111 matches
-
care parcurge un drum inițiatic; el este urmărit de copilărie, în devenirea sa spre tinerețe. Trăsăturile copilului reies din mărturisirile autobiografice, în mod direct sau indirect din caracterizările altor personaje: "o tigoare de băiet, cobăit și leneș, de n-are păreche", afirmă Ștefan a Petrii. Indirect, din întâmplări, reies și alte trăsături de caracter. Nu numai imaginea realistă a spațiului humuleștean se conturează în Amintiri din copilărie, ci și tendința de a crea o mitologie personală: "Creangă își creează noua sa
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
o carte de schițe risipită pe părete. Un dulap cu cărți bisericești, un scaun cu spata naltă, haine călugărești spânzurate într-un cui, o ladă zugrăvită cu fel de fel de flori, un pat simplu de sub care se vedea o păreche de papuci și un motan negru, iată toată îmbrăcămintea. [După portretizarea călugărului tânăr, ai cărui ochi exprimă "un ciudat amestec de vis și rațiune rece", naratorul se întoarce la textualizare, de-scriind text și metatext totodată]. Și ce profanație a
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
știm, dar acestui de la pădure nu i-a mers bine în acea zi.” (Povestea lui Stan Pățitul, p.206), „Acum să ne întoarcem iar din urmă.” (Povestea lui Stan Pățitul, p.222), „Căci trebuie să vă spun că boierul acela avea o păreche de case [...]” (Ivan Turbincă, p.290) etc. Tot naratorului îi revine și misiunea de a întreține o minimă undă de fabulos, fără de care basmul și-ar pierde identitatea. Intervine aici ceea ce exegeza a numit „homerismul” lui Creangă, adică tendința scriitorului
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
streche, De miști în veci condeiul pe hârtie - Dureaz-un șir sau fabrică o mie: Cuvinte-nouă-or fi, dar blaga veche. Ce are-n gând un om aceea scrie, Nimica nou tu n-ai de spus Ureche, Cu Pantazi fiind pe veci păreche Tu isvodești cel mult, ce dânsul știe" Ți-asamăn fruntea unei vii paragini Și vânt și pleavă sunt a tale scrieri, De zel lipsite, vai! a tale pagini, Zadarnic paiul sec al minți-l trieri, Drapîndu-i golul ei cu reci imagini
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
Pas sfiicios de fată, Ușor ca de copil. Și simt cumcă de brațu-mi Un braț ușor s-anină - Și simt că mîna-mi strânge O mână dulce, fină. Răsună miază-noaptea Din turla neagră, veche - Suntem atât de singuri Și suntem o păreche. Căci tu ești, tu iubită! Și am dorit, ah, cît! Să fim odată singuri Și iată-ne-nsfîrșit! {EminescuOpIV 282} Nici știi, copilă dulce, Câte pe suflet am! De când te întîlniră Ochii mei, te iubeam; Mi-erai atât de dragă - Mi-era
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
s-apropie mai mare, tot mai mare, Sub blândul disc al lunii, stăpânitor de mare. Din umbra de la maluri s-a desfăcut la larg O luntre cu-a ei pânze sumese de catarg. Tăind în două apa ea poartă o păreche: Pe Sarmis, craiul tânăr din Getia cea veche, Mireasa-i în picioare, frumoasă ca o zână Stetea și pe-a lui umăr își sprijină o mână. {EminescuOpIV 409} Se clatin-visătorii copaci de chiparos Cu ramurile negre uitîndu-se în jos, Iar
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
sus, pentru că, e limpede, în rândurile care invocă violența regăsim deopotrivă umorile omului, năzuința artistului, precum și regulile "practice" ale moralistului care-și afirmă convingerea, interogând retoric: Există etică sau dogmă care să te sature, când îți clocotește sângele, ca două părechi de palme, date cu sete, și ca un picior aplicat profund, acolo unde se cere?". Arghezi desfășoară un spectacol al violenței corporalizate, în care "poezia pumnilor" e semnul convertirii agresivității într-o artă a pugilistului-condeier. Însă această artă se naște
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
știm pe cine să admirăm mai mult, pe d. V. A. Popovici sau pe d. Dame? Pe maestru sau pe elev? Noumenon sau phenomenon? Prototipul sau clișeul? Odată ne-ntrebam cu uimire: Și cine oare-n lume să poată sta păreche Cu-al geniilor geniu, cu Popovici - Ureche? Dar astăzi am găsit perechea și n-o mai căutăm. E d. Dame. D-sa e un tânăr inteligent și pricepe oamenii, înțelege veacul în care e astăzi România. Căci nu toate țările Europei
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
binefăcătoare în dezvoltarea noastră. Cel mai mare noroc pentru bătrâni a fost desigur acela de a nu ști latinește. Luând limba astfel cum crescuse ea în propria ei individualitate, bătrânii au creat o ortografie pentru români cum ea nu are păreche în nici una din limbile moderne. Înzestrați cu o fineță nemaipomenită a auzului și cu un bun-simț de care noi ne-am înstrăinat de mult, ei au simțit care dialect anume - daca putem numi dialecte deosebirile dintre noi - este acela ce
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
cel puțin curajul opiniilor sale și ale confraților săi nihiliști. Dar curajul opiniunilor e o virtute cetățenească, necunoscută în tabăra roșiilor. Cu o mlădioșie vrednică de diplomații bizantini și cu un spirit de neadevăr care cu greu și-ar găsi păreche, d. Brătianu a negat pur și simplu toate celea. Prefectul de Argeș n-a știut nimic de toate împrejurările și s-a luat numai după informațiunile eronate ale dr. Russel. Oare d. Brătianu nu vede că simplul fapt al ascultării
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
-Ce strașnică muiere! Sau ne putem referi la Moș Precu, stăpînul crîșmei aflate Între Șomuz și Între satul Broșteni, undeva În apropierea Fălticenilor, un român Înalt, adus puțin din spetele late, pentru a cărui nevastă, mătușa Anghelina, nu-i găseai păreche În toată țara Moldovei. Scorneli scriitoricești! Invocarea pluralismului lexicografic caracteristic marilor culturi moderne pare a-l Îndreptăți pe V. Stati să-și exprime liber ideile pe tema aici În discuție. Și ar putea fi așa dacă prin ceea ce face nu
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
copiilor, scrie: „La trei copii săraci ce vor să Învețe carte să li se dea cîte șase bani de zi de mâncare și la Paști cîte o dulamă de aba de 2 zloți și cîte un ișlic și cîte o păreche de cizme. Și acești 3 copii să nu fie mai mici de zece ani, nici mai mari de 15. Și această milă să li se facă pînă În patru ani, că Într-atîta vreme poate să Învețe și slovenește și rumânește
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Liviu Botezatu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92312]
-
Ce strașnică muiere!“. Sau ne putem referi la Moș Precu, stăpînul crîșmei aflate „între Șomuz și între satul Broșteni“, undeva în apropierea Fălticenilor, „un român înalt, adus puțin din spetele late“, pentru a cărui nevastă, mătușa Anghelina, „nu-i găseai păreche în toată țara Moldovei“. Scorneli scriitoricești! Invocarea „pluralismului lexicografic caracteristic marilor culturi moderne“ pare a-l îndreptăți pe V. Stati să-și exprime liber ideile pe tema aici în discuție. Și ar putea fi așa dacă prin ceea ce face nu
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
mărturisescu cu cestu zapis al mieu, de nime nevoit...m-am tocmit cu părintele Veniamin Hagi egumenul...de la sfânta mănăstire Hlincea, și le-am vândut un iaz de moară ce l-am iezit eu pe locul svintei mănăstiri, și doao părechi de hiară de moară.” Mănăstirea Hlincea a făcut afaceri, dacă putem spune așa, dragule, și cu o fostă roabă. Afacerea a fost întărită de Gheorghe Duca voievod la 27 oct.1669 (7178). Mănăstirea cumpăra de la Hapca - fostă roabă - un loc
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
un iaz mare cu pește; pe locul numit Sicna se află o pereche coșere noi de nuiele în lungime aproximativ de 19 1/2 stânjeni sub un acoperământ de stuh cu standola prin mijloc; tot acolo se află o altă păreche de coșere vechi tot de nuieli sub un acoperământ de stuh cu standola prin mijloc, având o lungime de 8 stânjeni; la coșeri se afla o casă de locuință acoperită cu stuh și două bordeie pentru servitori 43. Publicarea s-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
întorcând capul și sticlindu-și dinții în lună. - Ce este? întrebă, mișcat de Marenne. - Am tulburat pădurea zimbrilor, răspunse Ale cu Roset . Abatele se simți pătruns de un simțământ de evlavie, privind minunea dumnezeirii, într-o clipă strălucită și fără păreche în eternitate. Îi păru că are nevoie de vorbe explicative și de elanuri lirice; dar tovarășii săi își u rmau cal ea, nepăsători. Dădu și el pinteni calului, înțepat în inimă de o nemulțumire. Apoi se mângâie, cugetând că-i
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
oboroacă / Unde șoarecii se joacă.“ Membrii protipendadei aveau ișlice de asemenea amplitudine încât, dacă e să-l credem pe Vasile Alecsandri, „nu se găsea în Iași rădvan destul de încăpător ca să conție doi logofeți în costumul lor de paradă. Când o păreche de postelnici se urca în aceeași caleașcă, șlicele lor erau expuse a să turti sub desele caramboluri ce făcea între ele pe stradele podite cu grinzi de lemn, și, pentru a le feri de o deformare inevitabilă, bieții boieri se
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
păr. Se înmulțesc din cale afară de repede. O femeie poate depune pînă la 50 de lindeni, din care ies cam într-o săptămînă păduchi mărunți; aceștia, după vreo două săptămîni, sînt în stare să depună și ei ouă. Dintr-o păreche de păduchi luați de la cineva, peste o lună ies atîția pui - peste 2.000 - încît peste alte două săptămîni nici păr în cap nu ar fi ca să-i ascundă”. „Tot așa de răi sînt și păduchii de haine. Ei se
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
trecătoare/ A unei nopți tîrzii de bal.// în larma veselei orchestre/ înmormîntau un trist amor,/ Și-n goana albelor ferestre/ Zbura fantastic umbra lor.// Pluteau cu mintea rătăcită/ Ca-n alte lumi, răpiți de joc.../ Și atît părea de fericită/ Părechea fără de noroc!” 10) Atracția balurilor asupra lui Bacovia se vede în felul admirativ în care el vorbește despre muzica de dans, îndeosebi despre vals, slăbiciunea sa: „O, mîndrul vals... poate superb...” 11). Valsul îl impulsionează, îi dă avînt. „Valsul era
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
și chef prin ramuri / Se-ncinsese-atunci! / Numai frați, și veri, și neamuri / De-ar fi fost umpleau o țară! Dar așa, că se-adunară / Și străini din lunci!" (George Coșbuc, Nunta în codru) (h) "Două scufii cu urechi / Și târligi două părechi, / Mânicere și pieptare. / Mult de lucru nu mai are. // Ghemul când i-l ia pisica, / Iar se supără bunica. / Tocmai pe subt un dulap / Fuge câte un ciorap." (Tudor Arghezi, Darurile) Motivați scrierea cuvintelor cu m înainte de p și b
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
de lei; țăranul mai suferă de greutatea ultimei campanii în Transilvania și, totuși, armata rusească a făcut în urmă o nouă cerere de 12.000 care pentru transporturi de trupe și de proviziuni. Aceasta face mai bine de 24.000 părechi de boi sustrase agriculturii, singura bogăție a țării. Am dat în depeșile mele precedente un tablou al forțelor rusești în acest Principat, dar este greu, chiar autorităților, să aibă un stat precis al acestor forțe. Comandantul de căpetenie face o
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
eu bani aș pune să se facă un pod de aici până pe dealul Galata. Închipuie-ți când acest pod ar exista să stai în mijlocul lui. Ce priveliște frumoasă ai avea. Cred că în lumea întreagă nu s-ar mai găsi păreche". Dincolo de timp, orașul nostru și-a păstrat ființa vie, a rămas un loc binecuvântat. Privim colinele lui cu amețitoare miresme de pe care răsar miraculos turnurile clopotnițelor, privim seninătatea cerului ocrotitor, călcăm pietrele străzilor lui cu vibrații adânci, simțim monumentele și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
dânsa" (de pe o femeie supraponderală); clipe de sublim, paradisiace, introduc în "lumina cea neînserată". Din 1906 datează o mențiune ornitologică: "Bodârlău cufundar din bălțile Dunării, cu pene în jurul urechilor". În 1950, la Stockholm, călătorul Sadoveanu privește de la al șaselea etaj "părechi de rațe sălbatice și bodârlăi" (Mărturisiri, 1960). În același 1906 (iunie) semnalează vocabule rare: nufărul "se mai numește și plămână"; pe tulpini de trestii din bălți "se cațără lejnicioare albastre ghirlănzi, ghirlănzi"; un păzitor la coșarele moșierești e coșărar sau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Volumele Cele mai vechi amintiri (1935), Anii de ucenicie (1944), Mărturisiri (1960) și altele se constituie în necesare întregiri. S-au menținut, la nivel lexical, fonetisme și forme precum pâne, câne, sară, fluer, boer, bielșug, îmbielșugat, bae, ploae, femee, barbat, păreche, răpeziciune, proect, simțimânt, credinți, suferinți, delicateță, întăi, chiamă, cătră, ceiace, novembre, dechembre, prietin,aceia, aceiași, ceia, creiază, câte odată, deadreptul, dela, dinapoi, deschee, eri, es, greeri, înnalte, însfârșit, nicio, pentrucă, perduți, poeni, sue, tângue, târguește, zgudue și altele ca acestea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Niște grămădiri de colibe și de bordee, cele mai multe lipite cu lut numai... Într-un loc sunt adevărate sate de troglodiți, găuri mizerabile scurmate în pământ. Și cernoziomul se întinde cât vezi cu ochii. Pământ negru, mănos, de o bogăție fără păreche, pământ pe care se face pânea albă în cantități nemăsurate. E vreme de secetă. Stoluri de cioară și de grauri se învălue în zare. Iazurile sticlesc în bătaea amurgului. Înserează. O seară cenușie coboară. Departe se vede un foc, undeva
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]