472 matches
-
l-ați pescuit? Doar n-o fi fost cu voi la drum fără știrea mea. Să știți voi că aista îi în stare s-o facă. Pâcu ședea în urma lui Hliboceanu și a lui Cotman, făcând-o pe mortul în păpușoi. Morfolea doar muștiucul lulelei. În cele din urmă, a dat drumul la vorbă și el. Unde ai mai văzut tu nuntă fără zmultă, Dumitre? Apoi n-am prea văzut, Pâcule. Tot treci tu din Paști în Crăciun pe la mine. Așa că
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
prerogativele sale sunt mult prea mici în raport cu uriașa lui voință de schimbare! Să fim serioși! Constituția României oferă președintelui țării puteri cvasi-discreționare. Numai că pentru a le exersa e nevoie de ceva mai mult decât să faci pe mortul în păpușoi, și să nu asculți, așa cum a făcut prea multă vreme dl. Constantinescu, decât de vechii securiști bătuți în cuie prin birourile, bucătăriile și coridoarele Cotroceniului. Prea ocupat să asigure fericirea cumnaților și consilierilor, dl. Constantinescu n-a mai avut răgaz
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
a învârteală și a furtișag. Dar cetățeanului trebuie să-i ceri să fie cetățean măcar în măsura în care se arată extrem de mândru de a fi urmașul lui Traian și Decebal. Ne inflamăm în chestiuni meschine sau marginale, dar facem pe morții în păpușoi când locomotiva dezastrelor trece șuierând prin gospodăria noastră. Nici o grupare, fie ea intelectuală, fie pretins implicată în problemele țării nu dă vreun semn că ar avea vreo responsabilitate pentru dezastrul în care ne aflăm. Prost sfătuit încă din prima clipă
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
trezească, odată era s-o înece... Și-a fugit dup-aia c-un șofer de tir, voia să treacă granița, ăla avea nevastă, s-a plictisit, a bătut-o bine și-a lăsat-o să zacă undeva pe la Giurgiu, în păpușoi... - Ți se cam duce... - Ți... Poate-s io neam de traistă, merinos de-acasă, nu-s rafinat, n-am putut... am plecat ca din pușcă, m-am cărat la „Corso” și m-am făcut praștie, dup-aceea la „Unirea”, să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
pe-o zi pe alta, dar tot mai ține, mai distilează magariu’. Am moștenit o fibră tare, dom’le! Râdea, cu brațele larg deschise. Își păstrase obiceiul de a-și ascunde pumnii în mâneci, probabil de pe când înghețam la cules păpușoi. - Hai, ce-i cu aiurelile astea? Nu te mai prosti! Dar știam că-i așa, era deja pergamentos și mă strângea în coșul pieptului, între coaste, și trebuia să fac eforturi să scap de câlții din jurul mărului lui Adam. - Tu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
rămase de la fiu-său. Dacă nu vrei să vorbești, mi-a zis, vorbește numai cu minte, nu-nțelege nimeni altcineva ce spui. Am strâns fiarele vechi și rulmenții de la CUG în vacanță, altfel nu mă primeau la liceu, am strâns păpușoi și sfeclă și struguri, altfel nu rămâneam în facultate, am învățat Proust, am luat iod când cu Cernobâlul. N-am stat în casă, nu mi-a căzut părul, am furat Pif-uri și pixuri și bile de sticlă de la tipografie, dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
fermă încerca s-o susțină iar ochii verzi căutau zadarnic să întrevadă capcana următoare. Căldura mâinii care o susținea și apropierea tainică a trupului de băiat îi provocă o senzație necunoscută. La intrarea în ogradă, foșnetul lugubru al frunzelor de păpușoi îl făcu, chiar și pe Renar, să tresară. Fără vreun cuvânt, o luară la fugă amândoi deodată, ca și cum hoarde de tătari i-ar fi gonit din urmă. La lumina becului din camera modestă, întâlnindu-și privirile zăpăcite, Renar și Luana
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
îi spuneau, cîndva, mai rustic: "Trei izmene". Nu-i da românului cîte cîrciumi poate duce! S-au deschis în mai fiece locuință de la șosea. Lîngă Blue Moon e plasată, strategic, o casă de amanet. Nea Ilie vinde Pop Corn, din păpușoiul cultivat pe trei prăjini. Reclama Kent domină peretele taberei sportive: Think Options, Think Kent. Ferească sfîntul să fi scris Kant. "Curată moftologie! a exclamat Magda U., picînd cu ochii, într-o vitrină de pe "Sărăriei", pe anunțul: Beans, 60 lei kg
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
ici colo câte un arbust pipernicit. Dincolo de zone, pe dreapta pe Întreaga coastă a unui deal abrupt se Întindeau livezi prost Îngrijite, din care cauză vârful era necultivat, iar pe stânga, scăldată În razele soarelui, trona o mare galbenă-verzuie de păpușoi Înspicat, iar În zare, Va observă o frumusețe de nedescris, nemaivăzută până atunci de copil, ceva de nepătruns care-l speria și Îl fascina simultan, o altă minune a bogatei sale copilării.... Băiatul tresări când auzi vocea tatălui său. Sesizând
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
oamenii Îmbrăcați mult mai elegant și curat decât nenea Ionel. Iarmarocul era plin de care, căruțe, oameni și chiar copii, mărfuri de la țară erau Înșirate peste tot, oamenii se târguiau, vindeau și cumpărau diverse, de la boi, cai, oi și până la păpușoi, făină, grâu, slănină afumată și săpun de casă. Victor s-a salutat cu niște cunoscuți, cu Bârțoi, Ciulică, Cioancă și cu Ionel, dascălul din sat. Și-a rotit ochii peste târg, s-a schimbat la față de emoție, a făcut un
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
o grădină mare, frumoasă și chibzuit cultivată. Strugurii verzi-aurii se coceau În soarele unei toamne bogate și liniștite, iar În mijlocul viei trona un păr cu pere tomnatece, care tocmai Începeau să se Îngălbenească. Cea mai mare suprafață era cultivată cu „păpușoi moldovinești” care erau aproape buni pentru cules, iar În „fundugrădinii”, care se Întindea până sub coasta unui deal mijlociu, erau doi aguzi uriași. Cei doi „frați” stăteau la umbra unui butuc de vie, vorbeau despre una despre alta, subiectul școală
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
sub clopote. O să-i ție de urât și de cântec, o să-i ție de furtună, părinte. Era copilă și alunga norii, lovind cu o lingură de lemn într-un ceaun atârnat de creanga nucului, chema ploile în pletele păpușii de păpușoi ascunsă sub pragul casei. Le-a îngropat pe amândouă: una lângă cărare, sub felinar, alta lângă biserică. Au murit de tuberculoză, deși pe certificate doctorii au consemnat alte diagnoze. Dragele tatei, să știți una de alta, să fiți aproape. Tu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
lasă-mă dracului cu sclifoselile ăstea ieftine. Ai semnat ne ajuți, te ajutăm. Dar să nu umbli cu minciuni, pentru că nu ești singura care dai note, noi știm tot. A, uitam, tat-tu a fost prins cu un sac de păpușoi, 40 de kile, pentru asta înfundă vreo doi ani, vezi ce scrii. Lasă smiorcăiala, avem noi grijă să-i fie bine, dacă ești fată cuminte. Și încă ceva, trage cu ochii și printre profesori, pe Aristotel să-l urmărești mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
viața asta de căcat! Dumnezeii mamei ei de viață! Dora era o vâlceancă roșcată, dolofană, vânjoasă, obeză, gușată; se rostogolea când cobora scările; când le urca, fundul rămânea cu patru trepte mai jos. Zâmbetul Dorei semăna cu o desfăcătoare de păpușoi sau cu o greblă știrbă, rezemată lângă grămada de gunoi, sau cu o spărtură în gardul cimitirului. Dora rânjea ca un mormânt desfundat de soare. Uscătorul, la capătul holului; în mijlocul uscătorului, o saltea roasă de șoareci, șoarecii ronțăiau arcurile, șoarecii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
cămăși de sfinți pe malul gârlei, cineva scapără chibrituri în cer: O să plouă. Mai bine ai trece, Dumnezeule, lumina prin sită decât printre gratii! Petru a adormit ca un prunc pe o rogojină uscată; luna, sub fereastră, împletea pănuși de păpușoi. Neliniștea este sora mai mică a morții, vine de mai multe ori: întâi, așa, ca de "bună ziua!", apoi ca de "ce mai faci?", mai târziu, când ți se pare că te-a uitat definitiv, se întoarce din drum și te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
l-ar fi făcut om și pe el dacă nu era dominat crunt de misoginismul față de curve. Maică-sa a crescut 7 copii singură, era femeie frumoasă, dar nu și-a călcat pe inimă niciodată; veneau căruțele cu lemne, cu păpușoi, cu lucernă, veneau pline și se întorceau pline pentru țața Aglaia spurcăciunea era mai ceva ca ciuma (badea Ștefan a murit la canal, țața i-a fost muiere credincioasă toată viața și toată moartea). "M-am hotărât. Îl trimit la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
la zidul lângă care șade rusul, toată treaba e o joacă. Numai să ne asigurăm că nu mai este și altul pe aproape” - mi-a răspuns Undiță, foarte hotărât. „Atunci, după mine, Undiță!” Am ieșit din tranșee cum iese firul păpușoiului din pământ, primăvara, și, cu mers de păianjen, am ajuns la magazie. Ne-am prelins pe lângă zid ca două picături de apă, până ce am ajuns În spatele santinelei. I-am făcut semn lui Undiță să acționeze. N-am văzut mișcarea lui
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
în tr-un caiet separat, conform unor vechi cerințe împărătești. Și moara meșterului-faur măcina non-stop, și apă avea destulă, și morărița Manoloaia era tânără și frumoasă, și era oacheșă și zâmbăreață, sprâncenată și harnică, și făina de grâu-secară, de orz și păpușoi, frumos mirositoare, de la moara lui Manole, se bucura de mare căutare în întreaga zonă. Mama își amintea că zarva și necazul se manifestau în multiple forme când moara trebuia oprită. Așa s-a întâmplat și odată cu plecarea făurarului Manole la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
nu se găsește nicio boabă în tot târgu ista! Sau un biscuit tocat... Dar ți-ai găsit biscuiți! Cât despre pliculețe cu hrană specială, nici pomeneală, fraților! Papagalii noștri n-au decât să ciugulească măzăriche, ori de nu, grăunțe de păpușoi. Cât despre frig, vopsește-l în roșu sau în alb și învață-l să se laude că-i porumbelul păcii și-ai să vezi că-i vor da căldură la colivie... Vorbește tu mult că acușa te trezești tu în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
să nu care cumva să mai calci pe la Antilești! * * * Tu știi, bărbate, că hăitușca asta a noastră de coptilă se ține cu sfrijitul cela al scripcarului de la capătul Spătăreștilor? Noi o trimitem cu cârlanii și ea umblă după borteală prin păpușoi cu Nicuță cela cu bube dulci pe la nas și pe la gură. Pe cât de cuminți au fost cele mari, pe atât de zburdalnică-i asta mică! Și ne face de râsul lumii, Constantine! Asta-i rea de muscă, bărbate! Și băitănașii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
imașul străjuit de ogoare cu diferite culturi atrăgătoare pentru ovine, oricând pregătite de mari stricăciuni. Din tot necazul, Ionela s-a ales și cu oarece bucurii, anume că băiatul cel bubos al scripcarului se mai furișa adesea prin lanurile de păpușoi pentru o partidă de tainică iubire juvenilă. Mai greu le-a fost după ce s-au eliberat câmpurile de recoltă că erau nevoiți să se ferească de ochii curioși ai lumii tocmai prin tufele din luncă. Dar și mai mult au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
înghesuit capetele sub formă de ciorchine într-un ochi al ferestrei. Tata a cărat de îndată sacii cu barabule în tindă pentru a le feri de îngheț, a adus zahărul și uleiul în casă, iar cu boabele de grâu și păpușoi și-a continuat drumul către moara de la Vârfuri. Da-i-ar Dumnezeu sănătate lui bădia Nicolai Fodur, că ne-a salvat cu mâncărica dată în avans! Se ruga mama către ceruri. Și de mâine, la muncă, măi Verde! Iar voi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
în semn de salut și respect, apoi plecă. -Ce vrei să faci cu arcul, Adela? și-a întrebat Ilina, fiica ei cea mai mare. -Asta! ... a zis într-o poziție răzbunătoare Adela, arătându-i mamei o păpușă din foi de păpușoi, cu pieptul străpuns de un arc. -Copchilo! ... mă fac că nu înțeleg obrăznicia ta...De aceea înfățișează-te și răspunde-mi de îndată, îi strigă mama. Adela s-a așezat în fața mamei așa cum era ordinea după zicerea Uranului, respectată ca
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
față, așteptând hotărârea superiorului. -Bine ... acum aștept zicerea ta, i-a zis mama hotărât după ce a constatat supunerea fetei ei, pe care dealtfel o iubea foarte mult, dar o vroia și disciplinată. -Mi-a ajuns la gât jocul cu păpușile de păpușoi, apoi nu uita că mă apropii de treisprezece ani și cred că-i timpul să mă joc și cu armele. -Adela, dacă te mai zornăi mult, ajungi la zdup, îi răspunse hotărât mama Ilina. Auzind împotrivirea mamei, Adela s-a
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
produs câmpenesc pe care prozatorul îl numește o dată coșcogemite mascara, altă dată zdravănă bâzoetă, dar de cele mai multe ori îl numește cu numele lui de rușine, un produs, care va să zică, agricol ieșit în urma unei vorbe obraznice aruncate de un țăran în timp ce seamănă păpușoi. Întrebat de Hristos ce seamănă, țăranul răspunde în limbajul lui buruienos, iar Hristos, ca să-l pedepsească (se poate bănui) îl blagoslovește. Și ceea ce blagoslovește se și întâmplă. Țăranul măscăricios la gură culege, când vine vorba de cules, ceea ce spusese în
Negru pe alb by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5282_a_6607]