211 matches
-
Cu apa-i cristalină, minunată, Hrănește păstrăvul de munte, Susurul dulce să-i asculte. Meandrele-i sinuos cotite. Croiește drumuri semețite, Spre vârf de munte, la izvor Pentru tot omul călător. În Paradis, în luminiș, Sub poale dulci de povârniș Păstrăvăria cea regală Ți-oferă o hrană frugală. Sus în amonte de urci Poți drumurile să le-ncurci Sălbăticia te uimește, Soarele dulce te încălzește. Codrul e o nebunie, un vis, Simți că te-afunzi în Paradis, Verdele-n arămiu se
VALEA AZUGAI de IONEL GRECU în ediţia nr. 1768 din 03 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373631_a_374960]
-
- CONTINUARE DUPĂ PARTEA A NOUA - CAPITOLUL VI LA PĂSTRĂVĂRIE, CU MULTĂ POEZIE Ziua următoare, 4 august, era cu mult mai frumoasă ca precedenta. Soarele era sus, pe cerul albastru fără vreun crâmpei de nor, când ne-am trezit. Era de așteptat. Noaptea fusese scurtă pentru toți. La micul dejun
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1422 din 22 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372045_a_373374]
-
din ziua precedentă ori de veselia din noaptea trecută. Rodica părea a fi cea mai vioaie. Încerca să aducă puțină veselie și să ne convingă că nu putem să ne înscriem în planificare dacă lâncezim. Avea dreptate. Eram așteptați la Păstrăvăria „Lacul de Argint”, proprietate, din câte am înțeles eu, a poetului Tucu Moroșanu, poet, membru al Uniunii Scriitorilor din România - Filiala Iași. Dacă se stabilise o anumită oră, era firesc să o respectăm, cel puțin cu aproximație, ca manifestare de
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1422 din 22 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372045_a_373374]
-
urmărit exactitatea ca atare, dar mi-a fost mai ușor să descriu locuri, oameni și fapte, urmărind în linii mari programul și marcând acele momentele importante care mi-au ocazionat împlinirea dorului ce-l purtam în suflet. Pentru că distanța până la păstrăvărie nu este atât de mare încât să fie nevoie de autocar, Rodica a făcut apel la acei tovarăși de grup care veniseră în tabără cu autoturismele proprietate personală. În felul acesta s-a întâmplat să fac deplasarea având la volanul
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1422 din 22 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372045_a_373374]
-
cuprinde cât mai mult în cercetarea circulară a locului și zâmbetele marcau de îndată satisfacția, plăcerea, bucuria, fiecărui nou sosit ori, cel puțin, al celor ce nu puseseră vreodată piciorul pe acest pământ. Ne aflam deja în perimetrul ce cuprinde Păstrăvăria „Lacul de Argint”, care este înconjurată de peisaje deosebite și favorizată de obiective turistice accesibile datorită diverselor trasee turistice. În acest sens, pentru cei interesați, în incinta păstrăvăriei, se află Pensiunea Liliana, un loc ce se dovedește ideal pentru relaxare
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1422 din 22 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372045_a_373374]
-
vreodată piciorul pe acest pământ. Ne aflam deja în perimetrul ce cuprinde Păstrăvăria „Lacul de Argint”, care este înconjurată de peisaje deosebite și favorizată de obiective turistice accesibile datorită diverselor trasee turistice. În acest sens, pentru cei interesați, în incinta păstrăvăriei, se află Pensiunea Liliana, un loc ce se dovedește ideal pentru relaxare în week-end. Pensiunea dispune de 11 camere duble (7 camere cu baie proprie, 4 camere cu acces la băi), 2 livinguri și o sală de mese având capacitatea
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1422 din 22 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372045_a_373374]
-
au făcut scurte schimburi de impresii, lucrările întâlnirii au fost deschise de veteranul de vârstă și de poezie, Horia Zilieru, care a prezentat, mai întâi, pe Tucu Moroșanu, gazda acestei întâlniri. Născut la 12 aprilie 1954 în Câmpulung Moldovenesc, patronul Păstrăvăriei „Lacul de Argint”, a publicat volumele de poeme: „Drum de rouă” (2000), „Exilat în toamnă” (2003), „Iarna în bucătăria de vară” (2008), „Când zâmbeau a râde sfinții” - proză scurtă (2009), „Fiare vechi și-nmiresmate”(2009). Este membru al USR. Așa cum
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1422 din 22 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372045_a_373374]
-
care l-am simțit puternic manifestat la toți autorii de poezie și proză prezenți la întâlnirea de la pensiunea „Dor de Bucovina” și, în aceeași măsură, la toți vorbitorii care ne-au onorat cu ocazia lansării de carte și aici, la păstrăvăria poetului Tucu Moroșanu. În acest sens subliniez recitarea plină de suflet a domnului Tudoreanu Simion, care ne-a prezentat „Balada Câmpulungului” atât de entuziast încât m-a cutremurat. Nu se auzea decât adierea vântului. Toți ascultam muți, cu ochii la
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1422 din 22 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372045_a_373374]
-
marchează sfârșitul întâlnirilor de acest fel. Ne-am retras încet spre locul de parcare, nu înainte de a face poze de grup și de a ne odihni privirile pe verdele intens al vegetației din apropiere și din depărtare, pornind din incinta păstrăvăriei, peste dealuri și până pe crestele înalte acoperite de conifere semețe, ce păreau a înconjura zona în care ne aflam. Am avut și surpriza de a ne speria de două-trei animăluțe necunoscute, de care nu mai văzusem vreodată. Ne apropiasem de
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1422 din 22 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372045_a_373374]
-
dealuri și până pe crestele înalte acoperite de conifere semețe, ce păreau a înconjura zona în care ne aflam. Am avut și surpriza de a ne speria de două-trei animăluțe necunoscute, de care nu mai văzusem vreodată. Ne apropiasem de bazinele păstrăvăriei, un fel de lacuri succesive despărțite prin diguri (maluri) înguste de circa 1-2 m, acoperite de iarbă verde, sănătoasă și bogată, care aveau rolul de a crea diferența de nivel de la unul la altul și care comunicau între ele prin
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1422 din 22 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372045_a_373374]
-
târziu!), am observat că deja erau câteva persoane în curte, în afara celor câțiva de-ai noștri . Eu nu am intrat. Am rămas în drum să observ și apoi să admir împrejmuirea curții aflată la circa 400-500 de metri distanță de păstrăvăria ai cărei oaspeți fusesem cu o zi în urmă. Mă obișnuisem să văd lemn la curțile gospodăriilor țărănești și nu numai, dar aici era cu totul altceva. Întreaga fațadă a gospodăriei în care urma să văd cu ochii mei exponatele
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1422 din 22 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372045_a_373374]
-
amintesc acele momente jenante pentru mine. Pe a doua pagină, autorul a ținut să consemneze, în dedicație: ”Desenată pentru Marian Malciu cu tușele unei întâlniri sub Pietrele Doamnei”. Mi-a oferit-o în seara aceea ori peste două zile la păstrăvărie, nu mai știu. Cert este că o am, că este a mea și că sunt încântat! Era o seară plăcută, așa cum au fost și precedentele. Obosită, Silvia s-a retras. Eu am mai rămas să ascult versuri și amintiri sau
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1411 din 11 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371652_a_372981]
-
să pomenesc, că odată, trecând pe la județ ul Vrancea, ministrul deț interne de pe atunci, Cornel Onescu, care la terminarea programului m-a solicitat să merg cu el în munții Vrancei la pescuit păstrăv, eu nșefiind pescar, l-am dus la păstrăvărie (crescătorie) dar n-a vrut acolo ci la apă curgătoare și atunci am mers în susul apei Putna spre o cascadă și a avut succes, se vedea că era un bun pescar, sfătuindu-ma să practic și eu acest sport la
Pe urmele infractorilor by Vasile Ghivirigă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91846_a_92804]
-
Munții Tarcăului și ai Ciucului trăiau zimbrii și cerbii, în zilele noastre viețuiesc în pădurile din această arie geografică: ursul, lupul, vulpea, mistrețul și jderul, iar în apele de munte cresc consistent păstrăvul, cleanul și mreana, existând azi și două păstrăvării cunoscute, la Slănic - Moldova și Scutaru. Bogăția și varietatea florei și a faunei din Valea Trotușului au determinat, în timp, realizarea unor rezervații naturale de importanță națională, cum sunt cele geologice, botanice și forestiere. Este cazul celor de la Valea Uzului
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
cu nori, scade muntele care viețuiește teșit, în propria sa umbră Zamolxe redispare corp de brad, val de foioase, unda diminuările în lungul șoselei și pe șarpele feroviar, fiți înțelepți ca șerpii, blînzi ca porumbeii! petrografia Subcarpaților pietriș în maluri, păstrăvărie, cețurile continuă lume, aerul munte lăsat în ele, spațiul ființei, care etnic este, pe măsura feroviară, Frasin noi L-am știut prin știre, El ne știe! răul departe în neputințe, rotunjirea bisericii la mijlocul de sat, nu trebuie pierdut, Suceava șoseaua
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
Cercetări și Amenajări Silvice funcționează, potrivit profilului de activitate, următoarele subunități: ocoale silvice; secții și alte subunități pentru întreținerea și repararea drumurilor și căilor ferate forestiere; stațiuni, laboratoare și secții de cercetare și amenajare silvică; pepiniere silvice; crescătorii de vânat; păstrăvării; secții de producție pentru împletituri din nuiele de răchită și realizarea de produse ornamentale; secții de prelucrare masă lemnoasă; centre pentru recoltarea, prelucrarea și valorificarea fructelor de pădure, ciupercilor comestibile din flora spontană și plantelor medicinale; magazine proprii de prezentare
HOTĂRÂRE nr. 1.112 din 7 noiembrie 1996 privind reorganizarea Regiei Autonome a Pădurilor "Romsilva" - R.A. în Regia Naţională a Pădurilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/116226_a_117555]
-
în care se practică pescuitul; ... f) rețeaua de canale magistrale din sistemele hidroameliorative, de navigație și hidroenergetice; ... g) limită apelor teritoriale și zona economică exclusivă a Mării Negre; ... 2. Bazine piscicole amenajate: a) heleșteiele; ... b) iazurile cu zonele lor inundabile; ... c) păstrăvăriile; ... d) vivierele flotabile; ... e) stațiile de reproducere artificială; ... f) instalațiile pentru creșterea superintensiva; ... g) lacurile de acumulare în care se practică acvacultura. ... -------------- Art. 3 a fost modificat de pct. 3 al art. I din LEGEA nr. 298 din 28 iunie
LEGE nr. 192 din 19 aprilie 2001 (*republicată*)(**actualizata**) privind resursele acvatice vii, pescuitul şi acvacultura****). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/134041_a_135370]
-
166 din 10 aprilie 2002 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 256 din 16 aprilie 2002. C. Pentru sectorul piscicol: a) bazine amenajate pentru producerea puietului de pește 10 ha; b) bazine amenajate pentru producerea peștelui de consum 20 ha; c) păstrăvării 1 ha. D. Exploatațiile mixte vor fi formate din cote-părți ale dimensiunilor care vor da un întreg, în echivalență, din cumulul de activitate. Echivalența terenurilor agricole și a efectivelor de animale pentru determinarea dimensiunii minime a exploatației mixte se stabilește
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 108 din 27 iunie 2001 (*actualizată*) privind exploataţiile agricole. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135337_a_136666]
-
o importanță deosebită pentru condițiile pedoclimaterice din țara noastră, reprezentând atât o alternativă eficientă de obținere a unor cantități importante de carne de pește valoros, cât și o formă de încurajare a agroturismului montan. În țara noastră cele mai vechi păstrăvării se pot considera cele din Bucovina și Moldova, cum ar fi amenajările de pe Valea Putnei (1890) și pe Tarcău (1902). Unele acumulări artificiale sau naturale, întregesc patrimoniul de ape salmonice din România și dau zonelor montane o pondere turistică suplimentară
PESCUITUL RECREATIV COMPONENT? IMPORTANT? A AGROTURISMULUI by Petru IVANOF () [Corola-publishinghouse/Science/83112_a_84437]
-
porcușor, boiștean, beldiță, grindel, zlăvoacă, câră și chetrar. În vederea producerii salmonidelor necesare populării anuale, dat fiind faptul că pe o reproducere a lor în lac nu se putea conta, s-a proiectat și construit la Ceahlău, pe pârâul Schit, o păstrăvărie cu același nume. Lacul a fost populat încă din primul an de inundare cu speciile cele mai indicate valorificării resurselor de hrană oferite și anume: - pentru valorificarea planctonului s-a introdus coregonul, specie planctonofagă prin excelență, care s-a adus
PESCUITUL RECREATIV COMPONENT? IMPORTANT? A AGROTURISMULUI by Petru IVANOF () [Corola-publishinghouse/Science/83112_a_84437]
-
Putna Mică și Putna Mare, își unesc apele în amonte de Poiana Ițcani formând valea Putnei, care curge printre poieni șerpuind la umbra aninilor, primind ca afluenți pâraie lipsite de importanță ca: Văcăria și Pârâul lui Iacob. Trece apoi pe lângă păstrăvărie ca să iasă în satul Valea Putnei, lângă șoseaua Câmpulung - Vatra Dornei, pentru a primi apele pâraielor Putnișoara și Hău. De aici însoțește șoseaua națională, primind doi afluenți de dreapta populați cu păstrăv - pârâul Tiniș și Pârâul Frumos, trece pe lângă
PESCUITUL RECREATIV COMPONENT? IMPORTANT? A AGROTURISMULUI by Petru IVANOF () [Corola-publishinghouse/Science/83112_a_84437]
-
de 16 km. Populația piscicolă este formată din păstrăv indigen și fântânel, iar de la podul Tiniș în aval din lipan în amestec cu păstrăv indigen și moioagă. Zlăvoaca e prezentă pe toată lungimea populată cu pești, iar boișteanul urcă până la păstrăvărie. Pe porțiunea situată din comuna Pojorâta în aval și îndeosebi aproape de vărsare se întâlnesc în amestec, diferite specii de pești albi urcate din râul Moldova. De la păstrăvărie în aval se întâlnesc, curent, exemplare de păstrăv curcubeu care populează valea până la
PESCUITUL RECREATIV COMPONENT? IMPORTANT? A AGROTURISMULUI by Petru IVANOF () [Corola-publishinghouse/Science/83112_a_84437]
-
Zlăvoaca e prezentă pe toată lungimea populată cu pești, iar boișteanul urcă până la păstrăvărie. Pe porțiunea situată din comuna Pojorâta în aval și îndeosebi aproape de vărsare se întâlnesc în amestec, diferite specii de pești albi urcate din râul Moldova. De la păstrăvărie în aval se întâlnesc, curent, exemplare de păstrăv curcubeu care populează valea până la vărsare. Pescuitul recreativ cu lingurița sau prin biciuit cu musca artificială este deosebit de atrăgător de la păstrăvărie în aval, valea fiind deschisă, cu debit mai mare și bine
PESCUITUL RECREATIV COMPONENT? IMPORTANT? A AGROTURISMULUI by Petru IVANOF () [Corola-publishinghouse/Science/83112_a_84437]
-
amestec, diferite specii de pești albi urcate din râul Moldova. De la păstrăvărie în aval se întâlnesc, curent, exemplare de păstrăv curcubeu care populează valea până la vărsare. Pescuitul recreativ cu lingurița sau prin biciuit cu musca artificială este deosebit de atrăgător de la păstrăvărie în aval, valea fiind deschisă, cu debit mai mare și bine amenajate cu cascade podite. De la păstrăvărie în amonte lansarea linguriței este foarte dificilă datorită albiei înguste. Porțiunile libere de vegetație forestieră de aici (destul de rare) fac însă plăcut pescuitul
PESCUITUL RECREATIV COMPONENT? IMPORTANT? A AGROTURISMULUI by Petru IVANOF () [Corola-publishinghouse/Science/83112_a_84437]
-
exemplare de păstrăv curcubeu care populează valea până la vărsare. Pescuitul recreativ cu lingurița sau prin biciuit cu musca artificială este deosebit de atrăgător de la păstrăvărie în aval, valea fiind deschisă, cu debit mai mare și bine amenajate cu cascade podite. De la păstrăvărie în amonte lansarea linguriței este foarte dificilă datorită albiei înguste. Porțiunile libere de vegetație forestieră de aici (destul de rare) fac însă plăcut pescuitul cu musca artificială. Se folosește de obicei „furnica” și „viespea”. Râul Moldova Este apă de munte de la
PESCUITUL RECREATIV COMPONENT? IMPORTANT? A AGROTURISMULUI by Petru IVANOF () [Corola-publishinghouse/Science/83112_a_84437]