71 matches
-
Citește ea, rapid, la umbra teiului În floare, de pe trotuar, două - trei povestiri aproximative, după care lecturează, cu aceeași grabă, titlurile celorlalte. Vine, apoi, cu pașii aproape țupăiți, ca o vrăbiuță, deși, la trup, nu prea aduce a o asemenea păsăruică; vine, cum zic, la autor, care, rostind câte ceva, dădea autografe, și, i se adresează, de parcă ar intona un pui de cântec: te rog frumos, domnule Aristotel, dă-mi și mie o carte. Și, cu voce mai joasă, aproape de tot, de
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
dorință; emoție; facultate; far; fermecată; de fier; fluturaș; fraged; fragilă; frică; friptă; friptură; frînt; frumoase; frunză; fulg; fulgi; gene; grătar; grijă; gripă; hrană; încredere; îngeraș; lebădă; lemn; liber; lovitură; mesaj; mică; mod; muscă; negru; nou; ocrotitoare; parte din întreg; păsărică; păsăruici; cu pene; pene albe; pescăruș; picantă; picior; piesă; plăcere; protejare; puf; pufoasă; pulpă; puritate; rană; raniță; rupt; salvare; scurtă; sfîntă; suflet; supranaturală; sură; ușoară; ușor; veghe; zburătoare (1); 787/139/47/92/1 arunca: mingea (65); gunoi (56); prinde (53
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
vor da bună ziua / Și când vor mânca / Și vor bea la un loc / Atunci să mă doară / Pe mine capul. / Atunci și nici atunci."205 În schimb, în poezia populară, soarele și luna au dreptul de a judeca legăturile pământești: "Păsăruică albă-n pene, / Mergi la maica de mă cere. / De m-a da, de nu m-a da, / Eu pe laiță m-oi culca, / Pe fereastră mi-i fura, / La lună ne-om cununa, / Soarele ne-a judeca!"206 Luna
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
te-a-mbraca? / Codrul când s-a dispoia. Cine, maică, te-a-ngropa? / Munții când s-or dărâma. / Cine, maică, te-a boci? / Păsările-or ciripi."329 "Pasărea-om" dezleagă suferințele omenești, participând la trăirile zilnice: "Foicică și-o lalea, / Păsăruică, turturea, / Spune-mi, dragă, vestea ta / Ori nu ești din țara mea? Păsăruica săraca / Sta pe loc și-mi răspundea, / Cu grai omenesc grăia / Că ea nu-i din țara mea / dar așa i-a fost calea, / Drept la mândrulița
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Munții când s-or dărâma. / Cine, maică, te-a boci? / Păsările-or ciripi."329 "Pasărea-om" dezleagă suferințele omenești, participând la trăirile zilnice: "Foicică și-o lalea, / Păsăruică, turturea, / Spune-mi, dragă, vestea ta / Ori nu ești din țara mea? Păsăruica săraca / Sta pe loc și-mi răspundea, / Cu grai omenesc grăia / Că ea nu-i din țara mea / dar așa i-a fost calea, / Drept la mândrulița mea. / Turturică, păsărea, / Păsăruică, turturea, / Pe crengi verzi tu nu ședea, / Du-te
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
dragă, vestea ta / Ori nu ești din țara mea? Păsăruica săraca / Sta pe loc și-mi răspundea, / Cu grai omenesc grăia / Că ea nu-i din țara mea / dar așa i-a fost calea, / Drept la mândrulița mea. / Turturică, păsărea, / Păsăruică, turturea, / Pe crengi verzi tu nu ședea, / Du-te încunjură lumea / De-mi află pe mândra mea! Zboară, pasăre măiastră, / Pân` la mândra la fereastră / Ca s-o vezi ce face-n casă, / De-i afla-o suspinând, / Suspinând și
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
este scos de pe afiș, animalele nu mai au dreptul să primească hrană!). Iubitor de păsări, Bernd (așa-l cheamă pe actor: un interpret bun, a jucat și-n trei spectacole de-ale mele și am fost chiar amici) dădea grăunțe păsăruicii și se delecta cu sunetele ei. Pînă-ntr-o zi. Cînd pasărea, nu se știe de ce, muri. Nu trecu mult și în teatru veni controlul financiar. Milostivul Bernd fu chemat și somat să aducă papagalul. Actorul a declarat că nu are cum
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
se manifestă relația de incidență în planul expresiei. În enunțurile în care termenul incident este precedat de conjuncții, pauza anulează caracterul coordonator al conjuncției și: „Am auzit de la unii și aș dori să aflu dacă aceia nu se înșală - că păsăruica astfel numită este chiar acel vrăbete grăsun...”, sau caracterul subordonator al conjuncțiilor căci, că, fiindcă: „Ferice de părinții care l-au născut, că bun suflet de om este, n-am ce zice.” Topica fixează caracter de incident enunțului sintactic - expresie
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
Viața multora se stinge spre-a hrăni viața multora Și mâncarea reciprocă e-a istoriei ființă. Bietul rac! De viu l-aruncă ca să fiarbă-n vinul cald. Câte sufere? - ce-i pasă celui care nu e rac! Ce îi pasă păsăruicei ce muncește pe-un gândac Sau paingenul, ce suge capul muștei de smarald. Păsăruica ia în sine simțul, gândul dintr-un greer Ce ucide. Al lui suflet pe-al ei suflet-navuțește... Și cucoșul care moare naște-n cel ce
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
istoriei ființă. Bietul rac! De viu l-aruncă ca să fiarbă-n vinul cald. Câte sufere? - ce-i pasă celui care nu e rac! Ce îi pasă păsăruicei ce muncește pe-un gândac Sau paingenul, ce suge capul muștei de smarald. Păsăruica ia în sine simțul, gândul dintr-un greer Ce ucide. Al lui suflet pe-al ei suflet-navuțește... Și cucoșul care moare naște-n cel ce-l mistuește, Cine știi ce simț în suflet, cine știi ce gând în creer
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
Gingașul [sau minunatul sau fermecătorul] meu Ariel“; „Duh destoinic!“; „Ei, bravo!“; „Întocmai cum ți-am cerut“; „Vedenie măiastră, Ariel“; „ Pe harpie-ai făcut-o, Ariel / Cu mare meșteșug, - fermecătoare! Cum te-ai surpat asupra lor!“; „Hai, vino, vrednicie!“; „E bine, păsăruică!“; „Mare diavol!“ (My tricksy spirit!); „Îmi place, vrednicie!“; „copile“ (My Ariel, chick). 174 Oricine simte că între cei doi se instituie o legătură mai adâncă. Într-un loc, Ariel nu mai așteaptă, drept răsplată, doar o laudă, ci îl întreabă
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
Gingașul [sau minunatul sau fermecătorul] meu Ariel“; „Duh destoinic!“; „Ei, bravo!“; „Întocmai cum ți-am cerut“; „Vedenie măiastră, Ariel“; „ Pe harpie-ai făcut-o, Ariel / Cu mare meșteșug, - fermecătoare! Cum te-ai surpat asupra lor!“; „Hai, vino, vrednicie!“; „E bine, păsăruică!“; „Mare diavol!“ (My tricksy spirit!); „Îmi place, vrednicie!“; „copile“ (My Ariel, chick). Oricine simte că între cei doi se instituie o legătură mai adâncă. Într-un loc, Ariel nu mai așteaptă, drept răsplată, doar o laudă, ci îl întreabă pe
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
scunduță, în picioare, alături de el și rezemându-și mâna, o mână fină ce nu părea făcută să apuce, ci să se așeze, ca o porumbiță, pe umărul soțului ei. Mama lui umbla prin casă fără să se-audă, ca o păsăruică, todeauna în negru, cu un surâs, care nu era decât rămășița lacrimilor din primele zile de văduvie, pe buze și-n jurul ochilor scrutători. „Trebuie să trăiesc numai pentru tine - îi spunea ea nopțile, înainte de culcare -, Augusto.“ Și el lua
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
boală în manualul lui de medicină de care să nu creadă să se fi contaminat la un moment dat. Își imagina că are ochi voltaici, ochi de pisică, ochiul lupului, și ochi chistic; ochi de gaz, ochi de iepure, ochii păsăruicii și ochi leneș; ochiul boului, ochi de vultur, ochi redus, ochi schematic, ochi scotopic, ochi afacic, ochi sașii și ochi cruciși. O dată, după o vizită de constatare a realității de la un câmp de hamei, s-a întors convins că are
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
mă privesc direct. Acest ceva străin din mine mă somează că se revoltă împotriva sacrificiului uman. Sunt de partea lui. Semnale De la fereastra mea observ întotdeauna coroana împărătească a unui arbore maiestuos; de câteva zile, în crengile lui găzduiește o păsăruică cu penele colorate. E o pasăre tristă: scoate niște sunete ciudate care parcă vin din altă lume. Mie mi se par asemănătoare unui bocet. Le ascult și mă simt atras de ele. Poate că e acesta un semnal că mi-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
atras de ele. Poate că e acesta un semnal că mi-a sosit timpul; poate mă găsesc chiar pe margine. Chiar acolo unde se află tinerețe fără bătrânețe și viață fără de moarte, cum se spune în basmul povestit de ea. Păsăruica aceea poate că e un mesager. „E sufletul celui trimis la Zalmoxis”, îmi confirmă Aia, „care s-a întors să viziteze locurile dragi în care a trăit.” Poate că voi fi acceptat ca să trec ultima probă. Avertisment Am învățat și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
unei relații semantico-sintactice de coordonare sau de dependență. În enunțurile în care termenul incident este precedat de conjuncții, pauza anulează caracterul coordonator al conjuncției și: „Am auzit de la unii - și aș dori să aflu dacă aceia nu se înșeală - că păsăruica astfel numită este chiar acel vrăbete grăsun...” (Al.Odobescu, 160) sau caracterul subordonator al conjuncțiilor căci, că, fiindcă: „Ferice de părinții care l-au născut, că bun suflet de om este, n-am ce zice.” (I. Creangă, 14), „Nu credeam
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
trifoiului (Cuscuta epthimum) Familia Borraginacee. Arțăl, Limba câinelui (Cynoglossum officinale), Limba mielului (Borrago officinalis), Limba boului (Eritrichium terglouense, Anchusa officinalis), Iarba șarpelui (Echium vulgare), Iarba lui Tatin (Lithospermum purpureoweruleum, Symphytum officinale), Iarba ursului, Cuscrișor (Pulomonaria officinalis), Asudoare (Pulmonaria rubra), Ochii păsăruicii, Nu mă uita (Myosotis alpestris), Ochii șarpelui (Myosotis sparsiflora, Myosotis stricta) Familia Caprifoliacee. Învârtelniță (Lonicera nigra), Soc de munte, Soc roșu (Sambucus racemosa), Soc negru (Sambucus nigra), Boz ( Sambucus ebulus), Călin (Viburnum opulus). Familia Rubiacee. Tămâioasă, Sânziene (Asperula odorata, Galium
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
brăzdata de apele văilor Pasărea, Pitească și Șindrila. Cele cinci sate componente ale comunei sunt înșirate pe malul stâng ale acestor ape. Astfel, Moară Domneasca, Găneasa și Cozieni se află pe malul râului Pasărea, iar Șindrilita și Pitească pe salba Păsăruica. În cadrul Câmpiei Române, comuna Găneasa ocupă partea de vest a Bărăganului, fiind înconjurată de mai multe păduri, urme ale Codrilor Vlăsiei: Eforie, Pustnicul, Cojasca și Găneasa. Municipiul București se află la distanță, în vreme ce orașele cele mai apropiate, Voluntari și Pantelimon
Comuna Găneasa, Ilfov () [Corola-website/Science/300500_a_301829]
-
apă (Rumex hydrolapathum), papura (Typha angusttfolia), pipirigul (Scirpus schoenplectus) și buzduganul (Sparganium ramosum); în interiorul plaurului: rogozul (Carex pseudocyperus), jaleșul (Stachys palustris), joianul (Oenanthe aquatica), cucuta de apă (Cicuta virosa), drăgaica (Galiun palustre), năsturelul-de-baltă (Roripa amphibia), năsturelul obișnuit (Roripa austriaca), ochii păsăruici (Myosotis palustris), răchitanul (Lythrum salicaria) troscotul (Polygonum pernicaria), boglarii (Ranunculus sceleratus), gălbășoara (Lysimachia vulgaris), sulfina (Melilotus officinalis) și zăloaga (Salix cinerea). Uneori se desprind porțiuni din plaur sub forma unor insule plutitoare mișcate de vânt. Pe plaur, stuful este în
Vegetația Deltei Dunării () [Corola-website/Science/313171_a_314500]
-
lui Ion Creangă consacrându-i și o substanțială monografie "Ion Creangă" (1953, 1966), în care analizează legătura organică a operei crengiene cu folclorul, caracterul popular al operei lui Creangă etc. Semnează un șir de drame de idei: "Cântecul Lăpușniței" (1953), "Păsăruici nezburătoare" (1957), "Casă trainică" (1963), "Ion al lui Ion" (1968) - toate inspirate din viața satului colhoznic, la baza pieselor sale aflându-se conflictul dintre nou și vechi, bine și rău ș.a. Este autor de manuale de literatură pentru clasele a
Ramil Portnoi () [Corola-website/Science/318540_a_319869]