474 matches
-
în Maroc și ne aștepta. Cu comunismul a fost greu să ieșim din țară. Am crescut foarte fericită într-un sat foarte pitoresc din județul Bacău. Deci am crescut în mijlocul munților și am alergat după găini și între rândurile de păpușoi. Am fost crescută de bunicii mei în primii 5 ani. Tenul meu marocan și numele meu mai neobișnuit (vecinii din sat mă cunosc după al doilea prenume - Jamila) erau 'intrigante'. M-am simțit deosebită de când eram mică. AGERPRES: Cum v-
Povestea româncei Ania El Maachir, favorită la ”Vocea Canadei”-interviu by Ion Voicu () [Corola-website/Journalistic/104967_a_106259]
-
O alegem pe cealaltă, soacră-mea, de ciudă că rămân, își anunță intenția de a pleca în misionariat în Africa, cu niște prietene de la o fundație unde era voluntar. ÎI aduc la cunoștință că acolo toaleta e o groapă între păpușoi, dacă nu le-a pus soarele la pământ vrejurile. Britanicii, poate pentru că și ei au împărățit pe acolo, direcționează cei mai mulți bani în sprijinul Africii. Unele programe de strângere de fonduri sunt chiar atrăgătoare. De pildă adoptarea unui copil la distanță
M-am măritat cu un britanic, iar soacră-mea a venit la nunta din România cu o declarație de război: „Cu mâncarea pe care ai servit-o tu salvam de la foame un sat din Africa” by https://republica.ro/m-am-maritat-cu-un-britanic-iar-soacra-mea-a-venit-la-nunta-din-romania-cu-o-declaratie-de-razboi-zcu [Corola-blog/BlogPost/337690_a_339019]
-
fată nemăritată că este căsnicia și altele sînt poveștile unor muieri în toată regula. Apoi, regula e că sîntem regulate, se tăvălea de rîs Lilicuța, da' ce știi tu, fato, nu se compară cu jocul ăla de-a pititelea prin păpușoi al fetelor cu băieții. Estera era singura care intervenea rar în discuție, ea le iubea pe toate patru în egală măsură, Adelina o descumpănea puțin, pentru că era puștoaică, dar Roua îi ungea sufletul cu tăcerile ei gînditoare și cu surîsul
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 43-48 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 532 din 15 iunie 2012 by http://confluente.ro/Parfumul_papusilor_de_portelan_43_48_ioan_lila_1339754333.html [Corola-blog/BlogPost/358316_a_359645]
-
la Culai și-l întrebam din priviri dacă au venit bursucii pe acolo pe unde veghease el, că pe la noi nu veniseră. Din felul cum ne privea,, am înțeles că și el adormise! Când am plecat spre căruțăm am văzut păpușoii trântiți la pământ, chiar în locul dintre cele două posturi de pândă. Bursucii veniseră, își făcuseră treaba, fără să ne deranjeze și plecaseră să-și facă siesta. Mergeam înspre căruță plouați, ca niște învinși în cine știe ce bătălie! Boii, parcă bucuroși că
DE MIHAI BAICU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1061 din 26 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/_la_bursuci_fragment_din_ca_cezarina_adamescu_1385456364.html [Corola-blog/BlogPost/346940_a_348269]
-
ce mă însoțea, fiindu-mi aliat dar și dușman. Când se ascundea în nori îmi părea rău, iar când strălucea arzător mă ascundea de razele lui sub diferite tufe de fel de fel de copăcei, sau chiar prin lanul de păpușoi, devenit în plinul verii, o adevărată pădure misterioasă. Nimic nu avea vreo importanță deosebită. Totul decurgea normal din punctul de vedere al copilului ce aștepta să vină seara, să ajungă acasă, să mănânce și să se culce legănat de vise
SPIRITUL COPILĂRIEI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 226 din 14 august 2011 by http://confluente.ro/Spiritul_copil_riei.html [Corola-blog/BlogPost/360102_a_361431]
-
flori de tei Când azi nu pot să-ți mai citesc poeme. Și vrei cu nepăsare să te-ascunzi Și să mă pierzi în tainică uitare Dar mugurii din germenii fecunzi Ai patimilor nu-ți vor da crezare... Pe mortu-n păpușoi să nu mai faci Într-o capelă rece-ntre icoane Că-i întărâți pe sfinți și chiar pe draci Și te sufocă-n ceară și coroane Și nici să te conservi în eprubetă Formolizat ca Bulă-n comunism Blagoslovit de-
AI SORBIT TOT ARSENALUL DORURILOR MELE de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 785 din 23 februarie 2013 by http://confluente.ro/Ai_sorbit_tot_arsenalul_doruri_violetta_petre_1361627908.html [Corola-blog/BlogPost/351837_a_353166]
-
ce mă însoțea, fiindu-mi aliat dar și dușman. Când se ascundea în nori îmi părea rău, iar când strălucea arzător mă ascundea de razele lui sub diferite tufe de fel de fel de copăcei, sau chiar prin lanul de păpușoi, devenit în plinul verii, o adevărată pădure misterioasă. Nimic nu avea vreo importanță deosebită. Totul decurgea normal din punctul de vedere al copilului ce aștepta să vină seara, să ajungă acasă, să mănânce și să se culce legănat de vise
SPIRITUL COPILĂRIEI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 517 din 31 mai 2012 by http://confluente.ro/Spiritul_copilariei_mihai_leonte_1338523349.html [Corola-blog/BlogPost/358718_a_360047]
-
kukorica, tengery), fiind adus de turci, dar e interesant că turcii însiși numesc planta misir adică „din Egipt“. Nici una din aceste denumiri nu se găsește în limba română unde porumbul se mai cheamă mălai în Țara Românească, cucuruz în Ardeal, păpușoi în Moldova. De ce românii i-au zis porumb? Iată o întrebare la care specialiștii au răspuns în mai multe feluri. Lingviștii au făcut apel la compararea culorii roșiatice a mătăsii ca și a păsării porumb, astăzi porumbel. (Lazăr Șăineanu) dar
ETIMOLOGIA CUVÂNTULUI PORUMB de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1616 din 04 iunie 2015 by http://confluente.ro/ion_carstoiu_1433398318.html [Corola-blog/BlogPost/369868_a_371197]
-
vântul de miazănoapte începe să șuiere cu îndârjire prin hornuri. Păsările își părăsesc cuiburile. Lunca și pădurile, bătute de brumă, au început să capete nuanțe ruginii. Toamna s-a făcut stăpână peste natură. „Pe prispă, ca movili de aur, Stau păpușoii dezghiocați. Răsună mugetul de taur Pe câmpii goi și depărtați. S-aprinde focul sub o leasă, S-afume prune de uscat. În vie, poama e culeasă Și florile s-au scuturat. Iar teascul strugurii îi stoarce Și curge-mbătătorul must
OBICEIURI UITATE de ION C. HIRU în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 by http://confluente.ro/Obiceiuri_uitate.html [Corola-blog/BlogPost/360748_a_362077]
-
un păhărel ceva mai mic decât un degetar iar gospodarii se întoarseră toți cu fața către moș Cotârlă. Bine, ei știau despre isprăvile acestuia încă de pe când era căpetenie de haiduci și răpea fetele de boier cu care fugea în păpușoi, pe vremea aceea porumbul avea ca zece metri înălțime și, acolo, într-o ascunzătoare a lui, se iubeau de mama focului până spre iarnă când nesătulele alea nu voiau să plece dar el, om drept și cinstit, le ducea la
BALAURUL DIN COCHIRLEANCA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1368 din 29 septembrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1412007311.html [Corola-blog/BlogPost/341084_a_342413]
-
mai adesea pe personificarea obiectelor din preajma omului; altele sunt adevărate scenete, gata de filmat sau de pus în scenă, scrise sub formă de dialog, ca de exemplu „Lingura autentică și cea plastografiată, zisă Tiriplic” („Scenariu pentru teatru de păpușele. Și păpușoi”) sau”Lăcomie abstractă. Oul din minte”. „Tare multe sunt de spus, afirmă autorul. Ajunse în gură, oare de ce toate cuvintele tind să se transforme-n înjurătură, deși pe nimeni nu am ură!?” Observațiile sale, izvorâte dintr-un îndelungat și consecvent
DELICATEŢURILE CONTEMPORANE ALE LUI CONSTANTIN T. CIUBOTARU de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 863 din 12 mai 2013 by http://confluente.ro/Elena_buica_delicateturile_elena_buica_1368418227.html [Corola-blog/BlogPost/354730_a_356059]
-
de creion chimic cu care scria pe palmă când ii venea câte un vers in minte. Apoi la odihna de amiază trecea într-un caiet ce scria pe palmă să nu se spele, prin curgerea șiroaielor de sudoare la prăsitul păpușoiului de pe tarlalale C.A.P.-ului. Elena ANDRIEȘ, numită poeta de la Rădășeni, sau pur și simplu; Bunicuța de către poeții de pe Internet, care au cunoscut-o personal sau virtual. Elena ANDRIEȘ este femeia tipică de la sat. A dat viață la 4 (patru
POETA DE LA RĂDĂŞENI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 237 din 25 august 2011 by http://confluente.ro/Elena_andrie_poeta_de_la_r_d_eni.html [Corola-blog/BlogPost/360935_a_362264]
-
ce nu-i încă strugur, Miros de mal și peste-n baltă, Cu-al stufurilor laolaltă. Colo-n grădină nu știu cui Miros amar de nuci verzui, La chioșcul cel din colț de stradă Miros plăcut de pâine caldă. Miros bogat de păpușoi În carele trase de boi, Mirosul iute de hăldani, De pepeni verzi și de bostani. Miros aparte unde-nveti, Cu hărți întinse pe pereți, De tablă neagră,revopsita, Miros de carte aurita. Însă mirosul ce domnește Și pururea te-ntinereste
OMAGIU COPIILOR) de MIHAI LUPU în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 by http://confluente.ro/mihai_lupu_1496294714.html [Corola-blog/BlogPost/371621_a_372950]
-
trăiască, orb sunt doar eu pentru mine. Ne doare inima, dar ne plângem de dreapta. Nimic nu se uită. Sunt chiar deprimat. Adică vreau să mor și nu pot. Adică sunt o javră, ca și tine. Te ascunzi ca mortu-n păpușoi. Ai închis canalul de conexiuni și comunicări. Liberi trec șobolanii. Au și papion sau papilom? Astfel am ratat cel mai frumos roman de dragoste pe care l-aș fi scris în alt secol. Ce să adaug, am pistolul la mine
MESAJE DE DINCOLO de BORIS MEHR în ediţia nr. 1422 din 22 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/boris_mehr_1416645659.html [Corola-blog/BlogPost/372049_a_373378]
-
egal cu o vită mare; la crescătoriile de cai se va socoti un cap de vită mare la 3 ha; ... d) Instalațiunile agricole propriu zise, inclusiv morile sistematice pentru făină și cu exclusiunea morilor cari macină numai mălai (făină de păpușoi). ... Intra în această categorie și acele exploatațiuni cari fără să aibă instalațiunile necesare industriilor agricole, totuși cultiva sau cultivau înainte de 1 August 1914 în mod obișnuit și neîntrerupt, sfecla de zahăr, tutunul, inul și canepa, dacă aceste culturi ocupă sau
EUR-Lex () [Corola-website/Law/134142_a_135471]
-
1 - 67; 6 - 68 Str. Osiris - nr. 1 - 49; 2 - 48; Int. Ostroveni - nr. 1 - 29; 2 - 16 Int. Oțeleni - nr. 3 - 11; 2 - 10; Str. Pazei - nr. 1 - 11; 2 - 10; Str. Păltinoasa - nr. 5 - 31; 2 - 32 Str. Păpușoiului - nr. 1 - 19 Str. Păușa - nr. 1 - 63; 2 - 62 Str. Pecinișca - nr. 5 - 37; 4 - 26 Drm. Penteleu Str. Perinița - nr. 11 - 29; 2 - 50 Str. Petroșani - nr. 1 - 41; 2 - 36; Str. Petru Vodă - nr. 1 - 33; 2
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
și înlocuitori ai acesteia preparați din amidon, sub formă de fulgi, boabe, granule, porții sau forme similare 1904 Alimente preparate obținute prin înmuierea sau prăjirea cerealelor sau a produselor din cereale (de exemplu, fulgii de porumb); cereale (altele decât porumb(păpușoi)) sub formă de boabe, gătite în prealabil sau preparate în alt fel ex 1905 Pâine, aluat de foi, prăjituri, biscuiți și alte produse de brutărie, fie că conțin sau nu cacao; hostii pentru împărtășanie, cașete goale adecvate pentru utilizare farmaceutică
jrc4728as2000 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89894_a_90681]
-
îndulcitori sau alcool, care nu sunt specificate sau incluse în altă parte: - Nuci, arahide și alte semințe, fie că sunt sau nu amestecate: - - Altele: - - - Care nu conțin adaos de alcool: - - - - Care nu conțin adaos de zahăr: 2008 99 85 - - - - - Porumb (păpușoi), diferit de porumbul dulce (Zea mays var. saccharata) 2008 99 91 - - - - - Igname, cartofi dulci și părți comestibile similare ale plantelor care conțin amidon în proporție de 5% sau mai mult din greutate ex 2101 Extracte, esențe și concentrate de cafea
jrc4728as2000 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89894_a_90681]
-
manuscrisele la tipografie sau „"mă duceam la unii și la alții după manuscrise, ca trimis special"”. Un rol deosebit în stabilirea carierei sale l-a avut Ioan Nădejde, care a văzut un desen făcut de Octav pe când se juca în păpușoiul din ograda casei din strada Sărăriei. Desenul înfățișa un chip de om foarte expresiv, a-i cărui ochi erau marcați cu cărbune negru și părul, mustățile și barba erau făcute din mătasea porumbului. Acest desen l-a determinat pe Ioan
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
138 desetine de pămînt și șunt obligați fără plată a lucra pămînturile mănăstirii: să cosească 6-10 prăjini grîu, să-l aducă la depozit și acolo să-l mălătească, totodată șunt obligați să prăsească de 2 ori pe an 12 prăjini păpușoi după care să-i taie și să-i ducă la depozit. Totodată erau obligați să plătească cîte 5 copeici de argint pentru pășunatul de fiecare oaie și să dea dijma de fiecare familie cîte 2 găini. Aceste 138 deseatine erau
Cucuieții Vechi, Rîșcani () [Corola-website/Science/305240_a_306569]
-
de +5grade C . Acest interval de timp este cel mai favorabil pentru semănatul culturilor timpurii de primăvară. Spre sfîrșitul decadei a doua a lunii aprilie temperatura medie diurnă a aerului trece de +10 grade C și timpul permite începerea semănatului păpușoiului și a altor culturi de primăvară tîrzii. La începutul lunii mai cînd temperatura medie diurnă atinge +13 +14 grade C, încep să înflorească merii și peri. Răsare sfecla de zahăr și păpușoiul. În păduri înflorește fagul, arțarul, socul ș.a. Primăvara
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
10 grade C și timpul permite începerea semănatului păpușoiului și a altor culturi de primăvară tîrzii. La începutul lunii mai cînd temperatura medie diurnă atinge +13 +14 grade C, încep să înflorească merii și peri. Răsare sfecla de zahăr și păpușoiul. În păduri înflorește fagul, arțarul, socul ș.a. Primăvara deși cantitatea de precipitații se mărește întrucîțiva (100-130mm), în sol din cauza evaporării intense se constată o influență de umezeală. Primăvara cantitatea totală de apă evaporată depășește cantitatea de precipitații atmoserice, constituind în
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
o scădere bruscă a temperaturilor medii lunare de la +14 la +16 grade C în septembrie pînă la +2,5 la +5,0 grade C în noiembrie. În septembrie predomină un timp însorit anticiclonal care creează condiții favorabile pentru recoltarea strugurilor, păpușoiului, sfeclei de zahăr, răsăritei și a altor culturi agricole. Uneori pe la mijlocul lui octombrie sunt frecvenți ciclonii nord-vestici care generează ploi îndelungate. Toamna precipitațiile atmosferice cad în medie uniform în fiecare lună cîte 30-40mm pe teritoriul raionului, însă asigurarea solului cu
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
nu a fost aflat însă pe nicăieri) se găsește într-o scrisoare din 21 iulie 1927 a reprezentantului permanent al R.A.S.S.M. pe lângă guvernul R.S.S.U., Malcikov: "„din partea exterioară, stema R.A.S.S.M. reprezintă o coroană din strujani de păpușoi și struguri de poamă, și are în interior o suprafață plană alb-albastră, pe care este așezată o vinietă de culoare albă. Vinieta conține harta R.A.S.S.M. reunită cu Basarabia. În partea inferioară a hărții, în centrul coroanei e imaginat
Stema RASS Moldovenești () [Corola-website/Science/311093_a_312422]
-
ul ("Zea mays" ssp. "mays", regional "păpușoi", "cucuruz") este o cereală originară din America Centrală cultivată azi în multe regiuni ale lumii ca plantă alimentară, industrială și furajeră, reprezintă alături de grâu, 80% din producția de cereale. ul aparține familiei Poaceae. Are tulpina înaltă și groasă, neramificată, care se
Porumb () [Corola-website/Science/299125_a_300454]