705 matches
-
la cosit, neștiind căn iarba mare până la brâu crescuseră și câteva fire de iarba fiarelor, au rămas fără coasă: când să mai tragă o brazdă, li s-a rupt coasa În iarbă. Grăjdarii de la curtea Împărătească au dus armăsarii la păscut și ca să nu-i scape cumva prin pădurile fără capăt, i-au Împiedicat. Dar iarba fiarelor, cum o păscura animalele, desfăcu toți caii Împiedicați. În vremea aceea trăia un om mărunțel pe care toți Îl strigau Moș Arici, nu pentru că
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
înseși. Personajele din primul text sînt adolescenți, din care se desprind mai ales Pucci și Bordignoni, unul mai greoi la minte și mai ciudat decît celălalt, în continuă plimbare, aproape mută, prin oraș, fără țintă, de parcă ar fi mers la păscut pe străzile urbei, de unde și substantivul creat de Celati, pășuniști. Pentru ei zilele de școală, față de care nu simțeau să aibă vreo obligație (întrebîndu-se chiar de ce-o fi existînd), făceau să pară vacanțele un non sens. Elevele silitoare nu
Vieți de pășuniști by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/9826_a_11151]
-
scăldat într-o lumină nostalgică. Autorul e personaj nu doar în măsura participației sale la ecuația generală ori românească a ființei. El este acum protagonist și la propriu, fie copilul din Lisa, care merge cu vacile Mali și Cioanta la păscut, fie adolescentul adus cu forța la București pentru a urma liceul "Spiru Haret", fie studentul la Drept, Litere și Filozofie care citește febril pentru examene, pe acoperișul casei dintr-o mahala pitorească... Urmează alți "avatari", redactorul la Radio, corespondentul Agerpres
Ultimul Paler by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9003_a_10328]
-
ci trebuia să existe o perioadă de pauză în care copacii să se poată reface. Odată cu apariția unor reguli constituționale privitoare la exploatarea pădurii, incendierea și dărâmarea nu au mai fost permise. Dreptul de tăiere a lemnului și cel de păscut al vitelor în pădure erau drepturi devălmașe tradiționale. În mare parte, pădurile erau în devălmășie, însă existau și păduri care se aflau în exploatarea privată a unor boieri. Pe aceste terenuri, accesul turmelor pentru pășunat era interzis; doar în condiții
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
erau în devălmășie, însă existau și păduri care se aflau în exploatarea privată a unor boieri. Pe aceste terenuri, accesul turmelor pentru pășunat era interzis; doar în condiții de secetă această interdicție era ridicată. Regula care consfințea ridicarea interdicției de păscut pe timp de secetă este una dintre puținele reguli constituționale existente în ceea ce privește pădurea. În pădurile aflate în exploatare privată pe care țăranii le foloseau pe timp de secetă modalitățile de exploatare erau reglementate. În acțiunea de exploatare, sătenii „nu au
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
economică reală a bunurilor pe care le dețineau, iar în urma tranzacțiilor de vânzare cumpărare sumele obținute variau în funcție de cunoșterea deținută (Stahl, 1998, vol. II, p. 191). Un sistem complex de reguli de acces s-a dezvoltat și în ceea ce privește utilizarea izlazului. Păscutul porcului presupune o taxă pe care fiecare dintre beneficiari trebuie să o plătească. Cei care încercau să aducă porcii pe teren fără să achite suma primeau o amendă egală cu taxa ce trebuia plătită inițial (Stahl și Serafim, 1939). Pedeapsa
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
de exploatare face ca odată cu creșterea capacităților tehnice și mărirea cantității de terenuri care pot fi exploatate pe termen lung să apară acaparatorii locali. Acțiunea acaparatorilor locali devine abuzivă în momentul în care numărul de vite care sunt aduse la păscut crește neîncetat. Acțiunile acaparatorilor locali au ca scop creșterea vitelor pentru comerț, și nu pentru consumul propriu. În acest fel, procedeul tradițional de utilizare devălmașă a izlazului și a pădurii poate duce la supraexploatarea sistemului de resurse. De aceea, obștea
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
exploatare identificate presupun fie limitări ale drepturilor de exploatare (un anumit număr de animale), fie exploatarea resursei cu acordul prealabil al comunității, fie impunerea unor taxe (pe numărul de pomi tăiați sau pe numărul de vite), fie impunerea unor interdicții (păscutul porcilor, caprelor). De asemenea, cei fără vite aveau în continuare drept la izlaz, însă erau despăgubiți de către ceilalți (Stahl și Serafim, 1939). În cadrul sistemului proprietății devălmașe, un rol aparte îl dețin terenurile agricole. În faza de devălmășie totală, loturile agricole
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
stabilită, această tehnică poate fi văzută și ca o simplă modalitate de rezolvare a problemei legate de incapacitatea de exploatare pe termen lung a unui teren. Dubletul tehnic al moinei și desțelenirii permanente consta în faptul că alternarea ierbii pentru păscut cu cultivarea cerealelor nu avea un ritm precis, ci se urmărea utilizarea terenului până la momentul în care acesta era complet secătuit. După mai multe utilizări, terenul era părăsit 10-15-20 de ani pentru a se înierba. Între timp, pentru continuarea activităților
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
cerut oprirea unei astfel de practici. Aceste reguli nu au avut însă niciun rezultat; ca urmare, interacțiunile de la nivel operațional au avut câștig de cauză în fața regulilor de la nivel constituțional (Stahl, 1998, vol. I, pp. 276-277). Tehnica izlăjirii sau a păscutului în miriște: orice câmp agricol, după culegerea recoltei, devenea izlaz devălmaș, chiar dacă acel lot fusese în folosință individuală. Izlăjirea reprezintă o regulă de exploatare adoptată la nivel operațional și este delimitată clar în timp. „După vinerea mare, după 14 octombrie
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
II, p. 184). Plafonarea dreptului de a folosi izlazul constă în limitarea numărului de vite pe care un sătean le poate duce pe izlaz. Regulile de exploatare rezultate din plafonarea drepturilor diferă de la un sat la altul. În unele sate, păscutul vitelor se poate face cu autorizarea prealabilă a obștii, altele limitează numărul de vite, iar în cazul depășirii pragului impun obligativitatea plății unei taxe. În alte sate, păscutul vitelor pe izlaz este condiționat de plata unei taxe către comunitate (Stahl
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
din plafonarea drepturilor diferă de la un sat la altul. În unele sate, păscutul vitelor se poate face cu autorizarea prealabilă a obștii, altele limitează numărul de vite, iar în cazul depășirii pragului impun obligativitatea plății unei taxe. În alte sate, păscutul vitelor pe izlaz este condiționat de plata unei taxe către comunitate (Stahl, 1998, vol. II, pp. 188-189). În ceea ce privește exploatarea pădurilor, s-a încercat plafonarea drepturilor de folosire a unor tehnologii evoluate. O regulă de cuprindere apărută în contextul intenției de
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
de unde a fost preluat de Serviciul de Medicină Legală Vaslui, pentru efectuarea necropsiei. Băiatul de 13 ani s-a înecat, luni după-amiază, când înota în barajul de la Gârceni, după ce a hotărât să se răcorească în timp ce se afla cu vacile la păscut. Cu mai multe pet-uri legate în jurul brâului cu speranța că va fi ținut la suprafață, băiatul s-a depărtat la aproximativ o sută de metri de mal, moment în care s-a scufundat, fără a mai ieși la suprafață
Copil, înecat într-un baraj din judeţul Vaslui by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/77337_a_78662]
-
ce faci? Semnalele astea transmiteau mesajul: „Ajutor, ne-au atacat pieile roșii!“. Ah, nu-nțeleg nimic din ce spui! exclamă fata. —Prietenul meu locuiește tot acolo, deși acum nu-mi mai este prieten. La ora asta își scoate vacile la păscut. O să vadă semnalele luminoase și o să-și dea seama că s-a întors Chavel. O să înțeleagă mesajul. „Ne-au atacat pieile roșii!“. Doar el îl poate descifra. Chavel observă că mâna lui Carosse apucă mai strâns revolverul ascuns în buzunar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1859_a_3184]
-
Nu s-a-ntâmplat nimica. SMARANDA: Zicea băietu' că iei boii. Ți-a împrumutat frate-tău carul? DĂNILĂ (caută ceva pe lângă gard): Nu. SMARANDA: Atuncea cum? DĂNILĂ: Iac-așa! SMARANDA: Spune, măi omule, să pricep și eu. Că doar la păscut nu cred că-i scoți. DĂNILĂ: Nu tocmai. SMARANDA: Și-atunci unde pleci, n-auzi? DĂNILĂ: Ba aud. SMARANDA: Și dacă auzi, de ce nu răspunzi? DĂNILĂ: Ba răspund. SMARANDA: Aista-i răspuns? Parcă-ai fi fărmăcat, doamne păzește! Unde te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
luncă. Și ajungem într-un sat, nu-mi mai aduc aminte cum se numea. La fiecare poartă din asta în stilul săsesc, în față erau câte doi-trei porci așa, sau scroafe cu purceii. Fac, iete, mă, ăștia scot porcii la păscut! Și mai încolo erau niște inși d-ăștia mustăcioși cu niște zgârbace, niște bice. După aia m-am dumirit și i-am zis nevesti-mii, păi, tu nu-ți mai aduci aminte de Lică Sămădăul? Adunau porcii așa cum în satele astelalte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
nu vedeai om matur, doar bătrâni și copii, dar și aceștia fugeau repede, ascunzându-se la umbră. Copiii aveau toată ziua în grija lor păsările și, dacă aveau ceva animale pe lângă casă, de obicei erau porcii, vacile, se duceau la păscut dimineața cu cireada, iar oile erau la stână sub grija ciobanului. Mama mea, care era bolnavă și nu putea munci la câmp, făcea ce putea pe lângă casă. Eu eram un copil care mă plictiseam repede și mereu ieșeam din ogradă
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
Pe cât de mult erau așteptate ploile vara, pe atât de mari erau și bucuriile noastre. Îmi amintesc bine acei ani, când nu mai ploua vara de multă vreme. Seceta tăia pământul fără milă. Noi, copilașii, ne duceam cu bobocii la păscut, dar nu mai era nici iarbă, nici apă prin iazuri. Îmi amintesc cum băgam mânuțele prin crăpăturile pământului pentru a vedea la ce adâncime era urmă de umezeală, dar nu reușeam să ne bucurăm de rezultate dorite. Ne frigeau tălpile
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
fasolea râdea cu dinții ei de sidef, chemătoare! Câte o cană de apă încheie festinul și fiecare din membrii șatrei porni spre locul deja știut: bărbații și flăcăii la ridicarea corturilor, tinerii mai răsăriți cu caii, catârii și măgarii la păscut, iar bătrânii, obosiți de timp, își luară luleaua și, aprinzând tutunul negru și iute cu mâinile tremurânde, începură să trimită spre cer rotocoale de fum, sporind întunecimea pe cale a se instala. Se aflau aproape de lăsarea întunericului. În scurt timp, noaptea
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
lui. Ina își luă o pernă și un pled și se culcă în sufragerie. Dimineață, Alex o găsi ghemuită pe canapea unde, desigur, somnul nu-i fusese deloc confortabil. - De ce m-ai părăsit astă-noapte, scumpo!? - Tu erai cu porcii la păscut și... - Sforăiam tare, așa-i!? Scuză-mă. Știi că nu mi se întâmplă des acest lucru, se vede că am fost foarte obosit. - Și cu ceva la bord, completă Ina. - Se poate! Dar promit... Alex era acum un alt om
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
sprîncene Mihai. Ferice de el că era lăsat să stea acasă, la umbră! Numai o dată mi-a povestit, cînd era prea supărat precizează fata. A se dumirește Mihai. Pe mine mă luau mereu și eram supărat că-s pus la păscut boii. Cînd tata pleca undeva cu căruța, bucuria mea! Mama mă lua numai să-i aduc apă. În rest, rîde Mihai ușor, sub impresia amintirii umblam toată ziua pe haturile ogoarelor și prin lanul cu grîu. Visul meu era să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
stâna, grajdurile pentru vite, magaziile de cereale, birourile și staulul cu taurii comunali. Ca În fiecare zi, el a fost trezit de mamaMaria, pe la orele patru ale dimineții și așa cu ochii nespălați, cu un „crâsnic” În spate, mânase la păscut cele douăzeci și două perechi de boi cuminți ale comunității. Soarele și copilul și-au dat binețe cu inimile lor fierbinți, Va s-a bucurat nespus, s-a simțit luminat și bine protejat, iar soarele urmărea cu interes cum „Va-mamicaaa
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
fetei spuneau destul de multe și oarecum direct, iar Valerică a considerat că satisfacerea unei anumite curiozități este un subiect tabu, erau frați, nu? și taie popa limba! Se apropia „Școala” și atunci când nu erau pe câmp, nici cu caprele la păscut, nu aveau de cules frunze de cătină, urzică sau răsărită pentru a le toca și da la rațe și curci, cei doi elevi de gimnaziu trebuiau să repete pentru școală. Valerică s-a Împrietenit nesperat de ușor cu ceilalți școlari
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
la tablă nu poate Îngăima decât titlul lecției. Au adormit sub ploile de gânduri complet diferite, dar legate de același subiect și de aceleași trăiri. Soarele era sus-sus și abia i-a trezit Florica, vaca cerea să fie dusă la păscut! Marinița, mereu mai practică decât Va, având și un recent câștigat ascendent magnific asupra sa, a rostit Îngrijorată și fără echivoc: Vai de mine și de mine, am Întârziat o grămadă! Tu du-te cu Florica la cireadă, treci pe la
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
voastre de putori! Dar tată, eu... Tu, la menghină, la șaibă, la ciocan! Auzi, domnule, pentru ce l-am purtat în școală "operator produse ceramice!" Am futut atâția bani ca să ajungi la fabrica de cărămizi? La muncă, gata, sau la păscut! Lasă-mă dracului cu facultatea ta, mai sunt doi care vor să ajungă specialiști în făcut chirpici! Iar internat, iar cărți, haine, mofturi. Măi Vasile, copii nu au nici o vină, nu-i mai înjura, te bate Dumnezeu, s-or descurca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]