78 matches
-
2/3 din volum. Sub influența fermenților eliberați din polen, a enzimelor, în întunericul stupului, în condiții de umiditate și temperatură controlată, polenul suferă un proces de ușoară fermentare. Acum și astfel polenul devine păstură, numită de apicultori „pâinea albinelor”. Păstura este folosită în proporții savant dozate, de către albinele doici, în hrana de creștere a puietului. În lipsa păsturii, viitoarele albine sunt mai „debile”, au o viață mai scurtă, obosesc ușor și nu pot culege aceleași cantități de polen, păstură, miere, propolis
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
-
de umiditate și temperatură controlată, polenul suferă un proces de ușoară fermentare. Acum și astfel polenul devine păstură, numită de apicultori „pâinea albinelor”. Păstura este folosită în proporții savant dozate, de către albinele doici, în hrana de creștere a puietului. În lipsa păsturii, viitoarele albine sunt mai „debile”, au o viață mai scurtă, obosesc ușor și nu pot culege aceleași cantități de polen, păstură, miere, propolis ca și albinele normal hrănite. Albinele completează treimea goală a celulelor în care se află păstura cu
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
-
pâinea albinelor”. Păstura este folosită în proporții savant dozate, de către albinele doici, în hrana de creștere a puietului. În lipsa păsturii, viitoarele albine sunt mai „debile”, au o viață mai scurtă, obosesc ușor și nu pot culege aceleași cantități de polen, păstură, miere, propolis ca și albinele normal hrănite. Albinele completează treimea goală a celulelor în care se află păstura cu miere, apoi le astupă cu o peliculă de ceară: aceasta este rezerva cu care albinele vor crește puietul în primăvara următoare
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
-
În lipsa păsturii, viitoarele albine sunt mai „debile”, au o viață mai scurtă, obosesc ușor și nu pot culege aceleași cantități de polen, păstură, miere, propolis ca și albinele normal hrănite. Albinele completează treimea goală a celulelor în care se află păstura cu miere, apoi le astupă cu o peliculă de ceară: aceasta este rezerva cu care albinele vor crește puietul în primăvara următoare (Andrițoiu, 2005). MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE 92 îndelungat și la o calitate mult mai stabilă decât polenul 246
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
-
albinele vor crește puietul în primăvara următoare (Andrițoiu, 2005). MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE 92 îndelungat și la o calitate mult mai stabilă decât polenul 246, are o bogăție enzimatică sporită față de polen; reținem și valoarea biostimulantă a elementelor neidentificate din păstură (Andrițoiu, 2005). O serie de transformări biochimice de tip fermentativ se produc sub acțiunea mai multor bacterii, precum Pseudomonas, Lactobacillus și a drojdiei Saccharomyces, care se dezvoltă în primele 12 ore de la depozitarea polenului în fagure. În funcție de perioada de dezvoltare
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
-
fermentativ se produc sub acțiunea mai multor bacterii, precum Pseudomonas, Lactobacillus și a drojdiei Saccharomyces, care se dezvoltă în primele 12 ore de la depozitarea polenului în fagure. În funcție de perioada de dezvoltare a acestor bacterii, procesul de transformare a polenului în păstură cuprinde 3 etape 247. Ca urmare, păstura formată este un produs natural cu proprietăți mai valoroase decât polenul: pe de o parte, datorită unui spectru mai larg de polenuri în proporții variabile, pe de altă parte, datorită unui conținut mai
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
-
bacterii, precum Pseudomonas, Lactobacillus și a drojdiei Saccharomyces, care se dezvoltă în primele 12 ore de la depozitarea polenului în fagure. În funcție de perioada de dezvoltare a acestor bacterii, procesul de transformare a polenului în păstură cuprinde 3 etape 247. Ca urmare, păstura formată este un produs natural cu proprietăți mai valoroase decât polenul: pe de o parte, datorită unui spectru mai larg de polenuri în proporții variabile, pe de altă parte, datorită unui conținut mai ridicat în monozaharide, datorită unui conținut ridicat
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
-
monozaharide, datorită unui conținut ridicat de vitamina K, a unui procent mai mare de granule de polen cu exina lizată, deci ușor asimilabile și datorită unei acidități mai crescute un factor esențial în păstrarea și menținerea echilibrului metabolic (Mateescu, 2005). Păstura are compoziția chimică a polenurilor din care provine în funcție de floră și sol. Mircea Ialomițeanu, cercetător, medic și apiterapeut nota că „păstura este indicată în toate cazurile în care este indicat și polenul, dar mai ales în cele în care este
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
-
ușor asimilabile și datorită unei acidități mai crescute un factor esențial în păstrarea și menținerea echilibrului metabolic (Mateescu, 2005). Păstura are compoziția chimică a polenurilor din care provine în funcție de floră și sol. Mircea Ialomițeanu, cercetător, medic și apiterapeut nota că „păstura este indicată în toate cazurile în care este indicat și polenul, dar mai ales în cele în care este necesară realizarea unui efect mai puternic într-o perioadă mai scurtă de timp” (Andrițoiu, 2005). Compoziția chimică a păsturii: carbohidrați 35
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
-
nota că „păstura este indicată în toate cazurile în care este indicat și polenul, dar mai ales în cele în care este necesară realizarea unui efect mai puternic într-o perioadă mai scurtă de timp” (Andrițoiu, 2005). Compoziția chimică a păsturii: carbohidrați 35%; lipide 1 până la 6%; carotenoizi (provitamina A) de la 200 până la 875 mg/kg; vitamina E 170 mg 246Prezența unor cantități mari de acid lactic în stare liberă, precum și a formelor sale combinate contribuie la o bună conservabilitate a
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
-
provitamina A) de la 200 până la 875 mg/kg; vitamina E 170 mg 246Prezența unor cantități mari de acid lactic în stare liberă, precum și a formelor sale combinate contribuie la o bună conservabilitate a produsului. Datorită proprietăților antibiotice ale acidului lactic, păstura poate fi păstrată timp îndelungat fără a se observa modificări majore calitative sau cantitative. Dacă se păstrează la loc răcoros și uscat, ea poate rezista până la 17 ani (Mateescu, 2005). 247l) Prima etapă (primul stadiu) constă în dezvoltarea microorganismului Pseudomonas
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
-
în celule, lucru ce conduce în final la auto-asfixierea bacteriei. 2) În cea de-a doua etapă, în lipsa oxigenului, se produce dezvoltarea microorganismului Lactobacillus. Acesta folosește glucidele ca sursă de oxigen, producând, în schimb, acid lactic. Concentrația acidului lactic în păstură atinge valori de circa 3,2%. Se observă, de asemenea, o creștere a conținutului în vitamine B. 3) În cea de-a treia etapă, între a 7-a și a 15-a zi, activitatea de transformare a polenului în păstură
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
-
păstură atinge valori de circa 3,2%. Se observă, de asemenea, o creștere a conținutului în vitamine B. 3) În cea de-a treia etapă, între a 7-a și a 15-a zi, activitatea de transformare a polenului în păstură este preluată de drojdiile din genul Saccharomyces, care utilizează în circuitul lor resturile de glucide. În această etapă se produce fermentația finală a polenului, iar pH-ul produsului ajunge la valori cuprinse între 4 și 4,2 (Mateescu, 2005). MICROGRAFII
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
-
polenului, iar pH-ul produsului ajunge la valori cuprinse între 4 și 4,2 (Mateescu, 2005). MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE Andrițoiu Călin Vasile 93 per 100 g produs; vitamina C: 6 până la 200 mg per 100 g produs (Mateescu, 2005). Păstura este un produs natural cu proprietăți mai eficiente decât al polenului: valoarea sa nutritivă este de trei ori mai ridicată; proprietățile sale antibiotice sunt de 3 ori mai pronunțate decât cele ale polenului; dispune de aceleași proprietăți biologice și terapeutice
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
-
Rusu V, Dicționar Medical, Editura Medicală București, 2007, 159. 8. Moldoveanu E, Neagu M, Popescu LM, Dicționar de biochimie și biologie moleculară, Editura Medicală, București, 2001, 11. 9. Nicolau N, Daghie V, Criterii de determinare a aminoacizilor din polen și păstură în vederea evaluării proprietăților biologice, în Harnaj V (editor), Produsele stupului, hrană, sănătate, frumusețe, Editura Apimondia, 1989, 42-48. 10. Banu C, Strătilă SD, Gudima A, Lungu C, Sturza R, Biochimie generală și biochimia peștelui, Editura AGIR, București, 2004, 63. 11. Monterde
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
-
10-a de la depunerea ouălor de către matcă, adică în a 7-a zi de stadiu larvar (Andrițoiu, 2006252, Ciplea et al, 1991253). Valoarea alimentară și apiterapică a acestui produs apicol este dată de hrana primită și existentă în celule: miere, păstură, secreții glandulare ale albinelor doici. Larvele de trântor conțin „sânge 248 Ilieșiu a numit acest nou produs biologic activ „apilarnil", denumire care îi indică originea apicolă (api), proveniența larvară (lar) și ințialele numelui autorului brevetului de invenție (nil). Sub această
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
-
de degradarea amidonului, care a fost prima enzimă cunoscută, izolată în 1833 de Payen și Persosz [4]. 269 Daghie M, Nicolau N, Orientări în metodologia cercetării proprietăților biologice ale unor produse apicole folosite în alimentație, cu referire specială la polen, păstură și apilarnil, în Ilieșiu NV (editor), Apilarnil, Editura Apimondia, 1991, 169-187. 270 Elizabeth A, Martin MA, Dicționar de Medicină, Editura All, București, 2007, 225. 271 Rusu V, Dicționar Medical, Editura Medicală București, 2007, 406. MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE 104 Produsul
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
-
impotență etc.); factor de creștere, inclusiv prin conținutul de somathormoni; regenerator la nivel celular; avitaminoze; demineralizări; deficite enzimatice etc (Andrițoiu, 2005). MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE Andrițoiu Călin Vasile 109 Apilarnilul utilizat sub control medical, singur sau asociat cu propolis, polen, păstură și miere, are următoarele indicații speciale: afecțiuni ale ficatului și tractului intestinal 284 (N.V. Ilieșiu, 1991285). Produsul apilarnil administrat masculilor, comparativ cu animalele martor, produce un adaos ponderal suplimentar prin mărirea masei musculare în baza unui mecanism cu predominențe gonadice
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
-
conține fructoză, trehaloză etc.[...] Pentru larvele de trîntor polenul constituie sursa cea mai importantă de lipide și protide, zaharuri reducătoare și nereducătoare, minerale, vitamine, enzime, substanțe hormonale, arome și apă, precum și de principii bacteriostatice și bactericide. Participarea mierii și a păsturii în compoziția hranei larvare în proporții variabile determinate de vîrsta larvelor de trîntor ridică valoarea nutritivă proteică și glucidică a substanțelor pe care le găsim în celulele de trîntor în ziua cînd se recoltează larvele. Apilarnilul este indicat deci, în
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
-
7 septembrie 1976, p. 61. MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE Andrițoiu Călin Vasile 111 favorabile.[..] Apilarnilul, prin originea sa este, poate, cel mai complex produs apicol cunoscut.[...] Apilarnilul este constituit dintr-un lichid nutritiv „lăptișor comun" și un amestec de polen, păstură, miere și apă. Acest amestec implică coordonate calitative superioare, în compoziția sa alături de substanțe determinabile și dozabile, „lăptișorul comun", conține „patente ale naturii" în legătură cu optimizarea proporției componentelor și mai ales cu „principii" sau „factori" activi identificabili experimental. În afara unei proporționalități
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
-
este foarte semnificativă din punct de vedere statistic (p<0.001)289 (Daghie et al, 1991). 289 Ialomițeanu M, Daghie V, Nicolau N, Rîndulescu M, Contribuții la interpretarea rezultatelor clinice și de laborator ale tratamentului hepatitelor cronice cu polen și păstură, „Cercetări noi de Apiterapie", Ed. Apimondia, 1976. MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE 112 Alte concluzii consemnate în rapoartele privind experimentarea clinică a preparatelor „Apilarnil® și „Apilarnilprop®”, drajeuri în clinici din România 290: s-a demonstrat efectul bioactivator al preparatului apilarnil, cu
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
-
r Al., Drăgulescu N., Tanase-Mogos ealizat de Lucia Manolescu, „Magazin", nr. 937/11.X1.1975, p. 4). 9. Daghie M, Nicolau N, Orientări în metodologia cercetării proprietăților biologice ale unor produse apicole folosite în alimentație, cu referire specială la polen, păstură și apilarnil, în Ilieșiu NV (editor), Apilarnil, Editura Apimondia, 1991, 169-187. 10. Daghie V, Nicolau N et al, Efectele nutritive și biostimulente ale noului produs apicol natural Apilarnil, în terapie, în Ilieșiu NV (editor), Apilarnil, Editura Apimondia, 1991, 127-139. 11
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
-
București, 2007, 171, 185, 225, 294, 362, 400, 546, 589, 649, 12. Ialomițeanu M, Daghie V, Nicolau N, Rîndulescu M, Contribuții la interpretarea rezultatelor clinice și de laborator ale tratamentului MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE 114 hepatitelor cronice cu polen și păstură, „Cercetări noi de Apiterapie", Ed. Apimondia, 1976. 13. Ilieșiu, Oficiul de Stat pentru Brevete și Mărci O.S.I.M., ca marcă înregistrată. Marca înregistrată la O.S.I.M. sub nr. 69389/1980. 14. Moldoveanu E, Neagu M, Popescu LM, Dicționar de biochimie
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
-
susține că mierea cădea din cer ca roua și că Zeus, crescut de nimfa Melissa cu mierea strânsă de albine din rouă, a răsplătit albinele învățându-le s-o conserve între plăci de ceară. Conform legislației în vigoare, mierea, polenul, păstura, lăptișorul de matcă, apilarnilul și descăpăcitura sunt alimente de origine animală. În realitate, dar în doze echilibrate, acestea sunt alimente inegalabile și medicamente redutabile. Mierea se definește ca fiind o substanță zaharoasă, vâscoasă, semilichidă, produsă de albine din nectar și
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
-
brânză, zer, zară, urdă, searbăd, dar și cuvinte slave cum sunt: jant (a jintui), jintiță și smântână. Dar și numele principalelor animale din gospodăria românilor sunt preponderent de origine latină; la fel termenii principali din apicultură (albină, miere, ceară, fagure, păstură), dovezi indubitabile despre vechimea practicării agriculturii și creșterii animalelor. Creșterea animalelor și cultura plantelor a fost însoțită permanent de practicarea unor meșteșuguri, de schimbul de produse și de circulația monetară. Pe lângă meșteșuguri casnice, tors, țesut, împletit, confecționarea îmbrăcămintei, prelucrarea laptelui
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]