77 matches
-
sfârșitul anului 1951. În acea iarnă Marguerite trebuie să fi savurat pachetul care conținea exemplarul ei din Mesures, un obscur jurnal literar franțuzesc. Cavafis și Grecia deveniseră strâns legați în memoria ei după ce mulți ani hoinărise pe acolo ca o păstoriță arcadiană, împreună cu prieteni apropiați, bărbați și femei. Acum, în America, pe măsură ce citea în ziare despre atrocitățile zilnice de peste ocean, numărul cu poemele grecești trebuie să-i fi oferit momentan consolare. Cavafis avea să rămână poetul ei favorit. Va publica ediția
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
baladele, obiceiurile care-i configurează cultura dobândește sensul unei estetizări, astfel încât Alexandru Bogdan- Pitești descoperea un element de continuitate la Luchian, tocmai prin idilă. În Ileana, nr. 3-4, între Hors textes regăsim o Idilă de Luchian, iar în interiorul revistei o Păstoriță (idilă), Ion Duican (Al.Bogdan-Pitești) îl elogiază pe pictor pentru o astfel de compoziție care are toate caracteristicile genului: tinerii, copii de țăran aflați la vârsta inocenței, își țes povestea de dragoste înflorită și parfumată într-un cadru bucolic. Instinctul
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
să deprindă obiceiurile și limba locului. Iar Mahukutah își drese pluta, primind în dar de la băștinași tulpini de copaci, frânghii, pânză și arme de cremene, și într-o bună zi plecă în jos pe lângă țărm să-și caute țara. O păstoriță atlantă se aruncă în valuri și înotă după pluta lui și rămase cu el. Iar când Mahukutah cu femeia sa, după multe nopți și zile de viață pe mare, trăgând uneori la mal să-și caute hrană și apă, ajunse
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
lor se întindeau câmpiile și marea Tyrrhenum; în stânga, pe dealurile abrupte, se aflau orașele din Latium Vetus, mai vechi decât Roma. Colinele erau acoperite de stejari, fagi, dafini și, mai sus, castani, ale căror fructe le îndrăgea, potrivit lui Vergilius, blânda păstoriță Amaryllis. Însă păstorii și tăietorii de lemne povesteau: „Muntele cel mai înalt e un vechi vulcan; spre norocul nostru, doarme de veacuri întregi“. Vechea masă de lavă devastatoare se întărise până la porțile Romei. Acum, în vârf strălucea templul lui Jupiter
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
coerența lor globală depinde de alți factori. Emoția intensă provocată în întreaga lume de moartea prințesei Diana se explică în mare parte de vreme ce această dramă instala personajul la intersecția unor mari teme folclorice - fiul regelui care ia de nevastă o păstoriță, soacra cea rea - și a unor teme religioase - păcătoasa dată morții și care își asumă prin sacrificiul ei păcatele noilor convertiți. Înțelegem mai bine astfel faptul că drama a permis altor structuri arhaice să reapară. Un unchi dinspre mamă a
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
a deprinde arta de a vorbi frumos. În Vandeea, se practică în continuare maraichinage-ul. "Domnișoarele [...] au iubiri de-o vară". Însă "nu mai e vorba de o iubire sărăcăcioasă, cu poalele-n brâu pe un maldăr de paie din șură. Păstorițele cu ciorapi de mătase și combinezon de dantelă nu se mai mulțumesc să fie înghesuite de argații de la fermă prin vreun ungher întunecos din grajd, ci vor să aibă parte de cunoștințele în ale iubirii ale unui tânăr cultivat între
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
ungher întunecat. Asta fac, în seara aceea, Bab și flirtul ei. Chipeșul François o trage după el în bucătărie, "care era cufundată în întunecimea cea mai nepătrunsă", iar aici se arată mult mai "iubitor". Cum Bab poartă o rochie de păstoriță stil Ludovic XV, cu decolteu larg, François îi sărută mereu gâtul, porțiunea unde începe pieptul. Ba chiar încearcă să-și bage mâna în corsajul ei... Se pare că în seara aceea Cenușăreasa își găsise un pantof pe măsura ei. Însă
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
joc al închipuirei, prin ce asociațiune de idei, întâlnirea acestei copile singuratice, văzută într-un cadru așa de poetic mi-a redeșteptat în minte imaginea Mariei care dormita de ani de zile în fundul amintirei mele, și atunci parcă chipul tinerei păstorițe se topi ca o picătură de rouă la atingerea soarelui și în locu-i apăru în tot farmecul ei cealaltă copilă, Maria cu părul ei de aur, cu ochii ei revărsători de lumină, de astă dată mai frumoasă, mai diafană, mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
îmi răsunase odinioară aria plângătoare a Margaretei, arie neuitată ce de atâtea ori mi-a dezmierdat auzul prin voacea iubită a Mariei. Apoi, lucru neînțeles, cântecul cela de al o vreme nu mai semana nici cu doina din fluier a păstoriței, nici cu aria Margaretei din Faust, ci să schimbase într-un alt cântec care îmi venea de la munți, de al văi, de la păduri, de la păraie; era glasul naturei aievea pe care totdeauna așa îl auzisem, însă niciodată nu m-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
văd nici un argument serios pentru a-i da ascultare lui Baudelaire care pretindea că natura nu ne Învață nimic decît să dormim, să bem, să mîncăm și să ne ferim ( Deși Arcadia a fost devastată de sensuri de către „păstorii” și „păstorițele” care au vrut s-o imite la Roma În Settecento.) Nu voi crede niciodată, exclama el, că sufletul zeilor locuiește În plante. Dar raporturile noastre cu natura n-au nevoie de zei, ci de un Împărat. Iar acest Împărat este
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
arătat încredere să păzească harbuzăria, s-a lăsat ispitită și a furat un pepene. Ajunsă pe malul iazului îl puse jos, aruncă o privire spre cârdul de animale, care își vedeau de păscutul lor, fără a se sinchisi de frământările păstoriței lor, apoi încercă să desfacă harbuzoaica; zadarnică trudă, trebuia un cuțit, așa că merse spre colibă, poate acolo va găsi ceva de desfăcut rodul dulce ce-i stătea acum la picioare și nu se putea înfrupta din el. Acolo găsește o
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
ca s-aducă lui mângâiere, Glas câteodată scotea milos. După acest cânt de Orfeu, poetul face păstorului melancolic teoria fericirii stării naive, iar păstorul, cu o mare abundență de lacrimi (tic al secolului XVIII), mărturisește că pricina jalei e o păstoriță. Înserarea e romantică și lamartiniană, dar priveliștile poetului francez sunt transcrise diminutiv și sărac. Sonoritatea corală, tunetul naturii, arhitectura grandioasă a solului, stejarii seculari, lacurile nemișcate cu ape somnoroase, amestecul de gotic și serafic, toate acestea nu sunt la Cîrlova
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Marmontel. Traduceri: Moralnice sentenții sau folositoare pilde, Buda, 1813; Pavel Kengyelácz, Istoria universală sau a toată lumea, Buda, 1824; Leopold Schiemann, Pruncii cei părăsiți, Buda, 1830; J. H. Campe, Theofron sau Iscusitul sfătuitoriu pentru neiscusita tinerime, Buda, 1833; Marmontel, Adelaida sau Păstorița alpicească, Buda, 1836; Leopold Șimann, Doi prunci părăsiți..., Buda, 1850. Repere bibliografice: Primii gramatici români bănățeni, „Foaia diecezană”, 1922, 24-25; Iorga, Ist. lit., III, 321-324; Tomescu, Calendarele, 74-76, 119-121; Dicț. lit. 1900, 848; Păcurariu, Dicț. teolog., 453. C. T.
TEODOROVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290146_a_291475]
-
activități intelectuale intense. Potrivit gustului epocii, Buddha era un bărbat chipeș, o sursă relativ veche - Aggañña-sutta - lăudându-i frumusețea în comparație cu regele Pasedani din Statul învecinat. La șaisprezece ani se căsătorește, după obiceiul timpului, cu două prințese din regatele vecine, Gopă („păstorița”) și Yaśodhară („purtătoarea de glorie”). Pe cea de-a doua se spune că a obținut-o la un concurs de tragere cu arcul. Yaśodhară era verișoara sa, fiica unui frate al mamei. Se știe despre ea că avea o fire
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
multe rânduri. Göttlieb Conrad Pfeffel, într-o piesă într-un act în versuri, tipărită la Strasbourg în 1763, dă cuplului un copil, Aret, pe care ei l-au avut târziu, după douăzeci de ani de căsătorie. Acest fiu iubește o păstoriță, Narcisa, dar cu puțin înainte de căsătorie, cei doi tineri sunt omorâți de trăsnet. Părinții, zdrobiți, își doresc moartea. Jupiter și Mercur sosesc acolo și sunt omeniți. Este tăiată pentru ei gâsca (singura), prevăzută pentru căsătoria fiului. După ce le-a ascultat
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
tapiseriilor și tablourilor sale, prin mobilarea și stilul său ea dă o imagine a acestuia. De aceea există construcții, imaginare sau reale, favorabile inițierii erotice, fie că e vorba de palatele magicienei, de castelul unei prințese sau de coliba unei păstorițe. Secolul al XVIII-lea, care a insistat atât de mult asupra influenței simțurilor asupra ideilor și a volițiunii ca un bun elev al lui Locke și Condillac, este foarte sensibil la modul în care corpul și mintea sunt modelate și
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
primul locuitor din zonă a fost un cioban care și-a construit o mică colibă pe o pășune. Soția lui a adormit într-o zi în timp ce laptele era pe foc, iar când laptele fierbinte s-a umflat, i-a căzut păstoriței pe obraz și i-a lăsat semn. Din cauza semnului. ceilalți păstori au poreclit-o "Breaza" și de la ea își trage numele localitatea. Originea transilvăneană a populației din Breaza reiese din anumite nume întălnite la unii localnici. Astfel, numele Focșeneanu pe
Breaza () [Corola-website/Science/297019_a_298348]
-
de apartenență cu Săliștea Sibiului, locul de origine al întemeietorilor satului. O legendă toponimică locală, favorizează atribuirea întemeierii vetrei satului unor păstori „de la munte”. „"Se spune că pe aceste meleaguri, cu mulți ani în urmă, s-ar fi stabilit o păstoriță venită de la munte, pe care o chema Ana. Ea venise cu o turmă mare de oi. Văzând pășuni bogate, această păstoriță a rămas toată vara și toamna cu oile sale, iar când a venit iarna, și-a întocmit adăpostul pentru
Plevna, Călărași () [Corola-website/Science/301123_a_302452]
-
păstori „de la munte”. „"Se spune că pe aceste meleaguri, cu mulți ani în urmă, s-ar fi stabilit o păstoriță venită de la munte, pe care o chema Ana. Ea venise cu o turmă mare de oi. Văzând pășuni bogate, această păstoriță a rămas toată vara și toamna cu oile sale, iar când a venit iarna, și-a întocmit adăpostul pentru oile sale, căci se înțelesese bine cu locuitorii din aceste meleaguri. Ea își instalase adăposturile pentru oi pe o vale largă
Plevna, Călărași () [Corola-website/Science/301123_a_302452]
-
meleaguri. Ea își instalase adăposturile pentru oi pe o vale largă, prin mijlocul căreia se scurgea o apă care avea legătură cu Mostiștea de astăzi. Valea era ferită de vântul aspru al iernii din Bărăgan- aceasta a făcut-o pe păstoriță să rămână în continuare aici. De o parte și de alta a văii se întindeau pământuri roditoare cât vezi cu ochii. Astăzi acestea aparțin de localitățile Plevna, Ulmu și Vlad Țepeș. Ana a rămas acolo până la adânci bătrâneți; a ajuns
Plevna, Călărași () [Corola-website/Science/301123_a_302452]
-
Alecsandri - se poate pune alături de modelele de imprecațiuni din literaturile străine, cum e al Camiliei din "Horaces" ș. a. "Macedonele" ne descriu frumusețile din țările locuite de macedoneni și ne povestesc întâmplări din viața lor. În general personajele sunt păstori și păstorițe. Cele mai însemnate: "Românele din Cavala" - "Samarina". Sub numele de "Reverii" a adunat poeziile sale pur lirice și anume elegiile sale, care prin frumusețea versurilor și prin sentimentele triste ce inspiră au fost foarte prețuite. Din acestea fac parte: "O
Dimitrie Bolintineanu () [Corola-website/Science/298949_a_300278]
-
zugrăvească pioșenia țăranilor vremii sale. Valoarea lui a crescut de la 1000 de franci, când a fost vândut pentru prima dată în 1860, la 800.000 de franci în 1890, când a fost recuperat pentru Muzeul Louvre din Paris. În tabloul "Păstorițe torcătoare din Overnie", Millet realizează efectele naturale ale cerului prin pictarea tușelor transparente ale albului norilor pe albastrul dens al cerului. Folosindu-se de procedeul luminării unor detalii și lăsării în umbră a altora, el obține modelarea personajului atât de
Jean-François Millet () [Corola-website/Science/304098_a_305427]
-
6,11% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Existența Dornei este atestată încă de pe vremea întemeierii statului Moldova, conform unei legende care leagă numele localitații de o dragoste tragică a întemeietorului Dragoș Vodă. Acesta s-ar fi îndrăgostit de păstorița localnică Dorina, pe care a ucis-o dintr-o greșeală și, în amintirea ei, a decis ca apa lângă care s-a petrecut drama să poarte numele ei. O explicație științifică a toponimicului „Dorna” este greu de oferit. Dicționarul limbii
Vatra Dornei () [Corola-website/Science/297022_a_298351]
-
eglogele lui Vergiliu a devenit o sursă de inspirație pentru alți scriitori care au continuat conceptul, în special scriitorul portughez de limbă spaniolă Jorge de Montemayor (1520-1561), care a scris romanul pastoral "Diana" (1559) despre dragostea dintre păstorul Sireno și păstorița Diana. În loc să copieze viața pastorală din Antichitate, lucrarea este o alegorie a regulilor de dragoste complicate ale nobilimii contemporane. Scriitorul însuși se pare că a fost omorât datorită unei intrigi amoroase după puțin timp. În Anglia, Philip Sidney a scris
Literatura Renașterii () [Corola-website/Science/317919_a_319248]
-
cunoștințe de-a ei, care se ocupă cu asigurările depozitelor bancare. Depozitele se fac în stomacurile unor creaturi crocodiliene, capabile să ucidă orice spărgător, care se hrănesc cu energie în stare pură și sunt conduși de o creatură protoplasmatică, o "păstoriță" fără creier. Dar noua slujbă se dovedește prea tentantă pentru Fanning, iar noua sa șefă, Sarah, îi împărtășește dorința de a da "lovitura secolului". Împreună, ei pun la cale un plan minuțios în care Fanning se îmbracă într-unul dintre
Lacăte carnivore () [Corola-website/Science/328896_a_330225]