88 matches
-
cumpărat în părți egale atât de Ștefan Luca visiernicul cât și de Manolache Hrisoverghi comisul. Numai că fostul mare comis nu i-a mai dat jumătate din banii cheltuiți de „Ștefan Luca ftori vistiernicul”, deși acesta dim urmă l-a păsuit multă vreme. Atunci zice vodă: „Pentru care lucru domniia mea am socotit depreună cu tot al nostru sfat și l-am dat rămas pre Manolache comisul”. Îl privesc pe bătrân cum își pune mâna streșină la ochi și privește admirativ
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
cerșește Coco. Vrei să spui..., mai potent? Mai viril? Mai dotat? Mai smardoiat? Da' io ce capăt, la schimb? Pentru deranj? Ia, zii, păsărică? rânjește Nae cinic și libidinos, dând repede de dușcă, al patrulea pahar de cockteil Molotov. E-e-e..., păsuiește-mă, tu, că sunt ruptă de obosită. Plimbă ursul! Mai du-te și pe la alte parașute, băiatule. Orașu-i mare, e full și concurența e și aia, ca diareea! Minți! Ești ruptă de... Bine! Auzi, scumpiciune, uite, te ofertez, îți dau
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
zilele acestea, vreo două săptămâni după stabilirea lor în București, se anunță iar Platamonu. Nadina ezită să-l primească. Din moment ce Grigore s-a oferit s-o ajute, nu mai avea nevoie imediată de serviciile arendașului, fiindcă Gogu o va mai păsui pentru plata datoriei ce-a făcut-o la el în străinătate. Platamonu își motivă mai întîi venirea în capitală: a profitat că fiul său trebuie să se prezinte să-și facă inscripțiile la universitate și l-a însoțit cu gândul
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
de istorie a lumii, facem și noi un salt, cam fără să-l controlăm, iar singura noastră șansă e să ne lăsăm duși, așa, dar folosind la maximum puterea aburului evenimentelor, să nu rămânem pe jos, în urma ei. Să fim păsuiți cu viteza timpului, a timpurilor, mai bine zis. Să ne potrivim, mai bine decât să ne împotrivim. A, da, interesant, admise primul redactor mai liniștit, asta pot s-o semnez și eu, mai ales dacă sunt timpuri favorabile. Dar acum
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
Am fost sincer șocat: — Am eu mutra cuiva care va veni să vă vadă la fiecare Întîi ale lunii cu micul lui aport În numerar? Vă voi rambursa o singură dată, și Încă mai repede decît credeți. — Dar noi vă păsuim de mai bine de un an. Cum stați cu cartea, domnule Weyergraf? Pentru două sute cincizeci de mii de franci, Își putea permite să pună Întrebarea pe care nimeni altcineva din preajma mea n-ar fi cutezat s-o formuleze atît de pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
și care dădeau dovadă clară de deschidere a minții! Administratorul căminului, o femeie la 50 de ani care l-a simpatizat din prima clipă, l-a lăsat să plătească numai căminul, 50 de lei pe lună, de multe ori îl păsuia. Cu masa știa că se descurcă la cantină unde erau femei de treabă și îl ajutau. Seara la 8 când se închidea cantina, bucătăresele îl procopseau cu chifteluțele sau ,,fripturele,, rămase întregi și întotdeauna se găsea o tavă plină pentru
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
-Lau ascuns, spuse unul. - Calic a fost, calic moare! Glasurile se aprinseră: - Mie mi-a luat trențele din casă, strigă o femeie. Am venit la el și i-am căzut în genunchi: "Domnu Bică, îmi mor copiii de foame, mai păsuiește-mă!" El, nimic: inimă de cîine! - Pe mine m-a scos la vînzare! A protestat polițele și mi-am mâncat de sub unghie ca să plătesc aucații... 218 - Cerea camătă. Îți da o sută, îți cerea o sută jumate... Poarta fu închisă
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
își aștepta execuția la Cartagina în 203, i-a putut spune surorii sale că deja se află la așa mare onoare că poate cere să i se arate o viziune în care să vadă dacă va suferi sau va fi păsuită. Se știe și că păcătoșii de atunci vizitau mărturisitorii pentru a primi iertarea greșelilor<footnote Ibidem, p. 14. footnote>. Trupurile martirilor, devenite sfinte moaște, erau ridicate în grabă de creștini și îngropate cu mare grijă, dragoste și pietate în locuri
Πίστις și μαρτυρία. Martirii – mărturisitori jertfelnici ai dreptei credinţe. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/132_a_167]
-
precedent. Pe 28 iulie, Clubul de la Paris a acceptat să reprogrameze 80% din restanțele României din 1981 și 1982, totalizînd aproximativ 400 milioane de dolari. În urma acestei reprogramări, care viza doar datoriile pe termen mediu și lung, Bucureștiul a fost păsuit cu încă trei ani, după care urma să-și achite datoriile în șapte tranșe bianuale. Negocierile cu băncile comerciale au continuat pînă în noiembrie 2157. În acest timp, relațiile între București și Washington au continuat în aceeași atmosferă de destindere
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Mitologicale mai apar două amănunte biografice. În primăvara acelui an, 1863, subprefectura plășii Tîrgului nu mai era condusă de Neculai Albotă, răzeș de la Ipotești, cu care Eminovici avusese mai multe certuri și procese. Venise în loc Gh. Ivașcu, care l-a păsuit pe Eminovici în diferite daraveli. E posibil ca atunci Gh. Ivașcu să-i fi oferit băiatului un post de copist, la subprefectură, chiar și pentru un timp scurt, care post nu trebuie confundat cu acela de copist la Comitetul permanent
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
pe lîngă noul proprietar. Eminovici plătea, pe an, 10.000 lei, apoi, din toate veniturile moșiei, se scădeau cheltuielile și se împărțea venitul net, în părți egale, între Marinovici și Eminovici. Ca drept mulțămită pentru această binefacere, Eminovici, l-a păsuit pe Marinovici la plata ratei a treia, aprobîndu-i o amînare de un an. La 2 mai 1880, Eminovici a semnat o chitanță pentru 2000 galbeni ultimii bani pe care îi mai avea de primit din vînzarea moșiei. În această chitanță
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
toate grijile, de toate deșertăciunile”. Omul are o singură dorință: Vă lase mâna să gândească... Ceea ce se va materializa, vor fi niște preludii, preludii ale unor soluții... stări prezente, urmate de alte stări prezente... Râsul. Un râs firesc... râsul celor păsuiți de moarte..., râsul credinței... sau al necredinței. Privind ca-ntr-o oglindă schițele sale (prezente în ediția românească, eumanitas, 2011), te poți simți, posibil, asemeni lui Bartholomeus I: „ființă-în-joc-în-afara-jocului” (Improvizație la Alma), ființă aflată-ntre două universuri, cea de aici
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
oraș, se zicea, blocul Carlton se prăbușise până în temelie... sute de morți... se închide școala până după sărbători... Bineînțeles că între timp tata primise scrisoarea directorului și îi răspunsese că n-are bani, dar că... o să aibă... să-l mai păsuiască... O să trimită negreșit, nici vorbă... cum să nu... cu stimă, Tudor Călărașu. Posomorât, în spatele biroului său, directorul tăcea, uitîndu-se în jos, foarte supărat, dar nu scotea un cuvânt, nici o amenințare. Tăceam și eu cu scrisoarea în mână. Îmi venea să
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
probabil. — Sărmana Julia. Ai reușit să scrii ceva? — Hm, foarte puțin. — Ai mai eliminat pe cineva? — Da, ca de obicei. — Chiar așa? Helen Își aranjă mai degajat receptorul la ureche. Pe cine? Pe doamna Rattigan? — Nu, doamna Rattigan a fost păsuită. Pe sora Malone. O lance În inimă. — O lance? În Hampshire? — Unul din trofeele africane ale colonelului. — Ha! Asta o să-l Învețe minte. Și a fost groaznic? — Teribil. — Cu mult sînge? — Găleți. Dar tu ce faci? Strigări de nuntă? Helen
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
între fracție și guvern, cu toată logomahia din Adunări. Deci n-am putut vorbi despre o rezolvare a cestiunii în înțelesul fracției, pentru că această din urmă e bună-bucuroasă să-și păstreze deputățiile, advocaturile statului, prefecturele și tribunalele-i, să fie păsuită la arenzile moșiilor statului. Cu acest preț ea se mulțumește de a juca dublul rol de opoziție din gură și de votare pentru guvern la toate voturile pe față. Fracția face opoziție numai când știe că opoziția ei e inocentă
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
să lăsăm acestea. N-am susținut că guvernul a dat mâna cu fracționiștii, ci din contra, că fracționiștii au dat mâna cu guvernul - pe sub mână, nu pe față. Indealtmintrelea fracționiști sânt ai oricui le va da slujbe și îi va păsui cu arenzile; noi știm cazuri în cari capi ai fracțiunii au venit cu capul pe tipsie la miniștri conservatori, asigurîndu-i despre nestrămutata lor fidelitate. Așadar la altceva. [22 martie 1879] ["IERI S-A CITIT... Ieri s-a citit pentru a
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
care foștii arendași s-au ruinat și în care, cu toate piedicele ce am avut și eu, totuși mă găsesc la zi cu plata câștigurilor. Consultând aceste registre ați fi putut constata asemenea în care partidă se găsesc mai mulți păsuiți în paguba statului, între nobilii conservatori sau între mojicii radicali. Cât despre afirmarea d-voastră că am deschis un biurou de împămîntenire, insinuând că aș putea face un trafic din datoria mea de mandatar al țării, eu stimez prea mult
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
noroi, în fine iscodesc tot feliul de batjocuri, tot feliul de schingiuri. Copiii, femeile umblă și ele sărmanele împrejurul bărbaților, se smulg de păr, se bocesc, cad în genunchi; sărută picioarele dorobanților, călărașilor, primarilor, perceptorilor, se roagă să-i mai păsuiască până vor putea vinde ceva. Ei le înjură și le trimit să caute banii, iar călărașilor le ordonă să nu-i slăbească cu execuția până nu vor plăti toți banii, că așa au ordin de la prefectură. De unde vrei acum să
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
a destinului din opera beethoveniană. Un oarecare domn Demscher îi datora lui Beethoven 50 de forinți. Iar cum compozitorul era veșnic lefter, l-a somat pe datornic să-i înapoieze suma. Dembscher l-a implorat, la rându-i, să-l păsuiască, adresându-i-se: Muss es sein? (Trebuie neapărat?). Es muss sein! A răspuns imperativ Beethoven. Muzica acestor cuvinte se întrupează în cunoscutul cvartet beethovenian, cu acel Trebuie, trebuie, da, da, da! Și Scoate odată portmoneul!, pentru ca în cvartetul opus 135
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
în Nae Ionescu, Teologia. Integrala publicisticii religioase, Tranzacție, p. 166: "Consiliul Eparhial Ortodox Român al Bucovinei roagă Sfântul Sinod a nu permite nicăieri vreo excepție. E cam târziu. Sfântul Sinod, el însuși conștient de greșeala săvârșită, a luat hotărârea să păsuiască peste tot sărbătorirea ortodoxă de la 5 mai. Mai mult încă. Unanimitatea chiriarhilor la semnarea hotărârii din 24 ianuarie a fost obținută printr-o tranzacție: s-a admis, anume, ca de la anul să se revină la vechiul calcul al Pascaliei. Nu
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
până în ultima clipă a vieții. Dăduse dispoziție ca atunci când vine la direcție profesorul Mustață de la Iași să fie primit imediat. Transferul fiind asigurat a urmat preluarea Stațiunii. Aici au apărut mari greutăți. Cei de la SERUN ne-au rugat să-i păsuim până în decembrie, pentru a putea să-și amenajeze noul sediu. Au stat până în decembrie, însă n-au mai încălzit clădirile. O țeavă din podul clădirii a înghețat și s-a produs o inundație cumplită. Pereții clădirii mari fiind construiți din
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
în rate. Documentele relevă că din cei 8200 de galbeni în total, noul proprietar a plătit 2000 la întocmirea actelor, 2000 la 1 mai 1878 și 4200 la 1 noiembrie 1878. Așadar, după 1880 (căci o vreme a mai fost păsuit) căminarul este nevoit să părăsească fosta lui casă și să se mute în atenansă, unde a și murit, la 8 ianuarie 1884, din cauza unei afecțiuni genito-urinară, de care bătrânul suferea de mai mult timp29. Mărturia este întărită de Dumitru Gireadă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
pe lângă noul proprietar. Eminovici plătea pe an 10.000 de lei, apoi, din toate veniturile moșiei, se scădeau cheltuielile și se împărțea venitul net în părți egale între Marinovici și Eminovici. Ca drept mulțumită pentru această binefacere, Eminovici l-a păsuit pe Marinovici la plata ratei a treia, aprobându-i o amânare de un an57. Așa trebuie să fi fost, pentru că același frate, Nicu, ce se bucura de vestea împrumutului, îi scrie bătrânului (18 iunie 1881), la București, strada Bisericei Eni
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
Viena, Hohlweggasse 32/1/24, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Târgu Mureș, Str. 22 Decembrie 1989 nr. 15, ap. 7, județul Mureș. 97. Kugler Pavel Branimir, născut la 18 februarie 1974 în localitatea Oravița, județul Caraș-Severin, România, fiul lui Păsui Ilie și Dusita, cu domiciliul actual în Germania, 91074 Niederndorf, Tirolerstr. 13, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Anina, str. Virgil Birău bl. 23A, ap. 16, județul Caraș-Severin. 98. Csabai Cristina Adriana, născută la 12 decembrie 1979 în localitatea Pitești
HOTĂRÂRE nr. 654 din 12 august 1999 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125111_a_126440]
-
în Nae Ionescu, Teologia. Integrala publicisticii religioase, Tranzacție, p. 166: "Consiliul Eparhial Ortodox Român al Bucovinei roagă Sfântul Sinod a nu permite nicăieri vreo excepție. E cam târziu. Sfântul Sinod, el însuși conștient de greșeala săvârșită, a luat hotărârea să păsuiască peste tot sărbătorirea ortodoxă de la 5 mai. Mai mult încă. Unanimitatea chiriarhilor la semnarea hotărârii din 24 ianuarie a fost obținută printr-o tranzacție: s-a admis, anume, ca de la anul să se revină la vechiul calcul al Pascaliei. Nu
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]