130 matches
-
11 Antonius Musa, teolog german (1485-1547). 12 Cine nu crede, citească pe Ferro, Floier-Han ș.a. 13 "Extract din un memoar oficial a vrednicului nostru muntanistic, comisul Sc. Mihailik de Hodocin." 14 Reprodusă pe pagina de gardă a acestui studiu. 15 Păstorie și lucrare de pământ (precizarea termenilor aparține autorului studiului n.ns.). 16 "Primind în coloanele noastre acest articul important, compus de vrednicul de toată lauda și neobositul montanist D. comis Mihalik de Hodocin, care cel dintâi ne-au dat o
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
vestea morții lui Paulus Fabius Maximus, cu care a urcat la ceruri și speranța lui Ovidiu. Un simplu presentiment sau primise deja veștile grave despre doliu? Este semnificativă și repetata dorință a sulmonezului de a se dedica muncilor câmpului sau păstoriei chiar și în sălbatica Sciție! Ovidiu avea o cu totul altă formație spirituală decât Horațiu sau Virgiliu, care au manifestat dintotdeauna o sensibilitate campestră profundă și rafinată. Ovidiu părea mai degrabă tipul mondenului prin excelență și, de aceea, manifesta un
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
ce n-ar trebui să se afle. Și când a auzit Mavrocordat tânguielile mamei lui a luat băiatul și l-a dus la Patriarhie. Era pe atunci patriarh tot Dionisie, care este și acum, numai că era la prima lui păstorie, pe când acum este venit patriarh a patra oară... — A cincea, dacă nu mă înșel. — Probabil că domnia ta știi mai bine. Am auzit că sunteți neamuri. Eh, suntem, pe departe. Vezi cum își bate joc sultanul de credința noastră. Schimbă patriarhii
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
cantitatea de puteri esploatante ne sunt date în cele două espresiuni g și t. Ce este dar t supus acțiunii lui g? t/g T[2g: invers* mai mare. g cheltuiește cea mai puțină muncă posibilă pentru a se întreține: păstoria, vânătoarea. Munca necheltuită însă constituie un capital de energie de rasă, reprezentat prin vitejie și prin viociune vitală. Toate națiile păstorești sunt nații eroice. Epoca eroică e epocă păstorească. Dar prin chiar procesul păstoriei oamenii se-nmulțesc, pământul sărăcește prin
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
muncă posibilă pentru a se întreține: păstoria, vânătoarea. Munca necheltuită însă constituie un capital de energie de rasă, reprezentat prin vitejie și prin viociune vitală. Toate națiile păstorești sunt nații eroice. Epoca eroică e epocă păstorească. Dar prin chiar procesul păstoriei oamenii se-nmulțesc, pământul sărăcește prin păscare, fie chiar numai cu cantitatea a. În generația a doua raportul se prezintă astfel (t - a) / (g [plus] a) Cantitatea luată din t s-a tradus în organism uman. 361 {EminescuOpXV 362-369} {EminescuOpXV
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
să rămână în preajma Sodomei două sau trei nopți, spre a se odihni. Aflând tot ce urmăriseră să afle, trebuia să se întoarcă pe micul podiș din țara Ham sau din Munții Zeului, cum numeau de la o vreme acești munți și păstorii localnici și soldații adunați la poalele lor. Soldații cei mai mulți erau din Ta Kemet. În cuprinsul orașului de oameni bogați și puternici Sodoma nu puteau să stea, fiind săraci. Pe drum se hrăniseră vânând sau pescuind. Prisosul vânatului îl vânduseră prin
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
de lul Karpathos (numele unei insule grecești), sau germană (comparat cu germ. *Harbotha, Harfoda), ca și o rădăcină tracică, dedusă prin comparația cu sanscritul Korpata, „stofă de bumbac, stofă de lînă“ (legătura fiind lîna oilor pe care le creș teau păstorii traci pe munți, așa cum se vede pe Columna lui Traian). Cea mai verosimilă soluție este originea indo europeană, susținută de rădăcinile *karpată, *korpătă, care explică foarte bine semantic, fonetic și istoric forma actuală a toponimului. Ar merita avute în vedere
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Podgorie este creație românească din elemente autohtone: podgorie. A se vedea pe de o parte pod/bal „(frunză) albă dedesubt”, iar pe de altă parte pri/gorie, pasăre care își scobește cuibul în malurile lutoase. 3. În studiul despre „originile păstoriei la români” (Slf., p. 188-230) Hasdeu împarte cuvintele aferente acestei sfere semantice în două grupe: dacice și latine. Despre cele din prima grupă (cioban, baci, stână, urdă, brânză) spune că sunt „vestigii lexicale din dialectul tracic cisdanubian”, fără să precizeze
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
viața pentru oi"259. Aceste cuvinte indică o obligație strictă, nu un sfat, și demonstrează că bunătatea omenească obișnuită nu este de ajuns pentru a fi Episcop, căci acesta ar fi ca un lup sau cîine mut, cum numește Scriptura păstorii care nu știu să moară sau să grăiască. Și ce rege are atîta conștiință încît să numească Episcopi pe acei oameni gata să moară decît să rămînă muți în fața adevărului? 121. Alte dezavantaje rezultă din numirile regale. Regii și guvernele
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
banul internațional și din posesiunea întîmplătoare a acestuia singura măsurătoare pentru a deosebi înrîurirea unui om de a celuilalt în viața statului. Nici e lesne de înțeles cum un popor de plugari, ba încă unul care s-a lăsat de păstorie de ieri-alaltăieri și s-a apucat de plug înainte de abia cincizeci de ani, putea să se creadă îndestul de bogat pentru a introduce la el forme de civilizație și instituții pe cari țările apusene, bogate prin industrie și prin o
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
țară, român, noțiunea om, cetățean al universului, fie din Berber, din Nigritania, din China sau în fine extract de Galiția. După capetele înțelepte și stup de liberalism ale epocei noastre, o nație ca a noastră, ieșită de ieri-alaltăieri din stadiul păstoriei, înzestrată, e drept, cu multe daruri, dar nedeprinsă la artele și munca apusenilor, trebuia pusă neapărat pe aceeași linie cu apusul, trebuia, să concureze ca egal cu egal cu toate națiile și toate civilizațiile, trebuia să stea cu toată Europa
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
Ei au trăit sub un regim analog cu cel ce era la noi înaintea Regulamentului, în zorile domniei naționale reînviate. Dar condiția sine qua non a bunei lor stări sânt tocmai locurile largi și pășunile grase ce se cer pentru păstorie, încît din momentul parcelării pământului și a distrucției averilor comune, nu ale statului, sărăcia ar începe a bate la ușile lor. Constant este în istorie că bine cu greu faci oamenilor, rău foarte ușor, chiar având cele mai bune intenții
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
există conflicte de proprietate pe cari statul să le aibă a le aplana, pe câtă vreme oamenii în Dobrogea sânt la largul lor și nu ne cer nimic, de ce să ne grăbim a încărca ținuturi ce în parte se ocupă încă cu păstoria c-o organizație mai complexă, care le-ar îngreuia traiul, care ar crea dintr-odată alte condiții de existență? Când locuitorii se vor înmulți și pământul le-ar deveni strâmt, proprietatea rurală fixă, încetarea pășunilor comune vor veni de la sine
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
au primit cuvinte slavone limba lor era formată de secole deja, încît, deși cuvintele slavone sunt vechi, ele nu s-au asimilat nici până în ziua de azi cu limba noastră, escepție făcând de vreo patru sau cinci vocabule cari privesc păstoria. E pentru noi incontestabil că un popor care sute de ani n-a avut nevoie de drept scris, deși au avut epoce de bogăție și de glorie, au fost un popor tânăr, sănătos, bine întemeiat. Etnograful Hoffman scrie în secolul
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
de cultură a poporului, despre îmbunătățirea existenței lui morale ori materiale nu e nici vorba. Casa țăranului e durată astăzi ca acum 500 de ani, plugul lui e același ca sub Mircea Vodă, pe când plugăria era o ocupație secundară și păstoria cea dendîi. Iar deosebirile, câte sunt, sunt toate în rău. Pe lângă sărăcire se adaogă o degenerare din ce în ce mai simțită a rasei și mână 'n mână cu aceasta merge creșterea mortalității și scăderea nașterilor. Revoluția socială inaugurată la 1848 s-a petrecut
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
nu este nimic nou. Toate acestea fac parte din "sistemul de sabotare a Bisericii, aplicat cu o perversă stăruință de puterea lumească, prin amestecul politicii în lucrurile dumnezeiești. Pentru boală, vârstă înaintată, oboseală, canoanele prevăd asocierea unuia mai tânăr la păstorie. Dar de retragere sau demitere, nici vorbă"2. Episcopatul nu reprezintă un drept, ci o îndatorire, una dintre cele mai grele. Retragerea ar echivala cu o dezertare, ceea ce este de neconceput în lumea eclezială. Arhiereul învestit cu această sarcină dificilă
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
ea să fie înlesnită pentru a se evita gesturile energice. De aceea, trebuie să se procedeze pravoslavnic, nu prin demitere. După canoane, demiterea nu există. Există numai caterisirea, precum și o formă de retragere voluntară din scaun, singura canonică, asocierea la păstorie a unui arhiereu tânăr. Prin urmare, acei dintre chiriarhi care își dau seama că rămânerea lor mai departe în scaun nu poate fi în nici un fel de folos marilor interese ale Bisericii vii, se pot retrage la o mânăstire, lăsând
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
de "profesiunile" care transformă în timp "ideologia" vânătorii într-una predominant pastorală. Această mărturie din cronica lui Ureche - ritualul întemeierii statale) - include și ea narațiunea vânătorii arhetipale și descrie înființarea unei vetre de civilizație într-un nou teritoriu: ... că umblându păstorii de la Ardeal, ce să chiiamă Maramoroș, în munți cu dobitoacele, au dat de o hiară ce să chiiamă bour și după multă goană au gonit-o prin munți cu dulăi, o au scos la șesul apei Moldovei. Acolo fiindu și
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
Cu toții mă priveau ca și cum s-ar fi întâmplat ceva. (170) Priveau către mine, dar nu mă vedeau. Lipsa componentei de focalizare - privirea nu este orientată către o anumită țintă, este difuză, "dispersată" - permite folosirea verbului și fără determinări circumstanțiale: (171) Păstorii privesc și ascultă./ Printre lacuri de munte stăm și privim 131. * Verbul a asculta permite utilizarea absolută când se asociază cu alt verb de percepție. Realizările obiectului direct sunt în acord cu sfera semantică a verbului, saturarea referențială a poziției
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
-se jos partea înălțată de Meletie Egumenul Mănăstirii Golia, la anul 1855, și păstrându-se numai partea zidită din vechime, restauratu-sa așa cum se vede în al 33-lea an al Domiei M.S. Regelui Carol I, și al 25-lea al păstoriei IPSS Mitropolitului Moldovei și Sucevei S.S.Iosif Naniescu, fiind arhitect Nicolae Gabrielescu, în anul mântuirei 1900, luna mai, zile 10.” Trebuie precizat că egumenul Meletie a înălțat Turnul Goliei cu vreo 20 de metri și în vârf a făcut un
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
II-lea, în limba latină, în fața preoților și a invitaților, semnându-l Dosotheus exemptus episcopus Bucoviniensis 48. Apoi, în fața preoțimii și a invitaților lor din toată Bucovina, a ținut o alocuțiune prin care recunoștea autoritatea împăratului și făgăduia o bună păstorie poporului Bucovinei: "Și cu adevarăt că fiește care faptă bună nu-i trebuiește nici un fel de laudă străină, căci ea singură de sine își iaște slavă și laudă. Așa și cuvintele mele ce voi să zic spre slava și lauda
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
5 ori, această creștere s-a făcut pe vremea imigrației populației slave, În special a ruterilor. Este de remarcat rolul pe care l-a exercitat biserica În Îndelungata ocupație străină. Sub turci protopopiatul ortodox al moldovenilor s-a aflat În păstoria protopopului Asachi, tatăl marelui cărturar și ctitor de așezăminte ....Gheorghe Asachi. Pentru anumite circumstanțe de exercitarea a Îndatoririlor bisericești, preotul Asachi este amenințat de stăpânirea turcă ceeace Îl determină să se refugieze În Polonia, Împreună cu mulți dintre preoți ortodocși din
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]
-
carpatic și ale Alpilor Transilvaniei pentru a proteja așezările din interiorul Ardealului de incursiunile nomazilor semibarbari. Există un mare număr de secui în zona Carpaților Orientali, un alt fenomen neelucidat în ceea ce privește originea acestora). Dacă așa stau lucrurile, cum au putut păstorii români ("valahi") să pătrundă într-un număr atît de mare printr-o astfel de barieră, venind dinspre sud? Dománovszky a argumentat că "infiltrarea" românilor a început în secolul al XIII-lea, cînd gyepú (perimetrul de apărare) începuse deja să se
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
la Bălți, sediul episcopiei pe care o păstorește timp de 12 ani. Au urmat etape de strălucită angajare misionară, la Episcopia Hotinului (1923-1935), mitropolia Bucovinei (1935-1942), Misiunea Ortodoxă Română din Transnistria (1942-1943) și În exil (1944-1964). Prezentăm În special etapele păstoriei la Episcopia Hotinului (12) și a anilor din Exil (20). Episcopul Visarion Puiu vine În Eparhia Hotinului ”de la Întâiul scaun arhipăstoresc al Patriei, de la Argeș - din dorința caldă de a munci În aceste părți istorice ale vechei Moldove”. După cum mărturisește
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
de urbanism, sociale și culturale. În anul 1934 la tipografia ”Luceafărul” din București se tipărește un volum de peste 300 de pagini În care se descriu toate Înfăptuirile ce s-au realizat În decurs de 10 ani În Eparhia Hotinului sub păstoria luminoasă a Î.P.S. Episcopul Visarion Puiu. O prezentare cât de restrânsă a celor realizate nu poate fi cuprinsă Într-o publicație precum acea de față și pentru a fi posibilă totuși o evaluare, prezentăm Cuprinsul volumului publicat și cu
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]