268 matches
-
plutind înspre cer , inunda văzduhul și Ogrădeasa în note sublime , pân” la Halauă , pe Imașul din Jos . O floare Ogrădaesa mi-a fost , o floare aprinsă în joc de lumini , cu raze tivită , cu picuri de apă ce curg în părău la umbră prin tufe . Acolo păscând , turma îmi văd , cu pașii în rouă iarba călcând ,până pe muchia dintre un azi obosit , și-un ieri ce zboară pe aripa vântului , prin Ogrădeasa și Zgleamăn . Pașii oilor rămân în memorie , prin iarbă
OGRĂDEASA de IOAN DANIEL în ediţia nr. 2358 din 15 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376864_a_378193]
-
oile-s aproape , în raze de soare ce-ți zvântă privirea e Ogrădesa în floare pe muchia zilei . Pe ici pe colo , mai găseam pomnițe de pădure, mai găseam căpșuni, însă destul de rar . Îmi amintesc de tufele de la Ogrădesa dinspre părău dar nu-mi amintesc nimic de tufele de la vârful Ogrădesei , nu știu , n-au fost atunci deloc , ori am uitat eu dar ele erau acolo , căci anii s-au dus ca frunza pe ape , ca libelula din tăul de la Ogrădeasa
OGRĂDEASA de IOAN DANIEL în ediţia nr. 2358 din 15 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376864_a_378193]
-
amintesc nimic de tufele de la vârful Ogrădesei , nu știu , n-au fost atunci deloc , ori am uitat eu dar ele erau acolo , căci anii s-au dus ca frunza pe ape , ca libelula din tăul de la Ogrădeasa . Pe atunci parcă părăul avea mai multă apă, nu ca și azi , când un firicel mic de apă doar curge . 11 aprilie 2015 Referință Bibliografică: Ogrădeasa / Ioan Daniel : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2358, Anul VII, 15 iunie 2017. Drepturi de Autor: Copyright
OGRĂDEASA de IOAN DANIEL în ediţia nr. 2358 din 15 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376864_a_378193]
-
, Laurențiu (6.V.1943, Buzău - 16.XI.2000, Părău, j. Brașov), critic literar. Este fiul Elisabetei (n. Capeti) și al lui Petru Ulici, șef de gară. După absolvirea, în 1960, a Liceului „I. L. Caragiale” din Ploiești, urmează facultățile de Limba și Literatura Română și de Filosofie la Universitatea din
ULICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290327_a_291656]
-
între urechile-i cu marginea mâncată și cu pete albe sclipea pielos și mare nasul. - Pe omul dintăi al ei, zise el iarăși, Maria lui Negru l-a luat cu farmece. A văzut-o moșneagul Cristea în miezul nopții, peun părău, cum juca în pielea goală. De asta i se părea și lui bărbatu- său ruptă din soare. - De ursită și-a făcut și baba Ciubotărița, răsări Saveta lui Costache Acea. A făcut baba ce-a făcut ș-a luat un
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
han, 8 prăvălii, 3 mori și 31 de fântâni 882. Populația comunei era de 1 806 de locuitori, din care: 1 365 erau români, 168 greci, 111 italieni, 82 bulgari și 10 greci 883. Comuna Jijila era așezată pe valea părăului Jijila, la 6 km nord de orașul Măcin și cuprindea un singur sat. Se învecina spre nord cu localitatea Văcăreni, spre sud și sud-vest, cu orașul Măcin, cu localitatea Greci, spre sud-est, și cu localitățile Balabancea și Luncavița, spre est
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
un zâmbet abia vizibil, ca și cum ar fi vrut să-i spună: „Ești mândru tare. Așa-i? Apoi să-i mulțămești Dochiței o viață întreagă, că dacă nu te lăsai de băutură nu mai aveai tu prunc cât îi hăul și părăul!” Și cu glas plin: Ce mai face Maranda, Toadere? Îi bine? Îi sănătoasă și ca mâine poimâine, îi vine sorocul. De când aștept eu asta? Nu care-cumva să nu mă chemi s o moșesc, că cu mine ți-ai găsit nașul
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
În zare?” Întîlnirca dintre Ikanok (Konaki) și Înfricoșata Zulnia (Amoriul din prieteșug) se desfășoară Într-un asemănător spațiu de adîncimi Întunecoase: locuri ferite, dosnice. Peisajul este și aici grandios sălbatic, În acord cu clocotul pasiunii: „Munții Înalți pînă la nouri, păraie prin stînci vărsate, Codri cu copaci sălbatici printre petre răsturnate, Prăpăstii peste prăpăstii, adîncimi Întunecoasă, Unde zmeura și fragii și mura cea mai frumoasă Cresc În voie despre oameni, că numai cîte-o potică Slujește la bieții bolnavi de trecut cu
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
iar suferința l-ar băga În mormînt. Erotocrit se hotărăște să fugă, dar Înainte de asta ia chitara și cîntă În stilul lui Ienăchiță: „Arz fără de Încetare, mă usuc și mă topesc, Fără să cunosc pricina de ce atît pătimesc, Plîng, vărs păraie de lacrămi, dar toate-mi sînt În zadar, Că nu pot să-mi stingă focul, cît de puțintel măcar...”. Un Ienăchiță Într-un vers Însă de 15-16 silabe. CÎntecul purifică („parcă Îmi piere focul și simț că mă răcoresc”), dar
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
scap."177 Repetițiile explicative din enunțurile subiective, aflate în relație de interdependență cu enunțurile negative, transformă neliniștea interioară în personaj liric, iar adversativul "dar" scindează construcția poetică, indicând destrămarea interioară: Cine nu-i mâncat de greu / Nu bea apă din părău, / Da eu îs mâncat de grele / Și beau apă din vâlcele; / Cine nu-i mâncat de dor / Nu bea apă din izvor, / Da eu de dor îs mâncată / Și beu apă și din baltă, / Nu-mi pare că-i tulburată
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
toată, / Tot dau peste tine-odată. / Am să cânt ș-am să muncesc, / Din nou să mă norocesc."230 Determinanții adjectivali, antepuși și postpuși, transformă "norocul" în procesualitate narativă, ilustrată de notațiile explicative: "Săracu, norocu meu, / L-o băut boii-n părău, / L-o băut un bou bălan / Noroc pe lume să n-am, / L-o băut un bou urât / Să n-am noroc pe pământ."231 Imaginea binară contrastantă reface legăturile interne dintre om și cosmosul, devenit antropomorf, sub pecetea "norocului
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
departe? Dar în ele cine-mi șade? / Șade dumnealui la masă / C-un pahar pe masă; / Pe toarta paharului, / Scrisă-i floarea soarelui; În fundul paharului, / Scrisă-i floarea raiului. Arde nouă lumânări, / Pică și nouă picături. / Dint-aceste picături, / A purces părău de vin, / Să scăldăm pe Moș Crăciun, / Moș Crăciun / Cel mititel, / Mititel / Și-nfășățel."119 Liantul ontologic dintre cer și pământ este ilustrat antitetic, opozițiile semantice având rolul de a anula, de fapt, dihotomia existențială sacru / profan. Oximoronul, de la nivel sintagmelor
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
consfințesc hotarele dintre anotimpuri. Astfel, cucul, care prevestește primăvara, la Blagoviștenie, imediat după echinocțiul de primăvară, se transformă în uliu, de Sânziene, la solstițiul de vară: "Cucule cu gura sfântă, / Mergi la puica mea și cântă / Și îi cântă pe părău, / Spune-i că te-a trimes eu. Puica afară ieșea: / Hâș, uliule, de-acolo, / Nu cânta-n livada mea! / Da te du de-i cântă lui / Pe-o frunză de tămâiță, / La uș`șoară la temniță. Și pe-o frunză
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
dar nimeni n-a gasit-o, că era strașnic de bine ascunsă. Unde o fi fost, numai bunul Dumnezeu știe! Dar oamenii i-au zis acelei văgăuni din stâncă Muntele Bogatului și așa a rămas în veci”. 16. Despre locul “Părăul Mâții” “Ani de-a rândul, oamenii din zonă urmau drumul spre pădure, ca să aducă lemne de încălzit, că atunci erau ierni foarte grele, geroase, nu ca acum. Într-o parte a pădurii curgea un mic părău, care avea o apă
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
veci”. 16. Despre locul “Părăul Mâții” “Ani de-a rândul, oamenii din zonă urmau drumul spre pădure, ca să aducă lemne de încălzit, că atunci erau ierni foarte grele, geroase, nu ca acum. Într-o parte a pădurii curgea un mic părău, care avea o apă curată și rece, căci venea de la izvor, de sub o stâncă. De aceea era mult căutat de oameni și animale. Într-o dimineață, un sătean, trecând pe lângă părău și dorind să-și potolească setea cu apa ceea
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
acum. Într-o parte a pădurii curgea un mic părău, care avea o apă curată și rece, căci venea de la izvor, de sub o stâncă. De aceea era mult căutat de oameni și animale. Într-o dimineață, un sătean, trecând pe lângă părău și dorind să-și potolească setea cu apa ceea limpede și rece, s-a oprit să se aplece ca să ia apă în pumni, și când-colo, ce să vadă? Chiar acolo sorbea cu nesaț din acea apă o pisică, care la
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
ce să vadă? Chiar acolo sorbea cu nesaț din acea apă o pisică, care la noi se zice mâță. De teamă să nu se îmbolnăvească, omul a povestit sătenilor tărășenia, și el a fost primul care a numit apa aceea Părăul Mâții. Și așa a rămas!”. 17. Despre “Lunca Dochiei” “De multă vreme se tot povestește că această parte de sat din comuna Urechești se numește așa, pentru că aduce aminte, spuneau bătrânii, că în acel loc cel dintâi om care și-
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
egală măsură, fonetic și morfologic, explicabil prin fonetică sintactică, este dispariția lui l (articol hotărât enclitic) și a lui i , la același articol pentru substantivele masculine în cazul genitiv, ca în exemplele: Dealu Buciumului, Drumu Bogdănii, Fundu Blidarului, Lacu Cișmelelor, Părău de Hotar, Plaiu Ars, Podu Curiței; Cișmeaua lu Grozescu, Fântâna lu Agachi, Groapa lu Gherasim, Poiana lu Coman etc. De natură strict fonetică este, ca și în cazul numelor comune, închiderea vocalelor finale ă și e la â și i
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
lată; 4. Groapa Ocnița, deschisă la 1843, are o adâncime de 250 palme, iar la fund o lărgime de 116 palme. După nivelația făcută, s-au aflat că fundul acestor groape este ca la 24 palme mai gios decât albia părăului Vâlcea, ce curge în a lor apropiere. Precum săparea groapelor, de asemene și scoaterea sării urmează dupre metodul vechi, lipsit de agiutoriul și îndămănarea cunoștințelor mehanice, încât prin niște aparate numite crivace nici ar fi cu putință a scoate sare
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
tot acest număr de cai, se poate scoate de patru ori mai multă sare și înlesnirea și economia ar spori dacă, în loc de cai, s-ar întrebuința puterea apei Trotușului, ce lesne s-ar pute conduce în apropierea și nivela (cumpăna) părăului Vâlcea, de unde s-ar porni galerii subpământene, adică un drum orizontal mult înlesnitor comunicației, scoaterii sării și sănătății lucrătorilor. Numărul întrebuințaților lucrători este de 106 inși, sarea scoasă o depun pe movili nalte până la 60 palme, ducând șalgăul, numit glodașul
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
numai în urmarea unei invazii dușmane, poate că a tatarilor, aceste obiecte grele, grabnic îngropându-le, au părăsit fabrica de fer. 6-le. Fer-piatră neagră humoasă de formație nouă, sphaerosiderit, schvarzer-thoneisenstein, cuprinde mult fer și se găsește în bolovani, în părăul Năruituri, pe muntele Rarău, lângă satul Chirilo. Grosimea și întinderea acestei fer-petre nu sînt încă descoperite. 7-le. Fer-piatră galbenă oxidată, de formație nouă, sphaerosiderit, thoneisenstein, se află de asemine în bolovani, în părăul Săcul a<l> monastirei Buhalnița și
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
și se găsește în bolovani, în părăul Năruituri, pe muntele Rarău, lângă satul Chirilo. Grosimea și întinderea acestei fer-petre nu sînt încă descoperite. 7-le. Fer-piatră galbenă oxidată, de formație nouă, sphaerosiderit, thoneisenstein, se află de asemine în bolovani, în părăul Săcul a<l> monastirei Buhalnița și părăul Pângărăciorul a<l> monastirei Pângărați; de asemine, în valea Doamnei, aproape de târgul Pietrei. Grosimea și întinderea acestei fer-petre de semene nu sînt încă descoperite. 8-le. Psilomelane manganoxydul, schvarz-oder hartmanganerz, se compune din
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
Năruituri, pe muntele Rarău, lângă satul Chirilo. Grosimea și întinderea acestei fer-petre nu sînt încă descoperite. 7-le. Fer-piatră galbenă oxidată, de formație nouă, sphaerosiderit, thoneisenstein, se află de asemine în bolovani, în părăul Săcul a<l> monastirei Buhalnița și părăul Pângărăciorul a<l> monastirei Pângărați; de asemine, în valea Doamnei, aproape de târgul Pietrei. Grosimea și întinderea acestei fer-petre de semene nu sînt încă descoperite. 8-le. Psilomelane manganoxydul, schvarz-oder hartmanganerz, se compune din mangan-oxidul, oxigen, pământ de var, silițium și
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
ceasuri este dovedită și anume în direcția de la nord-vest spre sud-ost, prin unele punturi ale acestui strat de mineral ce-s dezvelite de pământ, anume în dealul Ursului, Păzra, valea Holdița și pe costișul de nord al dealului Tonci, în părăul Aramei, unde se văd și gropi vechi năruite. Cum că în vechime, în acești munți, se lucra băi de aramă și de alte metale se dovedește de pe năruitele gropi vechi pe costișul de sud al muntelui Aluniș, în valea Holda
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
straturi de metal groase ca de 3 palme și despărțite de glimerșifer în o grosime ca de 1,5 stânjini, a cărora regulată întindere este vederată de la nord spre sud, la piciorul numitului deal, cum și în matca stâncoasă a părăului Chirilo, departată ca la 60 stânjini de dealul Tonci. Atât aceste două straturi foarte însămnate de plumb argint, cât și acel strat de piatră-aramă cuprinzători de argint (descris în nr. 9) sînt continuări a straturilor de metal ce se lucrează
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]