220 matches
-
European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică); astfel: clopoțel dobrogean ("Campanula romanica"), buruiana cu cinci degete ("Potentilla emilii-popii") și sisinei ("Pulsatilla grandis"), coada șoricelului ("Achillea leptophylla"), hajmă păsărească ("Allium flavum ssp. tauricum"), vătămătoare ("Anthyllis vulneraria ssp. boissieri"), coșaci pubiflori ("Astragalus pubiflorus"), scai ("Centaurea gracilenta"), drob ("Chamaecytisus lindemannii"), brândușe ("Colchicum fominii, Colchicum triphyllum, Crocus reticulatus"), morcov de stepă ("Daucus guttatus ssp. zahariadii"), nemțișor ("Delphinium fissum"), ceapa ciorii ("Gagea bulbifera
Allah Bair - Capidava () [Corola-website/Science/334250_a_335579]
-
faună și floră sălbatică), printre care: miruță ("Anchusa officinalis"), "Alyssum caliacrae" specie endemică pentru România, coșaci ("Astragalus vesicarius"), capul-șarpelui ("Echium rubrum"), rușcuță de primăvară ("Adonis vernalis"), usturoi sălbatic (cu specii de "Allium saxatile", "Allium moschatum", "Allium albidum ssp. albidum"), hajmă păsărească ("Allium flavum"), clopței ("Campanula sibirica ssp. divergentiformis"), sipică ("Cephalaria uralensis"), brândușă ("Crocus reticulatus"), fumariță ("Fumana procumbens"), alior ("Euphorbia nicaeensis"), mușcata dracului ("Knautia macedonica"), poala "Sfintei Mării" ("Nepeta ucranica"), paronihie capitată ("Paronychia cephalotes"), sclipeți ("Potentilla aurea ssp. chrysocraspeda"), pătlăgină ("Plantago argentea
Stânca Tohani () [Corola-website/Science/330480_a_331809]
-
Lăncii Destinului pentru a preveni ca Frăția Șarpelui să intre în posesia tuturor celor trei bucăți și să obțină controlul asupra lumii. Singurele sale instrumente sunt numai mintea lui și o carte scrisă într-o limbă veche netradusă numită "limba păsărească". În timp ce se afla în avion, Carsen este prins într-o ambuscadă de către Frăția Șarpelui, fiind salvat de o femeie care-l forțează să sară din avion în timp ce aeronava se afla în aer. După aterizare, el constată că salvatoarea lui, Nicole
Bibliotecarul: Comoara din spatele cărților () [Corola-website/Science/325398_a_326727]
-
Uliul păsărar (Accipiter nisus) (denumit și uliu mic, uliul păsărilor, uliu păsăresc, uliu păsărar, uliu păsăratic, uliul vrăbiilor, regional și uli de păsări, uli de pasăre, uli de hulubi, uli vrăbier) este o pasăre răpitoare de zi din familia "Accipitridae", de talie mică (între guguștiuc și porumbel) care trăiește în pădurile de
Uliu păsărar () [Corola-website/Science/330965_a_332294]
-
Ea se transformă din nou într-o floare și Făt-Frumos folosește cornul pentru prima dată deoarece dorește s-o vadă din nou. Mai târziu, el se întâlnește cu Prințul Minciunilor din a cărui colivie Făt-Frumos o eliberează pe Împărăteasa Neamului Păsăresc. Aceasta îl avertizează de Vrăjitoarea cea Rea care vrea să-l omoare și îi dă una din cele mai frumoase pene din coroana sa pe care s-o pună la ureche când este în pericol. După ce se luptă cu Prințul
Tinerețe fără bătrânețe () [Corola-website/Science/336693_a_338022]
-
ierburilor sunt întâlnite mai multe elemente floristice rare sau endemice; printre care: clopoțel dobrogean ("Campanula romanica"), capul-șarpelui ("Echium russicum"), garofiță pitică ("Dianthus nardiformis"), merineană ("Moehringia jankae"), ouăle popii ("Himantoglossum caprinum"), turiță ("Agrimonia pilosa"), coada șoricelului ("Achillea leptophylla, Achillea ochroleuca"), hajmă păsărească ("Allium flavum ssp. tauricum"), curcubeu ("Lychnis coronaria"), gâscariță ("Arabis turrita"), ai sălbatic ("Allium moschatum"), ferigă mediteraneană ("Asplenium adiantum-nigrum"), ruginiță ("Asplenium septentrionale"), coșaci pontici ("Astragalus ponticus"), mărar de stepă ("Cachrys alpina"), scai ("Centaurea gracilenta"), centaurea ("Centaurea jankae, Centaurea pontica" și "Centaurea
Parcul Național Munții Măcinului () [Corola-website/Science/313456_a_314785]
-
La nivelul ierburilor sunt întâlnite o mare varietate de plante, printre care: rogoz (din specia "Carex halleriana"), centaurea (din speciile "Centaurea trhracica" și "Centaurea rutifolia"), sipică ("Cephalaria uralensis"), rușcuță de primăvară ("Adonis vernalis"), usturoi sălbatic (din specia "Allium saxatile"), hajmă păsărească ("Allium flavum"), ruscuță ("Adonis flammea"), o specie de sparanghel sălbatic ("Asparagus vericillatus"), coamă de aur ("Galatella linosyris"), garofiță (din speciile "Dianthus dobrogensis" și "Dianthus leptopetalus"), frăsinel ("Dictamnus albus"), negară ("Stipa capillata"), alior ("Euphorbia nicaeensis"), stânjenel pestriț ("Iris variegata"), iasomie ("Jasminus
Fântânița - Murfatlar () [Corola-website/Science/326481_a_327810]
-
dar a găsi cuvintele potrivite în limba italiană era altceva. Un lucru care mi-a plăcut foarte mult a fost posibilitatea de a mă juca cu vocabulele, inventând pe unele din acestea, așa precum în textul Porumbeii Veneției, unde adjectivul păsăresc (în picionesco rispetto) reda foarte bine , după mine, aspectul, în parte, elegant, în parte, comic al acestor înaripate. Prima dificultate fundamentală a fost pentru mine traducerea titlului înseși al cărții, Veneția ca un dat, non literalmente, cu sensul la îndemână
Eugenia Bulat () [Corola-website/Science/317203_a_318532]
-
Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de fauna și floră sălbatică) sau endemice pentru această zonă a Munților Apuseni; astfel: stânjenelul sălbatic ("Iris aphylla ssp. hungarica"), sisinei ("Pulsatilla patens"), hajmă păsăreasca ("Allium flavum"), coada-vulpii ("Alopecurus pratensis"), floarea paștilor ("Anemone ranunculoides"), pâștița ("Anemone nemorosa"), floare-de-perină ("Anthemis tinctoria"), pelin alb de munte ("Artemisia campestris"), căpșuniță ("Cephalanthera damasonium"), căpșuniță roșie ("Cephalanthera rubra"), buruiana de junghiuri ("Cephalanthera longifolia"), cornut de munte ("Cerastium arvense"), o specie
Defileul Crișului Repede - Pădurea Craiului () [Corola-website/Science/337134_a_338463]
-
Specii floristice (arbusti, flori și ierburi) semnalate în arealul rezervației naturale: scoruș ("Sorbus dacica"), scoruș-gecesc ("Sorbus graeca"), cununiță ("Spiraea chamaedryfolia"), mărul lupului ("Aristolochia clematitis"), Taraxacum hoppeanum - o specie carpato-balcanică, pesmă ("Centaurea atropurpurea"), paronihie capitată ("Paronychia cephalotes"), tămâioară ("Viola jooi"), hajmă păsărească ("Allium flavum"), lucernă ("Medicago minima"), borșișor ("Sempervivum marmoreum"), gușa porumbelului ("Silene otites"), tavalgă ("Spiraea crenata"), cimbrișor ("Thymus comosus"), o specie de plantă ("Aurinia saxatilis") din familia Cruciferae și "Waldsteinia geoides", element floristic ce aparține familiei Rosaceae. Fauna este reprezentată de
Cheile Turului () [Corola-website/Science/307305_a_308634]
-
Vasile Lovinescu, urmărind câteva cimilituri la Creangă, citează o "frământare de limbă" din propria-i copilărie, mai amintind de acel logos-spermatikos: "Uni, / Doni, / Trini, / Pani, / Rusca, / Busca, / Godi, / Mani, / Pisirichi, / Pichi!" Cu ultima șfichiuire de cuvânt, parcă dintr-o limbă păsărească, a îngerilor, copil numit iese din cerc, din ciclul devenirii. Copiii spun cimilituri din gura cărora Scriptura zice că se rostește înțelepciunea. Puerilitatea întinde un subțire văl peste Abis" (V. Lovinescu, Mitul sfâșiat, Institutul European, 1999, p. 213). Copilul lui
Vasile Georgescu Paleolog () [Corola-website/Science/304134_a_305463]
-
pentru un scurtmetraj, filmul aduce cu un road movie, cu un grup de tineri hipsterici care pleacă la mare într- o mașină decorată flower power cu floricele și culori împrumutate parcă dintr-o cămașă jamaicană. Regizorul a transcris cu satisfacție păsăreasca frenetică a exuberanței de care sunt cuprinși; nimeni și nimic pare să nu stea în calea acestor tineri, obstacolele și accidentele de parcurs par îndepărtate ca de o mână magică care deschide drumul „cireșarilor” către orizonul aventurii. Miștocărindu-se la tot
„Filmul de Piatra“, ediția 3.0 by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/4990_a_6315]
-
obiceiurile lui și pentru felul lui de a fi decât țăranul lui Vodă Carol, care se reîntoarce la vatra sa și nu mai găsește nimic din felul lui de a fi, ci numai așezăminte franțuzești, negoț jidovesc, industrie austriecească, limbă păsărească și liberali cari nu muncesc nimic și trăiesc din esploatarea ideilor politice. Dac-am fi la loc bun, ca Spania sau Anglia, ne-am bate-n capete și tot vechile năravuri românești ar pluti deasupra ca untdelemnul pe apă. Dar
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
Viena și piciorul în cizma pariziană, fără a ne preocupa mai departe din câte 27 {EminescuOpX 28} elemente economice se compun lucurile, tot astfel facem și cu cunoștințele; le luăm frumos din cărți străine, le așternem pe hârtie în limbă păsărească și facem ca negustorul care nu-și dă nici el seama de unde-i vine marfa, numai să se treacă. Chiar învățații noștri, când vor să polemizeze, polemizează cu citate. Cutare minune a străinătății, d. X sau Y, a vorbit cutare
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
la noi ca prin minune. Ba pentru că limba noastră cam veche, cu sintaxa ei frumoasă dar grea, cu multele ei locuțiuni, îi cam jena pe prietenii noștri, am dat-o de o parte și am primit o ciripitură de limbă păsărească cu sintaxa cosmopolită pe care cineva, dacă știe nițică franțuzească, o învață într-o săptămână de zile. Bietul Varlaam, mitropolitul Moldovei și al Sucevei, care, în înțelegere cu Domnii de atunci și cu-n sinod general al bisericei noastre, au
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
nu pot produce nimic mare decât pe căile spiritului german, deci se poartă în consecință. Numai mediocritatea prezumțioasă se opune c-o închipuită superioritate cavalerescului Esau germanic; numai mediocritatea încearcă a introduce în sanctuarul limbei noastre strigătele de iarmaroc și păsăreasca burselor. Când ne opunem. la asemenea cabazuri a elementelor rele din jidovimea noastră oameni ca Bresslau ar trebui să ne susție. O deosebire serioasă și adâncă între opiniile mele și ale lui nu pot descoperi. Nu stă tot astfel cu
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
viță a Basarabilor. Limba lui Bălcescu este totodată culmea la care au ajuns românimea îndeobște de la 1560 începînd și până astăzi, o limbă precum au scris-o Alecsandri, Const. Negruzzi, Donici, și care astăzi e aproape uitată și înlocuită prin "păsăreasca" gazetarilor. Deși Bălcescu se întemeiază pretutindenea pe izvoare și scrierea lui e rezultatul unei îndelungate și amănunțite munci, totuși munca nu se bagă nicăiri de samă, precum în icoanele maeștrilor mari nu se vede amestecul amănunțit de văpsele și desemnul
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
a nu putea scrie împotriva poporului, partidului, patriei, progresului? De-a nu putea face tumbe suprarealiste sau de-a dansa pe funie deasupra prăpăstiilor metafizice, în mînă cu parasolul idealismului? De-a nu te putea exprima păsărește, dacă-ți place păsăreasca, ci numai pe înțelesul tuturor, al "gloatelor"? Adică libertatea este numai de a alege tema dorită, de-a folosi stilul personal, de a sluji poporul, socialismul, pacea? Da, vom putea răspunde, asta este libertatea noastră, pe care n-am avut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
română" pentru județul Mehedinți (1868) sunt prezentate foarte sumar soiurile Braghină, Bășicată, Coarnă albă, Coarnă neagră, Coarnă roșie, Fetița, Gordina etc. Pentru județul Putna, în 1869 în lucrarea "Agricultura română", menționează soiurile Galbenă, Plăvaie, Grasă, Creață, Neagră-Vârtoasă, Verdea, Fetească sau Păsărească și Tămâioasă. Multe din aceste soiuri se întâlnesc și astăzi la nivel local, în colecții ampelografice, iar unele alcătuiesc sortimentele viticole tradiționale pentru unele podgorii renumite (de exemplu pentru podgoria Odobești, soiurile Galbenă și Plăvaie). Primele lucrări mai specializate cu
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
Prezența îngerului în interioritatea poetului ne plasează într-o ambiguitate fundamentală. Este vocea îngerului modificată de corporalitatea coruptă a poetului, aparținînd acestei lumi? Sau îngerul este unul căzut, care alunecă și mai jos pe scara ființei, vorbind cu glas neuman, păsăresc sau reptilian? Mesajul transcendent este distorsionat: "Îngerul vorbește în mine cu voce de broască / și cu voce de pasăre, / vai, cum voi îndrăzni eu oare să-mi ridic limba / printre buruieni" (Între draperiile experienței). Teama față de incapacitatea de a manipula
Expresioniști după expresionism by Georgeta Moarcăș () [Corola-journal/Journalistic/8147_a_9472]
-
Întâi să vedem ce caută aici și, mai ales, cine l-a trimis. Vedeți În ce limbă ne putem Înțelege. - Păi... se scărpină În ceafă luptătorul, pentru asta tot de preot avem nevoie... Că doar el știe limbi de-alea păsărești. Cineva fugi după preot, care se ivi degrabă. Era un bărbat mic și sfrijit, de o vârstă incertă, Între cincizeci și șaizeci de ani. Părul Îi era Încă negru, dar trăsăturile feței erau căzute, ca după o lungă tristețe sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
într-a șaptea spiță, va dormi sub țărâna cucerită, în pământ străin. "Ca românii să se înfățișeze străinilor uniți"? Dar sînteți voi romîni? Dar cunoașteți voi poporul? Sînteți în stare a pricepe geniul și înclinările lui? Știți voi românește măcar? Păsăreasca d-lui C. A. Rosetti e limbă? Obiceiele de cocote și de picpocheți sunt datine strămoșești? Cărțile ce le scrieți, legile ce le croiți, gândirea și inima voastră, complexiunea voastră fizică și morală răsărit-au din sâmburii de stejar ce
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
mare, de trădare nu-l credem capabil. Bandiții răsăriți din țărînul român au fost cavaleri. Daca în privirea limbei a fost cu putință minunea ca geniul asimilant al graiului romanic să farmece * și pe aceste stârpituri, încît să-și uite păsăreasca afemeiată și scârboasă, în privința caracterului suntem învinși. Degeaba marele adevăr a lui Darwin se dovedește a fi absolut în privirea aceasta. Individul organic e după el rezultanta a două puteri opuse, principiul moștenirii, prin care calitățile și defectele trec asupra
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
depărtate. Impopulară, imposibilă chiar va rămânea o învoială, oricât de strâmbă, pe câtă vreme suntem batjocoriți în sângele, în legea, în limba noastră. Și în sângele nostru românesc, nu în de alde Pherekydis, Giani, Carada etc., în limba noastră românească, nu în păsăreasca voastră, în poporul nostru istoric așa cum l-a făcut Dumnezeu. Atunci când naționalitatea română de dincolo va avea libertatea ei de dezvoltare intelectuală și materială nu va mai fi silită de-a vorbi tătarăște, ci-și va avea partea de soare
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
de la romani. De prisos era aceasta, pentru că nu originea face pe un popor să fie trainic, ci munca lui proprie, fie cu mâna, fie cu mintea; primejdios era pentru că una - se zguduia unitatea preexistentă a poporului nostru, al doilea - limba păsărească, trebuind învățată, ca orice limbă străină, răpea timpul altor învățături folositoare, al treilea - pentru că în multe cazuri nici dascălul nu știa înțelesul cuvintelor nouă, necum școlarul; și, în sfârșit, pierderea cea mai mare era că întreaga comoară a limbei, ce
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]