189 matches
-
Singurul lucru care îi lipsea, era toiagul acela de care nu se despărțea niciodată. După câteva momente în care privise cerul înstelat, Calistrat se întoarse înăuntru. Boris se decise imediat, străbătu repede cei câțiva metri care îl separau de gardul părăginit și își făcu vânt peste el. Ajuns de partea cealaltă, se rostogoli fără zgomot la pământ. Menținându-se în umbră, se apropie în liniște de clădire. Se strecură în pridvor, așezându-se cât mai aproape de ușă, unde rămase în așteptare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
în globalizarea intensivă s-a adăugat prin orice mijloace de la manipulare psiho-economică și ajungând, chiar, să se folosească de aranjamente teroriste (vezi cum se poate începe un război unde e mult petrol) În spatele acestui centru istoric atât de sărac și părăginit, în letargie, ajuns de comă și în comă, printre turnuri de biserici vechi se vede strălucitor muntele de aur decapitat și derocat de exploatările trecute, ale comunismului a tot biruitor! Strălucirea muntelui relevă bogăția pe care o conține și parcă
SALVAŢI ROŞIA MONTANĂ (5) – ROŞIA MONTANĂ 2012 de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 912 din 30 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363917_a_365246]
-
special la Cape Flats, “tik” s-a transformat într-o modă macabră devenind, pentru indivizii în derivă, drogul “preferat”, care alimentează, fără doar și poate, valul de criminalitate al momentului. Cum a reușit să îngenuncheze orașul? Filmul arată un loc părăginit unde echipa britanică încearcă să stea de vorbă cu dependenții de “tik”. Din constatările specialiștilor, “tik” reușește să inducă stări psihice stranii, paranoide, diferite manii și, nu în ultimul rând, un comportament violent. Pentru a putea începe discuția, dependenții au
CÂND TURIŞTII TRĂIESC ÎNTR-O LUME PARALELĂ: CAPE TOWN ŞI CRIMINALITATEA TRANSFRONTALIERĂ de PAUL POLIDOR în ediţia nr. 1958 din 11 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/368466_a_369795]
-
vânt prin geamuri sparte, ei de spate erau țepeni; de păcăleală-avură parte și-au rămas pe viață dreveni. Azi hanu-i moloz în câmpie, guzgani, șerpi, ciuvici furnică... istoria-i nima n-o mai știe... drumeți când trec, privesc cu frica părăginite ziduri, arse porți sub tidva ce-n vânt mai joacă... lăutari și fiii lor sunt morți... uitării-i smulge-a muzei promoroaca... Râul Constantinescu Referință Bibliografica: BALADA MUZICANȚII DIAVOLULUI / Râul Constantinescu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1553, Anul V
BALADA MUZICANȚII DIAVOLULUI de RAUL CONSTANTINESCU în ediţia nr. 1553 din 02 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367996_a_369325]
-
el și, după câteva zile, l-a luat într-o călătorie, pe la Buziaș și Băile Herculane. „Ești omul nostru!” A început să câștige mai bine, iar pe când făcea explorări în comuna Șugag, în anul 1957, văzând un teren de fotbal părăginit, a scris câteva rânduri unui ziar din Deva. Textul a fost publicat, dar în toamna aceluiași an a fost încorporat în armată. Recruții au fost întrebați dacă vreunul dintre ei a scris la vreun ziar. Nu s-a anunțat nimeni
ZIARIST DIN '59 de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 69 din 10 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349043_a_350372]
-
moment de tăcere. Nu-i așa, Adin? - Bineînțeles, Ana. Dar de unde laborator în mijlocul ... pădurii? - Există mini-laboratorul meu în care îi învățam pe copii să realizeze experimente la scară mică, pentru a înțelege cum funcționau acestea la scară mare. Este cam părăginit, dar se poate folosi, cred. Urmați aleea principală, Aleea Perioadei 2, până la răscrucea cu Aleea Grupei a IV-a principale. Apoi mergeți pe Aleea Grupei IVA până la Pb. Acolo este micul meu laborator, la numărul 82. Vă aștept. Am pornit
PARCUL DE DISTRACŢII de ANA MARIA GÎBU în ediţia nr. 867 din 16 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/365174_a_366503]
-
pus deoparte." Îndepărtate irizații blagiene și romantice, poate puțin neoclasicism, se simt și nu prea. E mai curând o îndepărtată nostalgie metafizica, cu dimensiuni montane sau marine. Imaginile sunt atat de elegant stilizate, încât capătă ceva clasic: Când prin grădini părăginite e prezis Aprilie, / Ridici o frunză, se sfărâmă - îți lasă în palmă frig timpuriu, merele putrede-n crengi, paianjeni. / Rază se-năbușă de fum, făptura ta se dezmorțește risipind pe jos / furnici uscate - și te soarbe blând pământul veșnic lăsând
PORTRET DE POET- HORIA GANE de BORIS MEHR în ediţia nr. 298 din 25 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356862_a_358191]
-
Sâmbure sunt numai umbrele mucegăite, ce se înghesuie, ies din trecut cum ies culorile dintr-un covor spălat prea mult. Nici unul dintre personajele care i-au marcat, într-un fel sau altul viața, nu mai există. În casa mare și părăginita a rămas ea și samovarul.”( ... ) “Olga își trăiește clipă prezenta cu intensitatea celui aflat pe patul de moarte”. Trebuie remarcată iscusința extraordinară a autoarei de a portretiza și de a descrie “o lume răvășita de istorie și de umbre neștiute
(CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356921_a_358250]
-
-ți reamintesc... - Da, chiar te rog! îl întrerupse ea, încurajându-l. Parcul Poporului poartă astăzi numele lui Nicolae Romanescu, un fost boier și primar al Craiovei, care a adus un mare arhitect al vremurilor pentru a face dintr-o grădină părăginită unul din cele mai frumoase parcuri din Europa și, de bună seamă, cel mai mare și frumos din România... Cândva, în jurul anului 1848, dacă nu mă înșel, în această zonă erau moșia și grădina familiei Bibescu. Inimosul mare logofăt Iancu
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII (8) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1576 din 25 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369827_a_371156]
-
Alecsandri, Scrisori, 1, pag.6-7.). Tânărul Al.Odobescu se întristează de situația jalnică în care a ajuns conacul și starea de mizerie a țăranilor, jefuiți ca la drumul mare:”Eu însumi nu mi-am putut stăpâni lacrimile văzând casa, grilajul părăginit, grădina fără terasă și aleile neângrijite; pe alocuri, drumurile nu se mai cunosc, iar satul e într-o stare de mare mizerie. Arendașul acesta i-a întrecut pe ceilalți în escrocherii; șăranii cu toții sunt revoltați contra lui și 11 dintre
VIAŢA SATULUI ROMÂNESC ŞI A ŢĂRII ÎN LITERATURA EPISTOLARĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1173 din 18 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353846_a_355175]
-
pentru toți muritorii și observă că toate lucrurile sunt așezate doar pentru deznădejdea existenței: ”Pretutindeni domnește / o ordine a lucrurilor / aici cu totul neobișnuită...” ce impresionează ca reprezentare supusă observației, numai al acesteia pentru că în realitate toată această ordine este ”părăginită / servilă și totodată abrașă” (Ordine, 2008:22). Versul lui se rupe precum amarul în părți fiinduale, se dezlipește de întreg și se regăsește în bucăți de stih, ce pare că nu are puterea înțelesului uman. Revoltă și așteptare, dorință și
FRĂMÂNTĂRILE LUI RUFFILLI ÎN ÎNCĂPERILE CERULUI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1315 din 07 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/353889_a_355218]
-
de El Dorado al câștigurilor frumușele, dar cu destulă trudă. Venea lume pestriță, țărănci îmbrăcate sărăcuț, în rochii de monton, țigănci, puradei de prin Moldovița sau Vama. O lună de zile cei de departe dormeau pe unde apucau, prin cabane părăginite, prin poduri de grajduri, chiar pe cetină, la rădăcinile copacilor. Mâncau ce găseau, în special pâine cu zmeură, bureți fripți pe jăratec, tocane de legume luate de pe la magazinul forestier. Vedeai chiar și femei însărcinate, umblând prin păduri și dormind pe sub
ZMEURARII de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1085 din 20 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353172_a_354501]
-
Alecsandri, Scrisori 1, pag.6-7). Tânărul Al.Odobescu se întristează de situația jalnică în care a ajuns conacul și starea de mizerie a țăranilor, jefuiți ca la drumul mare: „Eu însumi nu mi-am putut stăpâni lacrimile văzând casa, grilajul părăginit, grădina fără terasă și aleile neângrijite; pe alocuri, drumurile nu se mai cunosc, iar satul e într-o stare de mare mizerie. Arendașul acesta i-a întrecut pe ceilalți în escrocherii; țăranii cu toții sunt revoltați contra lui și 11 dintre
VIAŢA SATULUI ROMÂNESC ŞI A ŢĂRII ÎN LITERATURA EPISTOLARĂ (1) de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 97 din 07 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350639_a_351968]
-
contopit plângând. E doar ecou întârziat acest drum nestăpânit, Și-o tăcere unde arde albatrosul meu rănit. 24.12.10 Căutător de drum 37 După o idée de Adrian Păunescu Încă rătăcesc ca „ Ion cel fără de mormânt” Dincolo de bornă și părăginit pământ, Pe unde bătaia vorbei aspre nu ajunge Și nici măcar un viscol nu-ncearcă să m-alunge. Prin spații, trec fugar ca prin subtile gratii, Îmi port destinul sterp în punga cu holatii; O pasăre abisală mă însoțește-n mers
ALBATROS RĂNIT de STELIAN PLATON în ediţia nr. 415 din 19 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345224_a_346553]
-
am contopit plângând. E doar ecou întârziat acest drum nestăpânit, Și-o tăcere unde arde albatrosul meu rănit. 24.12.10 Căutător de drum După o idée de Adrian Păunescu Încă rătăcesc ca „ Ion cel fără de mormânt” Dincolo de bornă și părăginit pământ, Pe unde bătaia vorbei aspre nu ajunge Și nici măcar un viscol nu-ncearcă să m-alunge. Prin spații, trec fugar ca prin subtile gratii, Îmi port destinul sterp în punga cu holatii; O pasăre abisală mă însoțește-n mers
ALBATROS RĂNIT de STELIAN PLATON în ediţia nr. 415 din 19 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345223_a_346552]
-
rod și tinere, plantațiile portaltoi, școlile de viță, pepinierele viticole, terenul în pregătire pentru plantații viticole, terenurile cu vii abandonate, hameiștile pe rod și tinere, terenul în pregătire pentru plantații de hamei. Suprafețele ocupate cu vii pe rod în declin, părăginite, se vor cuprinde la această categorie până în momentul când se vor defrișa. De asemenea, la această categorie se include și terenul care a fost defrișat și care, în momentul înregistrării, se găsește în pregătire pentru replantare. (8) Pe rândul
NORME TEHNICE din 17 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298327]
-
mai și curbează și înalță. Fiecare nouă serpentină, fiecare nouă zdruncinătură mai taie câte ceva din elanul nostru matinal. Am ajuns în cele din urmă cam șifonate la destinație. Școala era „un vechi castel”, „pe o stâncă neagră”, deasupra unei localități părăginite, cu mine închise pe dedesubt. Lecțiile la care asistam aveau ceva din macabrul locului. Profesoara le ținea, ca de obicei, cu manualul sudat de mână, făcând observații și incorecte și deplasate: - Cum să existe nume predicativ exprimat prin adverb??? Ți-
RÂSU -PLÂNSU de MIRELA BORCHIN în ediţia nr. 1039 din 04 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342019_a_343348]
-
de gropi cu gunoaie. Sobe ruginite de tuci, burlane turtite, oale și sticle sparte, se adunau grămadă, unele peste altele, sub malul năpădit de urzici, care mai păstra încă urmele întăriturilor de piatră ce protejaseră cândva terasamentul căii ferate. Garduri părăginite, ținute pe alocuri în picioare doar de arbuștii deși de coacăz care se întindeau de-a lungul lor și de lianele încâlcite și înțepătoare ale tufișurilor de zmeură, ascundeau îndărătul lor grădini invadate de buruieni, din care se ițeau frunze
PRIN MAHALALELE SUCEVEI DE ALTĂDATĂ de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 53 din 22 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341662_a_342991]
-
cu trupul gârbov, istovit. Grădinile ce altă dată, păreau că sunt rupte din rai, Zac în paragină uscate, nu-s mândre-așa cum le știai. Nici lanuri aurii, bogate ce spicu-și leagănă în vânt, Nu se mai văd acum niciunde. Părăginit e-al tău pământ! Pădurile ți-s defrișate, peștii din ape ți-s vânduți, Iar bogățiile-s furate, de-aceia ce-s și-așa avuți. O, țara mea cea minunată! A Maicii Domnului grădină, Atât de aprig blestemată, fără motiv
ȚARA MEA de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371884_a_373213]
-
străină de lumea aceasta. Cel de al doilea prieten al tatei ocupa o vilă cu etaj, în care locuise cândva, un frate de-al său, de mult plecat în străinătate. Era o casă mare, cu încăperi vaste, într-o curte părăginită, străjuită de un zid aproape dărâmat. În vestibulul întunecos de la intrare, apărea invariabil, Rex, câinele lup al amfitrionului, singurul tovarăș al acestuia în nopțile și în zilele lungi, pe care le petrecea în pustiul din casă. În curtea acelei vile
LUMEA DE ATUNCI... de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 215 din 03 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371261_a_372590]
-
Memphis, colo-n depărtare, cu zidirile-i antice, Mur pe mur, stâncă pe stâncă o cetate de giganți " castel: "Dar poate acolo să fie castele Cu arcuri de aur zidite din stele..." (Mortua est) " Un castel vechi c-o grădină părăginită se-nalță pe o coastă de deal... Părea mai mult o grămadă de pietre decât o zidire, cu murii ei risipiți, cu copacii uscați pe a cărora tulpină creștea generații tinere de arbori noi și subțiri... Era un parc cu
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
tînguieli orientale. - pe trotuar; în spate, la doi-trei metri, unu perseverează în slobozirea gîtlejului de mucusurile duhnind a mărășească și-a cinzeacă; mă opresc, îl las să treacă, aștept să se depărteze, pînă nu-i mai aud "vocalizele". - cea mai părăginită curte din centru? Cea a Teatrului Național; parte din gărduțul de fier (gardul original, masiv, a dispărut din anii stilizărilor proletculte) a fost furat, între Teatru și centrala termică e debaraua tîrgului, halal! ar zice conu' Millo. - demaraje orgolioase, scrîșnite
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
dreapta culeg o floare movie, ireală aici, în vecinătatea zăpezii. Ce-mi pot dori mai mult? La întoarcerea în Sinaia, șoseaua care leagă orașul de Cota 1400 este (se vede bine din cabină) atît de degradată, cu porțiuni atît de părăginite, încît nu-i de mirare că nu vezi țipenie de mașină. Și ce trafic era! Cine ar trebui să intervină? Statul. De altfel, situație generalizată. Acolo unde proprietarul e un particular bogat și întreprinzător totul arată nou și prosper. Vilișoarele
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Viziunile Ahaniei". Astfel strígă Ahania. Enion din peșterile Mormîntului îi răspunde: "Nu-ți fie teamă, O biată părăsita! O, pămînt al spinilor și-al mărăcinilor 530 Unde cîndva-nflorea măslinul și Cedrul áripile-și întindea! Cîndva jelitu-m-am că ține pustiita; părăginitele-mi cîmpii cu teamă Către Cimitire au strigat și Rîma-n stare groaznică sosit-a. Găsit-o-am în sînu-mi, și-am spus că a iubirii vreme Se-arată peste stînci și dealuri în liniștite umbre; însă curînd 535 Un glas
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
trecut, vremurile s-au schimbat (În bine), leafa s-a mărit, pretențiile au crescut și a apărut oportunitatea să achiziționez - la sugestia inspirată a sus-amintitului coleg - o casă chiar În centrul satului, la câteva zeci de metri de interesanta și părăginita mănăstire. Frumos loc, atrăgător peisaj, superbă priveliște, tonifiantă atmosferă, dar... nenorocită casă! Dă-i cu reparatul! Consolidează temelii, fă trotuare, schimbă uși și geamuri, repară pereții, pune noi podele și dușumele, construiește și-o anexă. Adevărată fericire. Schimbă mai multe
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]