311 matches
-
neapărat o mașină pe undeva. - Așteptați-mă aici, în gară, poate găsesc vreo mașină pe la primărie!... M-au privit oarecum pieziș și puțin cam dezumflați. Am tras o fugă până la primărie, am intrat decis la primar și i-am spus păsul meu. A trebuit să-i vorbesc și despre un meteorit care a aterizat pe aici pe undeva, pe aproape, pentru că nu prea se lăsa convins. - Da' ce treabă am eu cu meteoriții voștri? Asta-i treaba ălora de la centru! Să
PUTEREA RAZEI ALBASTRE (6A) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 2006 din 28 iunie 2016 by http://confluente.ro/viorel_darie_1467096491.html [Corola-blog/BlogPost/378909_a_380238]
-
de timpuriu. A fost mai izolat și tocmai aceasta l-a ajutat, după cum spune și marele istoric Nicolae Iorga. - Înaltpreasfinția voastră, care sunt principalele îndatoriri ale unui preot în zilele noastre? - Există în mod deosebit două datorii ale preoților: să păs �treze dreapta credință, cuvântul lui Dumnezeu curat, nefalsifi �cat, ajutându-i și pe ceilalți să-l cunoască. Apoi este grija de a păstra integritatea unității Bisericii. Pe Nistru voievozii români au construit cetăți care să ne delimiteze, să ne apere
SCRISOARE DESCHISA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 by http://confluente.ro/Scrisoare_deschisa_.html [Corola-blog/BlogPost/366746_a_368075]
-
Florica, fiica lui Mihai Viteazul. Peste opt ani, prin hrisovul din 25 iulie 1641, rucărenii au răscumpărat și de la nepoții lui Dan Vistierul cu 800 (opt sute) de galbeni de aur. Multe documente arată înstrăinări de delnițe, zălogiri făcute „la mare păs de bani” care, până la urmă, au dus la dezagregarea obștei. Este de subliniat că astfel de acte sunt scrise în sat și în limba română, unele chiar înainte de înființarea școlii dela Câmpulung. Din alte documente rezultă, hotărârea moșnenilor rucăreni de
UN MUZEU PARTICULAR MAI PUŢIN CUNOSCUT ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 213 din 01 august 2011 by http://confluente.ro/La_rucar_muscel_un_muzeu_particular_mai_putin_cunoscut_.html [Corola-blog/BlogPost/370928_a_372257]
-
jumătate din sumă ca să mă girați dacă mor anticipat. Ce bucuroase au fost când le-am făcut propunerea: -Așa, da, stimate domn! Acum vă încadrați în condițiile haș gheului ! Cu substanțiala sumă am alergat la mama Omida. I-am spus păsul. A rămas cu gura căscată, deși i-am explicat ce este un acarian. Am apelat și la un renumit cercetător de la Institutul Cantacuzino care i-a dat explicații detaliate. Degeaba!.. Mama Omida a rămas tot cu gura căscată. Până la urmă
FRAGMENT 1 DIN NUVELA OMUL DIN VIS de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1367 din 28 septembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1411934619.html [Corola-blog/BlogPost/353097_a_354426]
-
viața și activitatea oamenilor de la sate și nu numai. Imi aduc aminte cu drag de acele zile petrecute la țară ca profesor și funcționar public în comuna și satul natal. Eram permanent aproape de oameni, de elevi, de consăteni. Le ascultam păsurile, doleanțele, le cunoșteam durerile și necazurile și pe cât posibil îi ajutam, le rezolvam cererile. Astfel mi-am câștigat încrederea și respectul care întotdeauna a fost reciproce. Acolo la țară, în satul natal, și nu numai, oamenii, acei șărani oropsiți, cu
PASIUNEA PENTRU GRĂDINĂRIT ÎMPLETITĂ CU ARTA SCRISULUI de IONEL CADAR în ediţia nr. 1732 din 28 septembrie 2015 by http://confluente.ro/ionel_cadar_1443420513.html [Corola-blog/BlogPost/363448_a_364777]
-
tremura vocea atunci când trebuia să vorbească în fața consătenilor. Pentru cei din mijlocul cărora a plecat, a rămas pentru totdeauna unul de-al lor; li se adresa cu ’’bădie’’, știa să-i asculte, avea timp și răbdare pentru a le afla păsurile. Întrebat în vara anului 2009 care-i sunt titlurile științifice a răspuns sec ’’titlurile sunt ca o cutie de tinichea goală, legată de coada unui câine’’ și a întins firesc, modest, o carte de vizită pe care scria profesor universitar
ACADEMICIANUL IOAN HAULICA OMAGIAT LA EL ACASA, IN COMUNA IESEANA IPATELE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Academicianul_ioan_haulica_omagiat_la_el_acasa_in_comuna_ieseana_ipatele.html [Corola-blog/BlogPost/345107_a_346436]
-
la reacția domnului William Brînză, care invitase în număr de 6-7 Persoane din grupul cu pricina pentru a le da ocazia să se convingă despre ce fel de întrunire este vorba și mai ales dîndu-le ocazia de a-și exprima păsul făcînd chiar schimb de date pentru a putea și pe viitor să își exprime ceea ce au pe suflet ca împreună să găsească o soluție, după care, mulțumite și lămurite ambele părți, se risipise acel nor de ceață. La această întrunire
ÎNTRUNIREA COMUNITĂŢILOR ROMÂNEŞTI DIN AUSTRIA de FLORICA REINPRECHT în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Intrunirea_comunitatilor_romanesti_din_austria_florica_reinprecht_1327100008.html [Corola-blog/BlogPost/358454_a_359783]
-
după 1989, este o comunitate puternică, ei încercând să se adapteze și să trăiască așa cum o făceau înainte la ei acasă, fiind foarte apropiați de biserică, dar și aceasta, la rândul ei, prin Părintele Gheorghe Săndulescu, ascultându-le cu aplecăciune păsul și sufletul. Același lucru îl face și ziarul Observator, în frunte cu Directorul lui, Dl Dumitru Puiu Popescu, care, neobosit pe tărâmul cultural, exprimat în diverse forme de o înaltă ținută, încearcă împreună cu biserica și cu toți românii de aici
Din viața unui om oarecare – pagini de jurnal by http://uzp.org.ro/din-viata-unui-om-oarecare-pagini-de-jurnal/ [Corola-blog/BlogPost/93315_a_94607]
-
de mediu. Mai miră pe cineva ceva? N-are țara bani, „renumerație mică”, de, coane Fănică! Din fericire, mai există și oameni cu coloană vertebrală! Mii de moți s-au adunat, sâmbătă, 19 octombrie, și, ca odinioară, și-au spus păsurile, și, tot ca odinioară, au hotărât ce au de făcut ei și urmașii lor. Și au spus și lumii întregi, ca să se știe, și să ia aminte toți: „Proclamația de la Câmpeni Noi, locuitorii Munților Apuseni, adunați astăzi, 19 octombrie 2013
EDITORIAL, DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1026 din 22 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Editorial_de_mariana_cristesc_al_florin_tene_1382416343.html [Corola-blog/BlogPost/352502_a_353831]
-
Și că marea, și pot zice, singura și principala lor industrie, este debitul băuturilor... Miniștrii ai României, ai unei țări cu un regim constituțional, noi nu putem guverna decât conform cu voința națiunii. Suntem datori a ține seama de trebuințele, de păsurile și, până la un oarecare punct, chiar și de prejudițiile ei... Aceasta dovedește marea iritațiune din partea populațiunilor române, provenită din grele suferințe și din o legitimă îngrijire, căci este vocea unei națiuni ce se simte amenințată în naționalitatea și în interesele
CAP. 3 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 264 din 21 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Dosarele_secrete_al_istoriei_romaniei_cap_3.html [Corola-blog/BlogPost/355858_a_357187]
-
lăsat, popor nătâng, Acestea să se-ntâmple? Să îți pierzi brațul drept și stâng Și visul de sub tâmple? Dar astăzi știu că vrei și poți: Istoria rescri-o! Jupânii-s tot fanarioți, Ia-ți de la ei adio! De tine nu au păs nicicât, Ci numai de-a lor burtă, Să strângă bani, sta-le-ar în gât, Memoria li-i scurtă. Urmașilor ce-ai să le lași, Cum crezi c-or să te vadă? Tu taci, te uiți la bogătași Cum aurul
VERSIFICARE POEMICĂ de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1933 din 16 aprilie 2016 by http://confluente.ro/romeo_tarhon_1460799900.html [Corola-blog/BlogPost/379618_a_380947]
-
dau seama: premiant e omul! de-atâta crimă - farsă - prăbușire n-ar fi în stare dracii-n veșnicie...: nu mai sunt vrednici nici în schilodire de Adevăr - Sfințenii și Mândrie! ...o lume de hingheri învins-a dracul sfruntarea i-a-ntrecut-o fără păs: demoni de vază (...nu doar „cinci pitacul”!) plecatu-și-au grumazul spre ovăz... ...omul îi fură-olimpiade naibei: prețul la răstigniri e cel al zgaibei! FERIȚI-VĂ DE MĂSCĂRICI un milog șontorog se ițește dintre stele bârfitor trădător ne dă chipul prin vopsele
OLIMPIADE FURATE (POEME) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2021 din 13 iulie 2016 by http://confluente.ro/adrian_botez_1468404350.html [Corola-blog/BlogPost/380561_a_381890]
-
paralelă: dacă tot există acest paralelism, propun ca, indiferent de evoluția în imediata perspectivă a politicului, să facem abstracție de acesta, ca și cum nu ar exista, funcționând oricum în afara noastră, dar, din nefericre, cu efecte dezastruoase asupra noastră, așa cum operează fără păs față de interesele și idealurile noastre ca națiune. Făcând această abstracție și folosind o aplicație originală pe care o voi nuanța în această scrisoare, putem construi și modela un nou stat, o nouă societate. Căci, mobilizându-ne intelectual și dovedind inițiativă
SCRISOARE DESCHISĂ PENTRU NAŢIUNEA ROMÂNĂ de ROMEO TARHON în ediţia nr. 594 din 16 august 2012 by http://confluente.ro/Scrisoare_deschisa_pentru_natiunea_rom_romeo_tarhon_1345100302.html [Corola-blog/BlogPost/355103_a_356432]
-
-nflorește liliacul Și nu-mi pasă că-i târziu Să-i găsesc durerii leacul. Mă cuprinde-o amețeală, Mă furnică dulce pielea, Te văd toată în beteală Și-atunci uit de toate celea. Uit de visuri de mărire Și de păsurile-mi toate, Într-o sfântă cântărire Mă simt sclav în libertate. Îmi dezbrac veșmântul humii Și doresc să fiu mai bun, Măcar azi, când pruncii lumii Îl așteaptă pe Crăciun. Referință Bibliografică: Când zâmbești atunci eu știu / George Safir : Confluențe
CÂND ZÂMBEŞTI ATUNCI EU ŞTIU de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 358 din 24 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Cand_zambesti_atunci_eu_stiu_.html [Corola-blog/BlogPost/351043_a_352372]
-
la o masă unde acesta îi pusese în față un ceai aromat. Se aflau la reședința învățătorului de lege aflată undeva în Ierusalim. Motivul vizitei era legat de convorbirea dintre Serah, Arhierul Caifa și socrul acestuia, Anna. Gamaliel îi ascultase păsul iar acum medita la cele spuse de Serah. Gamaliel era cunoscut în Ierusalim ca un expert al legii foarte doct și foarte pedant în metodele de predare a cunoștințelor. Faima sa trecuse cu mult de zidurile Ierusalimului. Gamaliel mai era
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) 5 de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 241 din 29 august 2011 by http://confluente.ro/Ancheta_fragment_din_roman_5.html [Corola-blog/BlogPost/361542_a_362871]
-
amândouă răspunzând însă „lipsă la dosar” și „absente din peisaj” în cazul de față !) către sfere nu prea ades accesate de localnici. Auzise de cu seară „bomba” și acum grăbea spre vecină cu furca-n brâu, pentru a-și spune păsul de dimineață (pe burta goală, cum ar zice „profesioniștii” în „cultivarea” unor păguboase vicii!) ) și cu ajutorul așteptatelor vorbe de îmbărbătare ale acesteia, să vadă ce și cum mai stă cu „întremarea” - care fusese de multișor izgonită din echilibrul ei personal
DOAMNE, CE SUS A AJUNS! ... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 245 din 02 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Pamflet_doamne_ce_sus_a_ajuns_.html [Corola-blog/BlogPost/359283_a_360612]
-
răspunde dânsa. “Domnul director nu este în școală, îi răspunsei, iar dacă aveați să-i vorbiți despre problemele care privesc pe elevi, puteți să-mi spuneți și mie. I-am oferit un scaun, iar dânsa a început să-și spună păsul, că i-a fost trimis fiul acasă să aducă restul de taxă (1200 lei), care i-au fost furați cât a tras la Lăzoiu, aici fiind loul unde trăgeau mai ales oamenii din satele Bădești și Pietroșani. Amintindu-mi câtă
ELEVUL EZECHIL DINTR-A PATRA ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 by http://confluente.ro/Elevul_ezechil_dintr_a_patra_.html [Corola-blog/BlogPost/360884_a_362213]
-
candidă a individului, îi dădură fiori. Nu avu nici o reacție. - La dumneavoastră vin tot felul de oameni. Unii vă povestesc din viața lor personală. Deh, nu mai e ca pe vremuri, când omul de rând mergea la popă, își spunea păsul, se spovedea și își vărsa amarul...Poporul a înțeles că religia e opiu, e o ... Citește mai mult (FRAGMENT DIN ROMAN)Se auzi o ciocănitură în ușă. În încăpere pătrunse un bărbat între două vârste, complet ras în cap, îmbrăcat
MAGDALENA BRĂTESCU by http://confluente.ro/articole/magdalena_br%C4%83tescu/canal [Corola-blog/BlogPost/375159_a_376488]
-
candidă a individului, îi dădură fiori. Nu avu nici o reacție.- La dumneavoastră vin tot felul de oameni. Unii vă povestesc din viața lor personală. Deh, nu mai e ca pe vremuri, când omul de rând mergea la popă, își spunea păsul, se spovedea și își vărsa amarul...Poporul a înțeles că religia e opiu, e o ... XXII. MAGDALENA BRĂTESCU - COPACUL, de Magdalena Brătescu, publicat în Ediția nr. 1080 din 15 decembrie 2013. Era o căsuță dărăpănată în care mă îndoiam că
MAGDALENA BRĂTESCU by http://confluente.ro/articole/magdalena_br%C4%83tescu/canal [Corola-blog/BlogPost/375159_a_376488]
-
de care n-ai dus lipsă la maturitate, declic-ul care ți-a devastat firea, ți-a erodat vlaga trupului și te-a obligat, atunci când ninsorile vârstei ți-au înviforat tâmplele, să iei cu febrilitate condeiul și să-ți pui păsul. Cu mai mult sau mai puțin talent, direct sau pe ocolite, punând în evidență mai mult simțul civic al onestității, într-un plan literar pe măsura receptării și înzestrării tale ca „rapsod...urban”! Chiar dacă n-ai dat la iveală satirele
SCRISOARE CĂTRE ION (DOREL) ENACHE-ANDREIAŞI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 by http://confluente.ro/Scrisoare_catre_ion_dorel_enache_andreiasi.html [Corola-blog/BlogPost/366859_a_368188]
-
un perpetuu și blestemat conflict între noi, fiii aceleași mame! Nu pot uita gesturile tale de prietenie sinceră, compasiune, persuasiune și solidaritate față de cei care aveau necazuri și îți călcau pragul casei, îi încurajai după puterile tale în funcție de variatele lor păsuri, nevoi sau discriminări sociale: pe cascadorul Ion Pampu - ți-aduci aminte când într-o vreme, la Rucăr se turna seria cu „Haiducii”, cochetai cu o astfel de profesiune temerară și dură!? Cu boxerul dinamovist Ion Monea, multiplu campion al României
SCRISOARE CĂTRE ION (DOREL) ENACHE-ANDREIAŞI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 by http://confluente.ro/Scrisoare_catre_ion_dorel_enache_andreiasi.html [Corola-blog/BlogPost/366859_a_368188]
-
într-un schit prăpădit de la marginea satului, vrând să-i ceară sfat cu privire la hotărârea sa de a pleca în lume să câștige bani pentru a-și putea recupera iubita. Starețul l-a primit cu bunăvoință și, după ce i-a ascultat păsul, îi dădu următoarea povață: - Mergi, fiule, mergi încrezător în lume! Du-te la oraș, luptă-te cu greutățile vieții, ascultă-ți îndemnul inimii tale!... Așa îți vei trăi viața cu tihnă!... Să trudești cât te țin puterile, dar mereu cinstit
BALADA LUI NERUN (1) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1389 din 20 octombrie 2014 by http://confluente.ro/viorel_darie_1413789351.html [Corola-blog/BlogPost/349833_a_351162]
-
viața nu-i întreagă și greu mi-ar fi acum s-o părăsesc. Plecați sunt Doamne Bieți români plecați departe, slugi pe la străini tocmiți, ați lăsat casa, copiii și ogrăzile pustii. Nici o lege nu ajută, să muncești ogorul tău nimeni păsul nu-ți ascultă, poate numai Dumnezeu. Biet român, sărmana-ți mamă, se usucă de-al tău dor, tot fac semne-n calendare, doar aceia ce nu mor. Ar mai vrea sărmani să-și vadă, fiii lor că pragu-îl trec, să
GÂNDURI ŞI FLORI de FLORA MĂRGĂRIT STĂNESCU în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 by http://confluente.ro/Ganduri_si_flori.html [Corola-blog/BlogPost/348269_a_349598]
-
ați instruit în limbajul dur al englezului, nu în cel blând al românului. Dar, iată că azi sunteți „Baciul ungurean al României” mioritice, în lacrimi și dezastre, criticând „prohodul din stradă”. Atâta timp cât nu veți respecta oamenii, nu le veți înțelege păsurile, nu vă veți controla exprimarea, mai ales când este vorba de oameni supărați, veți avea un mare semn de întrebare. Nu mai împrumutați limbajul altuia. Lăsați-i, domnule prim-ministru, pe oameni să-și îngroape morții liniștiți, să-și adune
CA VĂCARUL PE SAT de ION C. HIRU în ediţia nr. 410 din 14 februarie 2012 by http://confluente.ro/Ca_vacarul_pe_sat_ion_c_hiru_1329234444.html [Corola-blog/BlogPost/356303_a_357632]
-
miile de forme? De ce blochezi și mintea să nu mai aibă sens? Mă proiectezi în mine cu chin zdrobit de norme Și vorba mă atacă, mă-nchide în nonsens. De ce s-ascund sub pernă tăcerea în derivă? De ce sufoc și păsul și îl transform în fum? De ce nemulțumirea să-ngroașe o arhivă Și viitor albastru să se transforme-n scrum? De ce e datul sorții în fiecare viață Când întrupez un suflet, în lacrimi să mă-nchin? De ce tu, făcătură, cu inimă
TRISTEŢE ÎN FELUL MEU de CARMEN POPESCU în ediţia nr. 1400 din 31 octombrie 2014 by http://confluente.ro/carmen_popescu_1414773005.html [Corola-blog/BlogPost/360211_a_361540]