? Măi, știți cum? Luați vârfurile de la coceni și pe un vârf
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
plantele se frâng. Știuleții aproape maturi care sunt atacați, se acoperă cu miceliu roz-rubiniu iar ca urmare boabele învelite în miceliu își pierd facultatea germinativă și chiar devin toxice. Atacul se observă pe știuleții care nu sunt bine înveliți în pănuși sau pe cei atacați de sfredelitorul porumbului. Întrucât între pănuși și știulete se dezvoltă o masă miceliană bogată, pănușile rămân lipite de știulete. Boala evoluează și la știuleții depozitați dacă nu există o aerație corespunzătoare în depozite și dacă molia
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
acoperă cu miceliu roz-rubiniu iar ca urmare boabele învelite în miceliu își pierd facultatea germinativă și chiar devin toxice. Atacul se observă pe știuleții care nu sunt bine înveliți în pănuși sau pe cei atacați de sfredelitorul porumbului. Întrucât între pănuși și știulete se dezvoltă o masă miceliană bogată, pănușile rămân lipite de știulete. Boala evoluează și la știuleții depozitați dacă nu există o aerație corespunzătoare în depozite și dacă molia cerealelor duce sporii. Transmitere-răspândire. Gravitatea bolii depinde de condițiile climatice
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
în miceliu își pierd facultatea germinativă și chiar devin toxice. Atacul se observă pe știuleții care nu sunt bine înveliți în pănuși sau pe cei atacați de sfredelitorul porumbului. Întrucât între pănuși și știulete se dezvoltă o masă miceliană bogată, pănușile rămân lipite de știulete. Boala evoluează și la știuleții depozitați dacă nu există o aerație corespunzătoare în depozite și dacă molia cerealelor duce sporii. Transmitere-răspândire. Gravitatea bolii depinde de condițiile climatice ale zonei, evoluția ciupercii fiind favorizată de umiditatea ridicată
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
decât cele sănătoase și par a ajunge la maturitate mai târziu. Inflorescențele plantelor sunt parțial sau total transformate într-o masă neagră de spori. Paniculele sunt deformate, florile sunt mai dezvoltate iar știuleții au o formă globuloasă sau conică având pănușile intacte. Știuletele este însă distrus, transformat într-o masă neagră de spori printre care se mai observă resturi din rahis (ciocălău) fascicule de vase conducătoare (fig. 29). Transmitere răspândire.Ciuperca rezistă în sol sub formă de spori de rezistență care
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
este cunoscută în toate zonele unde se cultivă porumbul, însă ea nu produce pagube cantitative importante, fiind mai mult o boală care depreciază știuleții de porumb în depozite. Simptome. Ciuperca atacă în câmp, știuleții care nu sunt bine înveliți în pănuși în faza de maturare a acestora, sau pe cei dezveliți de către ciori. Știuleții atacați prezintă un putregai uscat al rahisului (ciocălăului) ceea ce îi face să fie sfărâmicioși. Boabele de pe știulete "joacă" în alveole, nu pot fi separate mecanic, iar la
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
fungicide sistemice. 1.5.10. Pătarea frunzelor și putrezirea cărbunoasăHelminthosporium (Drechslera) carbonum Boala este răspândită în America, a apărut și în unele țări din Europa (Iugoslavia și Ungaria) dar pentru România este considerată boală de carantină. Simptome. Pe frunze și pănuși apar pete alungite cafenii-deschis de formă neregulată. La plantele mature petele sunt ovale de 2-5 x 0,5 cm, cafenii-deschis sau brune-ciocolatii cu cercuri concentrice. Pe știuleții atacați, se observă o culoare neagră cărbunoasă, uneori apărând chiar distrugerea totală a
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
devin spongioase, sfărâmicioase. Măduva tulpinilor este decolorată, se descompune și rămân evidente numai vasele conducătoare. Frunzele plantelor bolnave au o culoare verde-cenușie, iar pe tecile frunzelor apar pete roșii-purpurii sau brune închis. Tulpinile se frâng cu ușurință. Știuleții infectați au pănușile decolorate, albicioase iar în cazul infecțiilor timpurii știuleții rămân mici, au pănușile lipite unele de altele și capătă o culoare brună-cenușie. Pe plantele infectate mai târziu se observă doar un miceliu albicios, slab dezvoltat, care pătrunde în rahisul (ciocălău) știuleților
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
numai vasele conducătoare. Frunzele plantelor bolnave au o culoare verde-cenușie, iar pe tecile frunzelor apar pete roșii-purpurii sau brune închis. Tulpinile se frâng cu ușurință. Știuleții infectați au pănușile decolorate, albicioase iar în cazul infecțiilor timpurii știuleții rămân mici, au pănușile lipite unele de altele și capătă o culoare brună-cenușie. Pe plantele infectate mai târziu se observă doar un miceliu albicios, slab dezvoltat, care pătrunde în rahisul (ciocălău) știuleților (fig. 33). Transmitere-raspândire. Ciuperca persistă de la un an la altul sub formă
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
un an la altul sub formă de miceliu de rezistență sau, spori în resturile vegetale. Sporii rămân viabili 2-3 ani. Sporii formați pe primele frunze bazale sunt transportați de vânt și vor germina în apa care stagnează după ploi între pănuși și știulete Boala apare numai dacă plantele sunt sensibilizate, datorită administrării excesive a îngrășămintelor pe bază de azot. Plantele atacate de sfredelitorul porumbului (Ostrinia) sau cele care prezintă răni mecanice, sunt mai frecvent invadate de această ciupercă. Prevenire și combatere
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
raft al memoriei apare povestea tontălăului. Un berbec, auzi, dom'le! Ce tîmpenie! Cunoștea drumul și percepea apropierea de Crucea Domnișoarei. Iaca, mă voi întîlni cu fiorosul cu ochi de jar. Încetinește mersul și este foarte atent. O boare foșnește pănușile porumbului. Dintr-un tufiș țîșnește o jivină. Parcă a văzut lucirea stranie a doi ochi. Nu, i s-a părut. Ba, nu, chiar au lucit! O dihanie trece ca vîntul drumul. Parcă se oprește și-l privește. Uită-te, se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
să mergem acasă. Pînă la Iași ai drum lung, fetița tatii. Victor se așează pe bancheta din spate a mașinii și închide ochii pentru a parcurge în liniște amintirile vieții sale. Eh, fumam țigări din mătase de porumb învelită în pănușă uscată. Făceam asta în joacă. Pufăiau și ceilalți copii, de nebuni. Apoi au apărut țigările adevărate, furate de la tata. Doamne, și el a murit tot din cauza asta...Liceul, cu fumoarul în WC, facultatea, cu fumat pe săturate, armata și apoi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
-s multe ore de lucru. Rupeți știuleții de păpușoi de pe strujeni și-i despănușați! Îi puneți apoi în coșărci! Noi am încremenit. Ne era frig și ne speria cât de multe popuri erau. Am început treaba. Vai de mâinile noastre! Pănușile aspre ne brăzdau palmele ca niște brici. Coșurile se umpleau și câte doi băieți mai "răsăriți" le duceau pe aria șurii. Așa am muncit până după-amiază, fără să ne ofere vreo "prescură" sau o gură de apă. Eram murdari, obosiți
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
deosebit "desfăcatul păpușoilor" (despănușatul). Pe aria șurii aveam câteva căruțe de porumb cu știuleți, care trebuia despănușat. Prin septembrie-octombrie, în fiecare seară, aveam "musafiri", ajutoare la porumb. Mama ne dădea câte o pătură, ne înveleam bine picioarele, ne așezam pe pănuși și începeam treaba. Ne adunam cam câte vreo douăzeci și cinci de persoane (copii și adulți). De obicei, veneau vecinii cu toată familie, prietenele mele și-ale Oltei (sora mea), majoritatea salariaților primăriei din Costișa și câteva neamuri. Grămezile de porumb despănușat
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
au vrut însă să se retragă, motivând că încă nu le este somn. Atmosfera cu muncă, glumă și poveste s-a încins și râsetele se auzeau până în uliță. Eu, de oboseală, fiind și cea mai mică muncitoare, am adormit în pănușile moi. Nu mai știu ce a fost! Am visat ceva sau am avut un coșmar, c-am sărit deodată drept în picioare și-am început să cânt "A ruginit frunza de vii...", așa cum îl interpretam la școală, fiind școlăriță în
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
coșmar, c-am sărit deodată drept în picioare și-am început să cânt "A ruginit frunza de vii...", așa cum îl interpretam la școală, fiind școlăriță în clasa întâi. Toți au început să aplaude. De rușine, m-am acoperit toată cu pănuși. Am vârât capul ca struțul (în nisip). Pipăind printre frunze, am scos un păpușoi mai mare ca de obicei. Mi-am revenit, ei s-au potolit și-am început să-l desfac. Ce minune mare! Era cu boabele roșii ca
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
confecționării obiectului, ele constituind momente logice ale oricărei lecții noi. În desfășurarea abilităților practice întâlnim două moduri de prezentare: prezentarea diferitelor sorturi de hârtie și carton, a diferitelor esențe de lemn, a argilei, a materialelor pentru împletituri (ață, lână, paie, pănuși, nuiele, sfoară etc.), a diferitelor modele de cusături etc. Acest lucru se poate face distribuind elevilor materialele necesare, și pe care ei , avându-le în mână, le pot observa îndeaproape și cât mai amănunțit. Astfel elevii vor cunoaște mărimea, forma
?ABILIT??I PRACTICE by Laura Savin () [Corola-publishinghouse/Science/83166_a_84491]
-
cultură; curcubeu; dezgustător; fier; fiertură; film; fri; fript; fruct; furaje; gingășie; grădinărit; gros; gust dulce; hectar; horn; iarbă; iau; încolțit; lan de porumb; legume; libertate; liniște; lucru; mare; mașcat; mălai, hrană; mărunt; mic dejun; mic; momeală; nașpa; nepăsare; nou; orez; pănușa; plantație; poftă; porc; porci; porumb fiert; prăjitură; prășit; preot; proprietate; rece; roadă; roade; rod; rozătoare; sare; sat; sănătate; săteni; secară; seceriș; sendviș; sere; soare; străbunici; strujan; substantiv; suflet; șoarece; teren; toamna; treabă; se uită; uscat-galben; varză; vin; vînt; a vorbi
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
din Baia Mare. Îl așteptăm, de asemeni, pe Szász Imre, sculptor în lemn, Stan Petru din Săpânța va aduce în Banat mostre din faimoasa producție de cergi maramureșene bătute. N-o să lipsească nici ouăle încondeiate de Rădăuți, nici păpușile sibiene din pănușe de porumb, iar manifestarea e programată pentru zilele de 20, 21 și 22 august“. „În primele două zile, festivalul va avea loc în Piața Victoriei din Timișoara, iar în cea de-a treia, arta populară, se mută la Valea lui
Agenda2004-33-04-general6 () [Corola-journal/Journalistic/282764_a_284093]
-
În perioada 3 - 5 decembrie, peste Peste 150 de meșteri olari, fierari, cioplitori, lingurari, cojocari, cofetari, pielari, rudari, iconari din toată țara vor participa la Marele Târg de Sfântul Nicolae de la Muzeul Țăranului Român. Oaspeții vor veni cu împletituri din pănușe, măști, jucării, sorcove, fluiere, ocarine, cavale, clopoței și zurgălăi, cu marame, ii, catrințe, cămăși, fote, podoabe, opinci, cergi, ștergare și scoarțe, cu străchini, blide, căuce și oale de sarmale, cu coșuri de nuiele, cu pristolnice și icoane, cu mobilier pictat
Târgul de Sfântul Nicolae de la Muzeul Ţăranului Român, între 3 şi 5 decembrie () [Corola-journal/Journalistic/70991_a_72316]
-
să știu dacă de circumstanță. De conveniență. Că trebuie să facă, totuși, ceva, înainte de a mi se abandona mie. Și eu o am acolo, pe pămînt, pe brazde, pe frunzele putrezite de astă-toamnă. Printre știuleți verzi, halucinant de verzi. Printre pănuși. Cu privirea ațintită spre un porumb gălbui, mieros și, în închipuirea mea, dulce. Olga e deja pierdută. E senzuală și simțurile ei au pierdut-o. Cum și pe mine m-au pierdut simțurile. Și ne-au salvat, ne-au recuperat
Poezie by Mihai Gălățanu () [Corola-journal/Imaginative/6591_a_7916]
-
se ascunsese, sub streașina șurii, lângă urzici, îi cădeau pe spinare picuri de apă și Ștefan sorbi aerul printre dinți, de parcă apa ar fi fost sloi și își aminti cum învățase să fumeze, țigări din păr de porumb învârtit în pănuși, hiiii, caii popii-n păpușoi!, când tot așa făcea hiii, cum a tras acum aerul printre dinți. Stolnicul mergea mic și subțire și drept ca un sfredel și țanțoș în șaua calului, spre Dâmbul Melcilor, dincolo de care se întindea satul
Dan Perșa - Ștefan () [Corola-journal/Imaginative/13307_a_14632]
-
Organizare politică românească în Timoc. Neverosimil, jucătorul de tenis de masă Ilie Lupulescu devine, la 37 ani, și cvadruplu campion absolut al Americii (2003), clubul din Uzdin fiind și lider național. Altfel cucerește Lucian Rista America: invenția curățătorului automat de pănușă de porumb. STATELE UNITE ALE AMERICII Lumină lină /Gracious Light. Revistă de spiritualitate și cultură românească, an VIII, nr. 2, mai-iunie 2003, 136 p. broșate. Inserată între texte beletristice, istoria reconstrucției, cu bani românești din New York, a bisericii Sf. Spiridon Vechi
Curierul „Ginta latină” by Ioan Răducea () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2345]
-
figurine. o spălam și o ștergeam de praf. avea țîțele lungi din/ care ieșea un fum alb. avea degete lungi cu care îmi despica părul în șuvițe. avea ochi adînci în care mă lăsa să mă scufund. împleteam în patru/ pănușile fragede de porumb și îi înveleam oasele. estul i se scurgea prin tibii ca o măduvă. (...) dumnezeu îi urca pe bărbați pe umerii bunicăi și apoi îi lăsa să alunece în/ pîntecele ei. eroii se lasă mîncați de hagiografi. într-
Dansul demonizat al materiei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10739_a_12064]