94 matches
-
și diversă, reprezentată de mamifere ca bursucul, căprioara, cerbul carpatin, dihorul, jderul, lupul, mistrețul, pisica sălbatica, râsul, ursul, veverița și vulpea, de păsări ca alunarul, buha, ciocănitoarea pestriță, cucul, mierla neagră, negroaica, pițigoiul mare, pițigoiul de munte, sturzul cântător, uliul păsărar, vrabia, dar și rozătoare ca șoareci și șobolani. Reptilele sunt reprezentate de șerpi, șopârle. Se găsesc și broaște. Nu lipsesc nici caprele negre, iar în urmă cu circa o jumătate de veac, pe cursul superior al văilor Izvor și Lunca
Molișet, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300884_a_302213]
-
căsătorit cu Liutgarda. La moartea tatălui său, Eberhard i-a preluat succesiunea, însă imediat după aceea a intrat în conflict cu regele Otto I "cel Mare", care s-a opus privilegiilor acordate lui Arnulf de către antecesorul său, regele Henric I "Păsărarul". În două campanii din anul 938, primpvara și toamna, Otto l-a înfrânt pe Eberhard și l-a surghiunit. În loc l-a impus pe unchiul lui Eberhard, Berthold, pe atunci duce de Carintia. Locul de surghiun al lui Eberhard și
Eberhard de Bavaria () [Corola-website/Science/325282_a_326611]
-
Mamifere cu specii de: urs brun ("Ursus arctos"), lup ("Caniș lupus"), râs ("Lynx lynx"), vulpe ("Vulpes vulpes"); Specii de păsări protejate prin "Directivă Consiliului European" 2009/147/CE (anexă I-a) din 30 noiembrie 2009 (privind conservarea păsărilor sălbatice): uliu păsărar ("Accipiter nisus"), acvilă-țipătoare-mică ("Aquila pomarina"), acvila de munte ("Aquila chrysaetos"), soim călător ("Falco peregrinus"), muscar-gulerat ("Ficedula albicollis"), ciocănitoare cu spate alb ("Dendrocopos leucotos"), ciocănitoare neagră ("Dryocopus martius"), ciocănitoarea verzuie ("Picuș canus"), ciocârlia de pădure ("Lullula arborea"), viespar ("Pernis apivorus"), alunarul
Cheile Siloșului () [Corola-website/Science/325576_a_326905]
-
precum și fazan (Phasianus colchicus), prepelița (Coturnix coturnix) și potârnichea (Perdix perdix). Avifauna este reprezentată de o serie de păsări răpitoare, mai ales care se hrănesc cu rozătoare precum: vânturelul roșu ( Falco tinnunculus), șoimul rândunelelor ( Falco subbuteo), uliul porumbar și uliul păsărar. Dintre răpitoare de noapte: cucuveaua (Athene noctua), ciuful de pădure ( Asio otus) etc. Dintre mamifere putem aminti căprioara ( Capreolus capreolus), mistrețul (Sus scrofa), vulpea ( Canis vulpes), iepurele de câmp ( Lepus europaeus), dihorul (Mustela putorius) - în păduri. Pe terenurile arabile și
Comuna Beltiug, Satu Mare () [Corola-website/Science/310724_a_312053]
-
și asigură condiții de hrană și cuibărire mai multor păsări protejate enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 147/ CE din 30 noiembrie 2009, privind conservarea păsărilor sălbatice. Specii de păsări: uliu cu picioare scurte ("Accipiter brevipes"), uliu păsărar ("Accipiter nisus"), lăcarul mare ("Acrocephalus arundinaceus"), lăcarul de mlaștină ("Acrocephalus palustris"), lăcarul de rogoz ("Acrocephalus schoenobaenus"), lăcarul de lac ("Acrocephalus scirpaceus"), fluierar de munte ("Actitis hypoleucos"), ciocârlie-de-câmp ("Alauda arvensis"),pescăruș albastru ("Alcedo atthis"), rață sulițar ("Anas acuta"), rață lingurar ("Anas
Parcul Natural Comana () [Corola-website/Science/324326_a_325655]
-
cuceres întrega Sicilie). În acest context, papa Ioan X organizează o „cruciadă creștină” împotriva arabilor din sudul Italiei, acțiunea lui fiind susținută de flota bizantină. În deceniile următoare, în Occident se ridică Imperiul Romano-German, mai întâi sub conducerea lui Henric Păsărarul, și apoi sub conducerea lui Otto cel Mare, care a domnit între 937-973. Otto cel Mare și-a legat numele de victoria asura maghiarilor la Lechfeld în 955, după care vine în ajutorul papei Ioan XII, învingându-i pe longobarzii
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
Lepus europaeus"), veveriță ("Sciurus carolinensis"), liliac mare cu potcoavă ("Rhinolophus ferrumequinum"), liliac mic cu potcoavă ("Rhinolophus hipposideros"); Păsări (protejate prin "Directiva CE 147 din 30 noiembrie 2009", privind conservarea păsărilor sălbatice) cu specii de: acvilă țipătoare mică ("Aquila pomarina"), uliu păsărar ("Accipiter nisus"), șoimul rândunelelor ("Falco subbuteo"), lăcarul de rogoz ("Acrocephalus schoenobaenus"), ciocârlie-de-câmp ("Alauda arvensis"), fâsă de luncă ("Anthus pratensis"), fâsă de munte ("Anthus spinoletta"), fâsă de pădure ("Anthus trivialis"), ciuf-de-pădure ("Asio otus"), ieruncă ("Tetrastes bonasia"), cânepar ("Carduelis cannabina"), sticlete ("Carduelis
Pădurea Bogății (sit SCI) () [Corola-website/Science/334038_a_335367]
-
multe "capete de expresie" sau portrete, cum sunt cele ale doctorului Ion Nanu Muscel, al soției și al fiului acestuia. Dintre portretele care prin compoziția lor pot fi alăturate de tipuri și scene de gen se disting cele intitulate "Învățătorii, Păsărarul, Colomba, Pui de oltean, , Acalmie" și "Copil în soare", ele fiind expuse cu ocazia expoziției retrospective din anul 1936. Calitățile de portretist, dau măsura măestriei pictorului în portretul de grup intitulat "Misiții", cunoscut și sub numele de "Samsarii". Privind această
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
de Meissen, anume teritoriul de la răsărit de râul Elba până la râul Saale, un teritoriu locuit de triburile slavilor. Ulterior, "Marca Thuringiei" a fost numită ca "Marca sorabă". În 928 sau 929, în timpul campaniei împotriva slavilor Glomacze, regele german Henric I "Păsărarul" a construit un castel pe o colină ce străjuia Elba. Viitorul Albrechtsburg a fost atunci numit Meissen, după râul Meisa. Curând s-a dezvoltat acolo un oraș, la poalele fortăreței. Cu toate acestea, Henric nu a întreprins nicio acțiune de
Marca de Meissen () [Corola-website/Science/325377_a_326706]
-
vorbesc, a fost "Vânzătorul de paseri" a lui Zeller, a cărui muzică ușoară și melodioasă și al cărui libret, vesel și vioi, încântă și azi. În "Vânzătorul de paseri", Vlădaia interpreta pe prințesa Marie iar Odeseanca, pe Cristina de la poștă. Păsărarul Adam avea de interpret pe tenorul Poenaru; iar din cele două fosile de "profesori examinatori", comicii Anestin și Tănăsescu făcuseră două tipuri, două creații, pe care nu știu să le fi întrecut, sau chiar egalat, alți interpreți, nu numai de la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
culese. În pilde găsim unele pasaje originale, dar ele se pot, ni se pare, reduce la o origine curat populară. Stilul pildelor e cam căutat. Dintre ele ne-a plăcut mai mult cea intitulată Pițigoiul și scatiul prin varietatea ei. Păsărarul puse-odată Într-o strâmtă prinzătoare Pe-un scatiu ușor de minte, cursă pentru zburătoare. El făcu din păsărică cugetului său unealtă Și, cu glasuri prefăcute, după un copaci ascuns, Zădărea bietul scatiu să mi-i dea cîte-un răspuns. Cintezi, petrușei
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
datori să îi slujească cu armele. După moartea lui Carol cel Simplu (877), de când ducatul Lorenei s-a detașat de Franța, numai alianțele de familie îi asigurau regelui să strângă o armată mai numeroasă. În secolul al X-lea, Henric Păsărarul și Otton I, împărații Germaniei, atacă Franța cu o armată căreia regele îi putea opune cam 2.000 de oameni. Cu un stat centralizat, regele Angliei putea să ridice o armată de 14.000 de oameni, dintre care 12.000
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Baudelaire, la Verlaine și Rilke, mari sonetiști. De la Eminescu se cunosc douăzeci și șase de sonete, unele dintre ele capodopere. A perseverat întru sonet, se cunoaște, ieșeanul Mihai Codreanu, parnasian declarat, autor al unui dublu sonet (cu aer baladesc), Povestea păsărarului, și al unui sonet pe rime date, Sonet care surâde. Audiență largă au avut Ultimele sonete închipuite ale lui Shakespeare în traducere imaginară de V. Voiculescu. Și cât de industrios a fost V. Eftimiu, cu cele peste o mie de
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
uneori lupul și bursucul). Păsările mai caracteristice sunt: cucul (Cuculus honorus), pupăza (Upupa epopo), graurul (Sturnus vulgaris), guguștiucul (Streptopelia decaocto), turturica (Streptopelia turtur), porumbeii (Columba aenas), cioara (Corvus frugilegus), sitarul (Scolopax rusticola)-în timpul pasajului său poposește în silvostepă, uliul păsărar (Accipiter nisus), corbul (Corvus corax), etc. Reptilele au ca reprezentanți vipera de fâneață (Vipera ursini rakosiensis), șarpele de casă (Natrix natrix), șopârla de câmp (Lacerta agilis), gușterul (Lacerta viridis), etc. FAUNA ACVATICĂ Este distribuită în mici areale, mai ales în
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
de iarbă, porumbelul de scorbură, porumbelul gulerat, ciocârlia de pădure, lăstunul, rândunica, brumărița, mătăsarul etc. Mai rare sunt păsările mari: cocoșul de munte, ierunca, prepelița, potârnichea, găinușa de baltă, lișița, sitarul, iar dintre răpitoare mai găsim încă uliul găinilor, uliul păsărar, șorecarul, ciuful de pădure, huhurezul, cucuveaua, acvila țipătoare, eretele, șoimul și buha. Ihtiofauna se încadrează în zona păstrăvului (pîraiele afluente), a lipanului și a mrenei, fără o delimitare strictă a acestor biotopuri. Numărul acestor pești, odinioară foarte numeroși, s-a
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
care amenință Germania, legate de năvălitorii unguri, slavi și danezi, care fac presiuni la frontiere, aristocrația germană alege, în 919, ca succesor al lui Conrad I, duce al Franconiei și fiu al unei prințese carolingene, pe ducele de Saxonia, Henric Păsărarul, care nu mai are nici o legătură cu descendența lui Ludovic Germanicul, dar care pare cel mai capabil în a evita pericolele. Henric I se grăbește să recunoască autonomia ducatelor "naționale", dar recuperează Lorrena în 925, îi bate pe unguri, slavi
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
Grigore IX 197, 198 Grigore X 199,200,204,215,227 Guillaume de Lonis 221, 236 Guillaume de Nogaret 190 Gunther de Meinz 169 Hagan 79 Hambare 152 Hanse 156, 164,199 Harald Dinte-Albastru 93 Henric Leul 138, 180 Henric Păsărarul 128 Henric Plantagenetul 141, 144, 235 Henric I 128, 140, 142 Henric I Beauclerc 143 Henric II (rege al Angliei) 143 186, Henric II (împărat german) 132, 192 Henric III (rege al Angliei) 188, 203 Henric III (împărat german) 127
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
ce zboară. * Aseară am privit scene "tari" la t.v., păsări aruncate în containere de foc, moarte blestemată, o perfecționare a tehnicilor holocaustice. Celebra paiață, Jirinovski, instiga, la Moscova., la omorul total al păsărilor. Nu știu cum îl chema pe sfântul poreclit "Păsărarul", dar nu a fost convocat când s-a decis soarta păsărilor, zilele acestea. Să trecem la ucis! A început festinul magic. Se ucide cu pasiune, cu fervoare. "S-a dat drumul la ucis." Acum, când notez aceste gânduri, la t
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
Noapte bună, Monica; aș vrea să-ți spun ceea ce mi-a venit acum în minte: „Nu a fost nimic, Monica, nu a fost nimic, / Ochii i-ai deschis un pic, / Ochii mari / Și a venit spre tine lumea toată: / Păsări, păsărari, o gazelă și un lup!“ Păzește-te de lupul parizian, Scufița Roșie! Mamina 12/1947 30 octombrie [1947], joi Mamy, mult iubito, ți-am scris, zilele din urmă, o scrisoare lungă, lungă. Am sperat că ți va ajunge înaintea celorlalte
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
câteva reportaje din „Cuvântul liber”, un colaj aproape fotografic, unde R. surprinde, într-un stil nestrident contestatar, „pulsul” realității sordide a lumii de „umiliți și obidiți” ai periferiei, cu „carnavalele monstruozității” (Moșii, Ghetto) și figurile ei specifice (Ghiță Boambă, Orbul, Păsărarul etc.). De reținut este și notația de tip suprarealist și absurd din Magazinul. SCRIERI: Vârtej, București, 1964; Adevăr și fantezie, București, 1970; Taina crăiesei. Basme, cu ilustrații de Lena Constante, București, 1972; Ancora, pref. Ana Blandiana, București, 1982. Repere bibliografice
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289099_a_290428]
-
Mihai Răcășan pe scut ieșea din pădurea cu manuscrise în limbe de foc ca din robie la faraon și pe nesimțite îngerul păsărar face o tumbă își retează aripile și se aruncă într-un dogmatic eon duhul lui sparge vitralii și intră în catedrală sfinții cu piroane-n picioare din fresce cu privirea îl spală chiar și focurile de pe tăpșanele zeilor s-au
Poezie by Mihai Răcășan () [Corola-journal/Imaginative/8068_a_9393]
-
condiții misterioase, iar trei călugări complotează să le înlocuiască în vreun fel. Și tot așa. Un Ivo Scarlat apare și în scrisorile lui Jacoppo Vizanti, călugării și Mănăstirea Mititza apar și în capitolul întâi, o mulțime de alte persoanjecheie - Zakka Păsărarul, Hugo Graffitius, Vlad Corvin, Danilo von Karnim și alții circulă prin diverse locuri, în diverse epoci. Și asta pentru că întregul volum este construit pornind de la teoriile lui Hugo Graffitius (personajul amintit): „timpul nu curge dinspre trecut spre viitor. Este un
Nici un schepsis by Luminița Corneanu () [Corola-journal/Journalistic/3667_a_4992]
-
descopăr că e acrobație în stare pură", l-a felicitat Andi Moisescu, iar Mihai Petre l-a declarat numărul său preferat din concurs până la momentul respectiv: "Performanță, linii fantastice, tot ce faci e extraordinar", i-a spus el concurentului. Ovidiu Păsărar, concurentul care a tras cu arcul cu o precizie milimetrica, si dansatorii Alin Peca și Cătălina Țampău au fost următorii în preferințele votanților. În urmă barajului, cei care au trecut mai departe în finala au fost tinerii dansatori, care au
"Românii au talent": cine sunt cei trei finaliști din a patra semifinală () [Corola-journal/Journalistic/62283_a_63608]
-
Parcă ferindu-se de orice ieșire precipitată în arenă, își amenaja o zestre taciturn acumulată, pentru manifestările expansive din acești ultimi ani. Vitală și directă, nu se încurca în vreo pedanterie, picta adesea păsări cu ceva din sufletul ingenuu al păsărarului din povestea Flautului fermecat. Cum Papagena, la întrebarea lui, răspunsese glumeț, atribuindu-și o etate inverosimilă, numărată în ani și în cîteva zile, Olga își socotea probabil vîrsta artistică după un calcul al ei, de acumulări tăcute: pentru a se
Miracolul păsărilor by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/5502_a_6827]
-
dintre fraza rostită acum o sută de ani și sintaxa-i grețoasă de azi cu siguranță de-aceea le-au numit puștance ale bizanțului cum rătăceau ele pe culoarele europei anne hélčne și marthe cu gustul cantabil apărîndu-le de capcana păsărarului de ciumă de spaimele nopții în sala înflăcărată de bal (semințe de plop zburătăcite cu sîrg din parisul balcanilor) și cum să lupți tu împotriva predicatelor polifoniei acesteia cu iz bizantin cum să-i momești eteriile în culoarul îngust și
Poezie by Cornelia Maria Savu () [Corola-journal/Imaginative/12024_a_13349]