358 matches
-
nou început... m-au hrănit rădăcinile strămoșilor lutul rămas roditor pe câmpiile ce-și așteptau încleștările... Sevele se grăbeau spre noi aventuri - savurând traversarea prin spațiile înguste ale împlinirii... Ascultam - din când în când fluierul baciului ce-și jelea timpul păstoritului... Respiram într-o frunză dornică să-și crească fructul oprit ca o nouă provocare... Câte Eve ar fi rămas adormite în sânul eternității dacă n-aș fi îndrăgit culoarea verde a paradisului promis... câte? 4.dec.2012 Referință Bibliografică: Nenăscute
NENĂSCUTE EVE ... de VALENTINA BECART în ediţia nr. 706 din 06 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365783_a_367112]
-
s-a păstrat, după cum multe altele, din ceea ce au fost vechii daci, nu ne sunt cunoscute până acum. Este lesne de înțeles că această manifestare, la vechii daci, era sărbătorită într-o perioadă de maximă fertilitate, când munca câmpului sau păstoritul, ca treburi anulate din cauza gerului aspru al iernii, ar fi putut reprezenta o tainică perioadă a procreării. Este, totuși, o ipoteză și o aplecare asiduă spre cercetarea mult mai amănunțită a începuturilor obiceiurilor românești, a fenomenelor care au influențat acceptarea
SĂRBĂTOARE A IUBIRII LA ROMÂNI, DRAGOBETELE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 787 din 25 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351975_a_353304]
-
Să-și capete iubita, Fiică de rege nesupus, Cu Lupii toi pornit-a. Și spre a fi la adăpost Să nu îi cadă-n mână, Fecioara regelui a fost Trimisă-n munți la stână. Și i s-a dat în păstorit O turmă de mioare, Iar pentru somn și locuit Colibă-ncăpătoare. Mergea cu turma la păscut Din zori și până-n seară Pe-un colț de rai necunoscut Din minunata-i țară. Poieni cu flori de paradis Înmiresmate-n rouă Mirifice
POEM DUPĂ ”LEGENDA LUI DRAGOBETE” de ROMEO TARHON în ediţia nr. 789 din 27 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352076_a_353405]
-
s-a desfășurat una din cele cinci zile ale Congresului Mondial al Jurnaliștilor pe probleme de turism și au fost încântați de plimbarea cu plutele pe Bistrița. În muzeu sunt amenajate spații dedicate și celorlalte ocupații ale localnicilor, precum fierăritul, păstoritul și butinăritul, torsul și țesutul. Butinăritul este reprezentat prin obiecte de uz casnic și gospodăresc precum: cofă, doniță, budârlău (untar, vas din lemn în care se obține untul), berghezeu (obiect de lemn cu palete la capăt pentru strânsul cașului), sculpturi
FESTIVALUL NATIONAL AL PASTRAVULUI, CIOCANESTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1177 din 22 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354982_a_356311]
-
berghezeu (obiect de lemn cu palete la capăt pentru strânsul cașului), sculpturi în lemn, rame pentru icoane, tablouri, stative, brai, obiect cu care se bătea brânza frământată. Într-o cameră este amenajată o stână tradițională care cuprinde toate obiectele de păstorit. Într-o altă sală se află o expoziție de fierărie și doamna muzeograf ne spune că numele localității Ciocănești vine de la fierari sau ciocănari, care erau renumiți ca fiind armurierii domnitorilor Moldovei, în special ai lui Ștefan cel Mare. Chiar
FESTIVALUL NATIONAL AL PASTRAVULUI, CIOCANESTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1177 din 22 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354982_a_356311]
-
am mai spus și înfricoșătoare dar și plină de o sumbră măreție. Nu se poate elimina discuția asupra activității omului-vânător întrucât de-a lungul întregii sale existențe societatea umană a fost depozitara tuturor activităților chiar dacă cea de bază era agricultura, păstoritul sau, mult mai târziu, producția industrială. Constatăm că, în timp, a fi vânător este un privilegiu, condiționat însă de respectarea unor reguli foarte stricte. Precum știm, în întregul Ev Mediu, dar și mai târziu, dreptul de a vâna îl aveau
MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 347 din 13 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369413_a_370742]
-
lungul secolelor a fost călcată de mai multe popoare migratoare, sau că s-a aflat sub ocupație otomană, și-a păstrat caracterul național, limba și preocupările care erau în general aceleași ca și a populației de dincolo de Dunăre și anume: păstoritul, cultivarea viței de vie, agricultura, apicultura, sau pescuitul prin bălțile, lacurile, ori apele Dunării. Aici întâlneai întinderi mari de câmpii mănoase, codrii deși, apă pentru adăparea animalelor, o climă mai blândă și taxe mai mici decât în Transilvania. Fenomenul transhumanței
LITURGHIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1736 din 02 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368134_a_369463]
-
apă pentru adăparea animalelor, o climă mai blândă și taxe mai mici decât în Transilvania. Fenomenul transhumanței se perpetuase de-a lungul secolelor în viața păstorilor, indiferent de împrejurările vremurilor, fie ele războaie, fie schimbări de dominație a zonei Dobrogei. Păstoritul era una dintre preocupările principale a muntenilor, alături de apicultura, datorită faptului că agricultura nu se putea dezvolta din lipsă de suficiente suprafețe de pământ arabil. Prin venirea oierilor din Țara Românească pe pământul Dobrogei, sau consolidat relațiile dintre români, datinile
LITURGHIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1736 din 02 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368134_a_369463]
-
s-a păstrat, după cum multe altele, din ceea ce au fost vechii daci, nu ne sunt cunoscute până acum. Este lesne de înțeles că această manifestare, la vechii daci, era sărbătorită într-o perioadă de maximă fertilitate, când munca câmpului sau păstoritul, ca treburi anulate din cauza gerului aspru al iernii, ar fi putut reprezenta o tainică perioadă a procreării. Este, totuși, o ipoteză și o aplecare asiduă spre cercetarea mult mai amănunțită a începuturilor obiceiurilor românești, a fenomenelor care au influențat acceptarea
TAINE ALE IDENTITĂŢII ÎN SĂRBĂTORILE POPULARE ROMÂNEŞTI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2066 din 27 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370040_a_371369]
-
În profiul spiritual al Melaniei Rusu Caragioiu, româncă stabilită în Canada, se află pe primul plan afectivitatea față de plaiul strămoșesc. (p. 43) În memoria ei afectivă au rămas viu întipărite câteva elemente definitorii pentru un mod de viață curat românesc, păstoritul și casa natală. Păstoritul, ocupație ancestrală a poporului român, este o expresie a vitalității, a hărniciei, a legăturii omului cu natura și cu frumosul artistic revărsat în glasul fluierului, al valorificării unui teritoriu binecuvântat de Dumnezeu: “Atunci îmi vin în
SENTIMENTUL PATRIOTIC ÎN ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMÂNI DIN ÎNTREAGA LUME COORD. LIGYA DIACONESCU de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1173 din 18 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353839_a_355168]
-
Melaniei Rusu Caragioiu, româncă stabilită în Canada, se află pe primul plan afectivitatea față de plaiul strămoșesc. (p. 43) În memoria ei afectivă au rămas viu întipărite câteva elemente definitorii pentru un mod de viață curat românesc, păstoritul și casa natală. Păstoritul, ocupație ancestrală a poporului român, este o expresie a vitalității, a hărniciei, a legăturii omului cu natura și cu frumosul artistic revărsat în glasul fluierului, al valorificării unui teritoriu binecuvântat de Dumnezeu: “Atunci îmi vin în minte bucolice scene/ Cu
SENTIMENTUL PATRIOTIC ÎN ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMÂNI DIN ÎNTREAGA LUME COORD. LIGYA DIACONESCU de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1173 din 18 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353839_a_355168]
-
copăiță din lemn, vase din aluminiu și aramă, tăvi și bidoane de argint, căldărușe, fiare de călcat, foarfeci. Sunt amplu reprezentate principalele ocupații ale locuitorilor: țesutul (darac, suveică, spată, scripeți), munca la câmp (spice de grâu, greble, furcă de lemn), păstoritul (o colecție amplă de clopote pentru animale, coarne de animale, foarfeci de tablă pentru tuns oi, blănuri de capră), vinăritul (butoaie), tâmplăritul (rindea), fierăritul (foale). Nu lipsesc instrumentele tradiționale de cântat: cavalul, cimpoiul, trompeta. Ochiul vizitatorului poate fi impresionat și
NESSEBAR, UN CUIB DE PIATRĂ IN MARE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1478 din 17 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/347108_a_348437]
-
Șî mutam munții din loc.” (Țâne, Doamne, vremea-n loc) Nu lipsesc nici ocupațiile specifice zonei: pădurăritul „Pădure cu frunza deasă/Mă ții departe de casă,/ Că de când mă știu/Pădurar am vrut să fiu.” (Pădure cu frunza deasă) și păstoritul: „Ciobănie, ciobănie,/ În inima munților,/La poalele brazâlor,/Unde-i aeru' curat/Să văd oi la pășunat./ Refren: „Dragu mi-i s-aud cum zbiară oile sub stele-afară/Șî să mă trăzăsc în zori la lătratul cânilor./ Strofa 2: Un
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1175 din 20 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360255_a_361584]
-
Românești la 1520 după o înțelegere între Ion Zapolia, voievodul Transilvaniei, și Neagoe Basarab, domnul Țării Românești, se abordează tema Tradițiilor și istoria culturală din această zonă străbătută atât de sinuos de râul Jiu.Locuitorii acestei Văi se ocupau cu păstoritul și agricultura, trăind în case și colibe construite din bârne oferite de pădurile seculare de pe versanții munților. Cultura populară a acestor locuitori era inspirată de preocupările lor zilnice:păstoritul și agricultura.Mai târziu când au fost descoperite marile zăcăminte de
SUFLETUL TEATRULUI DINTRE COPER ILE UNEI MONOGRAFII de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 227 din 15 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360648_a_361977]
-
de sinuos de râul Jiu.Locuitorii acestei Văi se ocupau cu păstoritul și agricultura, trăind în case și colibe construite din bârne oferite de pădurile seculare de pe versanții munților. Cultura populară a acestor locuitori era inspirată de preocupările lor zilnice:păstoritul și agricultura.Mai târziu când au fost descoperite marile zăcăminte de cărbune acest spațiu silvo-pastoral se transformă radical.Însă, unele tradiții se regăsesc și astăzi în obiceiurile locului.Nedeile, ce vin din perioade imemoriale,se păstrează până astăzi, și reunesc
SUFLETUL TEATRULUI DINTRE COPER ILE UNEI MONOGRAFII de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 227 din 15 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360648_a_361977]
-
lumească . De asemenea, trăirea mântuirii în Iisus Hristos reprezintă centrul, începutul și țelul ultim al tuturor preocupărilor și acțiunilor pastorale, ce trebuie să fie stabilite exclusiv pe temeiul acestui scop prea înalt, adică al trăirii mântuirii în Iisus Hristos a păstoritului . Scopul nostru, prin urmare, este înnoirea pastoralei în climatul axat pe persoană, prin responsabilitate și libertate, fiindcă „unde-i Duhul Domnului, acolo este și libertatea” . În încheiere, voi susține că demersul misionar al Bisericii trebuie să cuprindă conceptul potrivit căruia
DESPRE SFÂNTA TAINĂ A SPOVEDANIEI (MĂRTURISIRII) PRECUM ŞI DESPRE ROLUL, LOCUL ŞI ROSTUL PĂRINTELUI DUHOVNICESC ÎN VIZIUNEA PĂRINTELUI PROTOS. DR. NECTARIE PETRE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 168 [Corola-blog/BlogPost/340240_a_341569]
-
mergând la pas cu mine. Am continuat spre destinația mea inițială, în pas de balerină pe poante și încercând să iau cât mai puțin din aerul câinilor. Ciobanul s-a apropiat și am început să vorbim. Rețin și acum apologia păstoritului. „Oile m-au făcut om pe mine... Aseară au bătut câinii toată noaptea, au auzit urs... Eei, ce dacă plouă? Nu, nu mi-e greu. Când plouă, am sarica... Din trei băieți, numai ăl mic are dragoste de ciobănie. Ăi
Francezul bătrân: „În România e anarhie, pe toți îi doare în cot!” Răspunsul francezului tânăr mi-a mers la inimă () [Corola-blog/BlogPost/338657_a_339986]
-
folclorice identice pe întreg spațiul locuit de români. Acestea erau legate de ciclul muncilor de primăvară, vară și toamnă, de sărbătorile creștine și de momente importante din existența omului (naștere, căsătorie, moarte). Datinile și obiceiurile priveau îndeletnicirile fundamentale, agricultura și păstoritul sperând să asigure turme numeroase și recolte bogate. De exemplu, călușul invoca, la solstițiul de vară, fertilitatea solului. În trecut, satul era un tip de organizație nu doar teritorial-administrativă, ci și socială și spirituală. În limba țărănească, termenul de „sat
SEMNIFICATII ALE SATULUI de GEORGE BACIU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340707_a_342036]
-
familia Negulici. Pe unul dintre pereți se află o carpetă locală unde mâna iscusitei creatoare Maria N. Hiru-Onu a știut să îmbine în motive geometrice simplitatea culorilor cu bunul gust. A doua încăpere este rezervată uneltelor legate de ocupațiile tradiționale: păstoritul, pomicultura, prelucratul lemnului și „industria cas �nică”. De remarcat că în această cameră orga �nizatorii s-au străduit să prezinte atât unelte spe �cifice, dar și produse ale muncii localnicilor. Iată, de pildă, “gluga”, obiect de port, dar și pentru
NECESITATEA UNUI MUZEU SĂTESC de GEORGE BACIU în ediţia nr. 292 din 19 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340721_a_342050]
-
port, dar și pentru transportul hranei la câmp, confecționate din capetele dimiei albe, cu ciucurii pe care să se scurgă apa pe timp de ploaie; este o piesă de valoare a muzeului, foarte rar întâlnită în zilele noastre. Legat de păstorit, rețin atenția „cupa” pentru mulsul oilor, „șuștarul”, precum și uneltele folosite pentru curățatul pieilor spre a fi argăsite. Printre obiectele legate de păstorit sunt nelipsite fluierele și cavalele care au însoțit ciobanii de la „iernatic” spre “văratic” și înapoi. Între uneltele „industriei
NECESITATEA UNUI MUZEU SĂTESC de GEORGE BACIU în ediţia nr. 292 din 19 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340721_a_342050]
-
timp de ploaie; este o piesă de valoare a muzeului, foarte rar întâlnită în zilele noastre. Legat de păstorit, rețin atenția „cupa” pentru mulsul oilor, „șuștarul”, precum și uneltele folosite pentru curățatul pieilor spre a fi argăsite. Printre obiectele legate de păstorit sunt nelipsite fluierele și cavalele care au însoțit ciobanii de la „iernatic” spre “văratic” și înapoi. Între uneltele „industriei casnice” trebuie să reținem obiectele ce cu timpul vor dispărea: sucala, vârtelnița, spata, pieptenii pentru lână, furcile de tors, frumos înflorate de
NECESITATEA UNUI MUZEU SĂTESC de GEORGE BACIU în ediţia nr. 292 din 19 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340721_a_342050]
-
la religie, teologie, politică, filosofie ori literatură, dar nici nu e musai: nu predau la nimeni niciuna din aceste discipline, nici nu-mi vând scrierile ca să mă mustre conștiința că iau bani fără merit. Așa că am decis să scriu despre păstorit. Regret că nu pot fi concis; știu că vorba lungă e sărăcia omului. Dar sunt deja sărac: prostia se plătește și, la capitolul ăsta, deja sunt înglodat în datorii. După ultimul text publicat aici, s-a produs multă încrâncenare. S-
Teoria ciobănească a conspirației () [Corola-blog/BlogPost/337856_a_339185]
-
intervin în Europa, după ce, inițial, nu făcuseră decât să își apere teritoriul de invazia japoneză. Puțin importă dacă șoloimânarul a avut dreptate. Ce-am înțeles e că politica mondială urmează îndeaproape creșterea ovinelor. Mi-ar fi plăcut să fie invers: păstoritul să urmeze politica. Aș ști dinainte cu câțiva ani ce mă așteaptă din punct de vedere profesional, numai urmărind pagina de politică a presei. În ferma intensivă s-a constatat că oile produc cu atât mai mult cu cât consumă
Teoria ciobănească a conspirației () [Corola-blog/BlogPost/337856_a_339185]
-
doar omul nu-i ține sub saltea, ci, neproducând nimic, e obligat să-i consume. Puțin importă dacă șoloimânarul a avut dreptate. Ce-am înțeles e că politica mondială urmează îndeaproape creșterea ovinelor. Mi-ar fi plăcut să fie invers: păstoritul să urmeze politica. Aș ști dinainte cu câțiva ani ce mă așteaptă din punct de vedere profesional, numai urmărind pagina de politică a presei. În caz că moșul a avut dreptate, rog mult Stăpânii să nu se supere că i-am deconspirat
Teoria ciobănească a conspirației () [Corola-blog/BlogPost/337856_a_339185]
-
mai vând, ce să-i faci!? Profit să iasă. Vânătoarea, în schimb, e distracție. Mai ales de când tehnica a evoluat: arme de ucidere în masă, lunete, drone, mijloace de comunicare sofisticate etc, să tot vânezi. N-aduce ea profit cât păstoritul, dar, drace! aici e vorba de adrenalină, de trofeu... și de banchet. Scoate din buzunar tableta și își face un selfie, să moară pe rețele toți arhanghelii lui Dumnezeu. Grădina e ca-n Rai, doar că e plină de gunoaie
Dărâmați Catedrala Neamului și o voi ridica în trei zile () [Corola-blog/BlogPost/337864_a_339193]