1,847 matches
-
în: Ediția nr. 2339 din 27 mai 2017 Toate Articolele Autorului Unde ești, copilărie? Zilele-alea îmi lipsesc, Vieții îi plătesc chirie, Sperând să nu-mbătrânesc. Unde ești, suflet curat? Unde te ascunzi, de frică? Ăsta ce-l am e pătat, Suferințele îl strică. Unde ești, chip inocent? Astăzi, lacrima te udă, Ți-ai vândut,cent după cent, Inima, pentru un iudă. Unde ești, zâmbet senin? Ia-mi amarul de pe buză... Că am obosit s-o țin, Pe-a durerii călăuză
UNDE EŞTI, COPILĂRIE? de ANDREEA VĂDUVA în ediţia nr. 2339 din 27 mai 2017 by http://confluente.ro/andreea_vaduva_1495889289.html [Corola-blog/BlogPost/370161_a_371490]
-
răspunse galeș la pupicul meritat. - Ai mirodeniile necesare aromării în dulăpiorul de deasupra sticlelor cu tărie. - Am și eu verdețurile de ornat în rucsac. S-a gândit mămica la această alternativă. Soarele începea să vopsească-n roz micii norișori care pătau orizontul. Era o vedere splendidă pe imensitatea de apă. Anca termină repede cu oala pusă la fiert și veni lângă Ionel să admire priveliște, într-adevăr de neuitat. Stăteau așa contemplativ unul lângă altul, când Anica îi luă mâna și
DOUĂ GRADE DE LIBERTATE ŞI UN PRIETEN -2- de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1574 din 23 aprilie 2015 by http://confluente.ro/emil_wagner_1429781884.html [Corola-blog/BlogPost/374960_a_376289]
-
simțit satisfăcut, a coborât, și‑a tras pantalonii și i‑a aruncat un prosop vorbindu‑i batjo �co �ri �tor: - De ce n‑ai spus, târfă, că ești neîncepută? Poate te iertam și te luam de nevastă. Ha, ha, ha! Ai pătat și frumusețe de așternut. Șterge‑te bine că mai avem de lucru, proasto! Nu am canalizare aici. O să‑ți dau și apă mai târziu. Iuliana nu a răspuns. De durere și teamă să nu‑l provoace s‑o lovească din
CHEMAREA DESTINULUI (2) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 280 din 07 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Chemarea_destinului_2_.html [Corola-blog/BlogPost/355583_a_356912]
-
sotirescu et copa.) dorința aceasta îl stîpânea atât de tiranic, încâi le spunea unor confrați că piesa e gata. Aici era liniște, putea să se concentreze. N-apucă însă să scrie decât un rând și călimara cu cerneală se răsturnă, pătând mândrețea de scândură netedă și albă. Atunci maestrul se sculă repede și supărat, n-a mai scris nimic. I-a fugit toată inspirația. I s-a părut că e un semn rău. Ca să se răzbune, luă tocul și scrise: „Toate
MASA LUI CARAGIALE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 588 din 10 august 2012 by http://confluente.ro/Masa_lui_caragiale_ion_ionescu_bucovu_1344587053.html [Corola-blog/BlogPost/358108_a_359437]
-
omenirii.“ Am citit stupefiat reacțiile din presă referitoare la aceasta. În parte, cu dezinformările de rigoare. Văd în gestul dumneavostră unul de afiliere, cum am și zis, un - nu mă feresc să o spun - complex al neamțului, fapt cu care pătați funcția pe care o ocupați. Tocmai ce părea să fie depășirea unui complex, devine astăzi punerea în aplicare a altuia. Ați personalizat o funcție publică într-un mod în care nu era cazul, prin generalizare. V-ați vulnerabilizat pentru o
Scrisoare deschisă Președintelui României, domnul Klaus Iohannis – “Cum am spus, liric vorbind, sunteți Ion Iliescu” by http://balabanesti.net/2015/10/21/scrisoare-deschisa-presedintelui-romaniei-domnul-klaus-iohannis-cum-am-spus-liric-vorbind-sunteti-ion-iliescu/ [Corola-blog/BlogPost/340029_a_341358]
-
Când lanțuri reci mă-nconjurau perfid, Dar am aflat că firea-mi e o haină, Ce-mbracă-un duh, ce vrut-am răstignit. Și-am încetat să mai privesc la mine, M-am dezbrăcat de lutul mocirlos Și haina grea, pătată cu rușine, Sub talpa Ta am pus-o Doamne, jos. Mă doare gândul cel rămas departe În amintiri ce-abia le mai zăresc, Când văd Iubite câte ne desparte, Cu mai mult sârg eu vreau să Te-ntâlnesc. Și rog
DE-AŞ FI ȘTIUT, TE CĂUTAM DEMULT de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 2304 din 22 aprilie 2017 by http://confluente.ro/lucica_boltasu_1492813521.html [Corola-blog/BlogPost/382963_a_384292]
-
n-au mai ajuns Crăciunul să-l vestească-mbelșugat, s-au risipit în fumul înghețat al întrebărilor fără nici un răspuns iar dărnicia ne-a pierdut pe drum de teama gustului amar al sărăciei și-ndurerată de culoarea agoniei ce ne pătează visele acum! Departe, liniștea privește tristă la zbaterea cea fără sărbătoare, care, lipsită de orice ninsoare, pe nesimțit, devine anticrista, în timp ce într-un colț de suflet obosit, unde mai arde blând o lumânare, se luptă pentru un răspuns această întrebare
INTREBARE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1448 din 18 decembrie 2014 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1418868109.html [Corola-blog/BlogPost/349712_a_351041]
-
sateliți cu tot (cu Nereida și colosalul Triton, împreună cu alți vreo zece-unsprezece mai mărunți), așa cum îi furase el din haos, spre-ai ține de urât în depărtări sihastre - căci Neptun este-un uriași bătrân în cosmos, morocănos și orb, cețos, pătat cu două pete negre și plin de promoroacă, scăldat în nori metanic ori chiar cu falnici cirrus (deși de-amoniac) - și bâjbâind cu greu poteca Soarelui ce-apar mic în negre depărtări, târându-se pe-orbită gâfâind în rotocoale mari
VISURI COSMICE (POEME) de CRISTIAN PETRU BĂLAN în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 by http://confluente.ro/cristian_petru_balan_1496113544.html [Corola-blog/BlogPost/374462_a_375791]
-
o înconjoară și cu care nu poate comunica afectiv și spiritual. Cântecul jalnic al corului o afundă în transă: „De unde a izvorât muzica aceasta nefirească și tristă? “ Vede sângele, simbol al vieții, și se îngrozește; lui Achile îi cere paloșul pătat de sânge și i-l șterge pentru a rămâne curat, așa cum și-a dorit ea să fie întotdeauna Achile, curat în fața dragostei și a morții. Convinsă că se jertfește pentru binele Heladei și al fratelui ei - Oreste Regele Sunetelor -, “tare
SCRISOARE DESCHISĂ ADRESATĂ GENERAŢIEI OPTZECISTE ŞI ROMÂNILOR DE PRETUTINDENI (1) FRAGMENT DIN 144 DE SCRISORI DE TRANZIŢIE DIN MILENIUL III CĂTRE PRINŢESA X by http://confluente.ro/Jurnal_de_atelier_i_scrisoar_constantin_milea_sandu_1391708636.html [Corola-blog/BlogPost/360290_a_361619]
-
cardiac, se lasă în genunchi, vâră degetele între maxilarele victimei atacului, îi scoate proteza și începe să-i sufle aer. Cu o mână îi apasă ritmic și insistent pieptul. Un fumător, așadar,un mare fumător, îmi certific privindu-i degetele pătate de nicotină și țigareta încă arzând pe asfalt. Ce stupid! Îmi șterg fruntea, tremur tot privind muribundul nu mai în vârstă decât mine, dar mai slab, livid... Studentul renunță... Mă așez pe o bancă. Dau reflex să scot o țigare
TREI PROZE FANTASTICE PREZENTATE DE CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 533 din 16 iunie 2012 by http://confluente.ro/Prozatori_pentru_mileniul_trei_romeo_ta_cezarina_adamescu_1339833072.html [Corola-blog/BlogPost/357679_a_359008]
-
clasa a V-a, astfel că va egala numărul de ore existente la clasele VI-VIII. Adică... se mai scoate ceva gramatică, se mai aruncă la coșul de gunoi ceva literatură, un poet sau un scriitor care a avut rude „pătate” sau trecut dubios și drept urmare a fost inclus în lista intelectualilor despre care nu mai avem voie să vorbim... Iată, dragi prieteni, este vorba de latină, istorie, Limba și Literatura Română, adică niște discipline oarecare de învățământ, care nu fac
ŞTIRI CU TRIMITERE LA „DIVIDE ET IMPERA” de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1879 din 22 februarie 2016 by http://confluente.ro/marian_malciu_1456134852.html [Corola-blog/BlogPost/370700_a_372029]
-
Acasa > Poeme > Meditatie > LOCUL Autor: Alexandru Mărchidan Publicat în: Ediția nr. 2211 din 19 ianuarie 2017 Toate Articolele Autorului unde ochii aceștia au hăituit somnul și l-au închis în propriul torace unde râsul tău e pătat de toate culorile și nu știu pe care din voi să vă mai cred unde noaptea are un cui ascuțit la ambele capete și-mi încearcă lumina cu el în locul acela viața mea e netedă ca bolovanul lui Sisif și-
LOCUL de ALEXANDRU MĂRCHIDAN în ediţia nr. 2211 din 19 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/alexandru_marchidan_1484819347.html [Corola-blog/BlogPost/376548_a_377877]
-
dragă și pe care am purtat-o până atunci, la Rădești, pentru că acolo și-a găsit și „sfârșitul” când într-o după amiază, în vizită la niște rude, în încercarea de a muta un scaun proaspăt vopsit maro mi-am pătat poalele rochiței cu vopsea și ceva dulceață de cireșe pe piept... Mi-e dor de pădurea cu miros de proaspăt, de râul care curgea în amonte, de câmpul verde împânzit cu maci și albastrele, pe care am văzut primul curcubeu
Duzina de cuvinte – Dor by http://balabanesti.net/2011/10/05/duzina-de-cuvinte-%e2%80%93-dor/ [Corola-blog/BlogPost/339939_a_341268]
-
de toată această curățenie. Maria, menajera familiei aștepta cu un castron mare din porțelan chinezesc plin cu supă aburindă de pasăre și tăiței de casă, în capătul mesei. Tinerei îi era teamă ca nu cumva să facă vreo gafă, să păteze de emoție fața de masă din olandină fină brodată, de culoarea lămâiei, când își va turna cu polonicul supă în farfurie. Sesizând jena fetei, Maria s-a oferit imediat să o servească, obișnuită cu această ocupație, lucrând în serviciul familiei
ROMAN (CONTINUAREA ROMANULUI CAT DE MULT TE IUBESC...) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1150 din 23 februarie 2014 by http://confluente.ro/Destine_paralele_roman_cont_stan_virgil_1393143772.html [Corola-blog/BlogPost/362648_a_363977]
-
Acasa > Poeme > Devotament > IUBEȘTE - MĂ ! Autor: Liviu Pirtac Publicat în: Ediția nr. 1555 din 04 aprilie 2015 Toate Articolele Autorului În patul tău, pe cearceaful alb pătat de orgasmele noastre feerice, ale mele pudice visuri se erijează într-o realitate dulce, stropită cu șampania sfârcurilor tale, ca două boabe de cireș amar, două lumi de rai în care vreau să mă pierd cu totul în uitarea cea
MĂ ! de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1555 din 04 aprilie 2015 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1428165294.html [Corola-blog/BlogPost/362934_a_364263]
-
a lăsa o dâră de sânge și de fum după tine, ca simboluri ale dramei și ale morții ființei tale, înseamnă a fi nefericit...”. Altă obsesie este singurătatea, unica manieră de a-ți păstra puritatea sinelui, de a nu te păta de prezența coruptibilă a semenilor și de a înălța altarul inutil al preocupării de sine „prin care nu poți ajunge decât satana sau dumnezeu, dar niciodată om”. Singurătatea este „cavoul” care îi oferă lui Cioran o altfel de înțelepciune, cea
EMIL CIORAN DINCOLO DE CULMILE DISPERĂRII de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1637 din 25 iunie 2015 by http://confluente.ro/vavila_popovici_1435181901.html [Corola-blog/BlogPost/352960_a_354289]
-
răspunse galeș la pupicul meritat. - Ai mirodeniile necesare aromării în dulăpiorul de deasupra sticlelor cu tărie. - Am și eu verdețurile de ornat în rucsac. S-a gândit mămica la această alternativă. Soarele începea să vopsească-n roz micii norișori care pătau orizontul. Era o vedere splendidă pe imensitatea de apă. Anca termină repede cu oala pusă la fiert și veni lângă Ionel să admire priveliște, într-adevăr de neuitat. Stăteau așa contemplativ unul lângă altul, când Anica îi luă mâna și
DOUĂ GRADE DE LIBERTATE ŞI UN PRIETEN de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1643 din 01 iulie 2015 by http://confluente.ro/emil_wagner_1435761982.html [Corola-blog/BlogPost/369773_a_371102]
-
fericirea constă să respecți aceste legi. Și ca să poți atinge acest deziderat de a fi fericit trebuie să alegi și să hotărăști tu, ca persoană, să respecți întru totul aceste reguli, deoarece așa îți menții conștiința curată. Dacă ți-o pătezi, sufletul devine răvășit, nemulțumit, pribegind mereu printre capricii și dorinți nedrepte, revărsându-se în afară ca un pahar plin de amar, cinism și deznădejdi. Dar dacă coștiința umană este curată, sufletul va revărsa din el izvoare de apă vie, fiind
DESPRE SECRETUL FERICIRII PĂMÂNTENE de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1441 din 11 decembrie 2014 by http://confluente.ro/marina_glodici_1418287492.html [Corola-blog/BlogPost/376741_a_378070]
-
pentru cine știe ce lipsuri), până una alta eram buni și noi, ostatici ai propriului teribilism juvenil, ai crasei ignoranțe în materie de organizare statală și instituțional-funcțională, slăbiciunilor a tot soiul de complicități! Pe post de ostateci ai „putregaiului capitalist”, infiltrat să păteze puritatea unei utopii. Norocul nostru a fost o pană a mașinii Securității de la Pitești, care se afla în drum spre Rucăr și, cum spuneam mai sus, înțelegerea, bunătatea șefului de post, plutonier-major Vasile Codreanu, de loc din Puchenii Dâmboviței și
BONGOLA, BONGO-CHA-CHA-CHA CU... CÂNTEC ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 by http://confluente.ro/Bongola_bongo_cha_cha_cha_cu_cantec_.html [Corola-blog/BlogPost/366822_a_368151]
-
pe iarba din curte pentru cei mari, iar la poartă, pentru copii. Pe lângă, de o parte și de alta, punea niște lemne lungi, pe care ne așezam ca să nu stăm direct pe pământ.Pe pânza aceea, îngălbenită de vreme și pătată de resturi de mâncare, așeza linguri de lemn, boboroade făcute în cuptorul din mijlocul curții și bucăți de mămăligă caldă. Apoi, aduceau femeile casei, străchini pline cu mâncare, după cum era făcută pomenirea, de dulce ori de post. Se puneau, intercalat
TURNICA ....O POVESTE DE LA ȚARĂ de FLORI BUNGETE în ediţia nr. 2355 din 12 iunie 2017 by http://confluente.ro/flori_bungete_1497263432.html [Corola-blog/BlogPost/376868_a_378197]
-
PICĂTURA DE CEARĂ Autor: Ana Cristina Popescu Publicat în: Ediția nr. 1494 din 02 februarie 2015 Toate Articolele Autorului PICĂTURA DE CEARĂ (DIN VOLUMUL RĂTĂCIRI) Era noapte. Edwina s-a lăsat pradă gândurilor ce-i frământau simțurile. O lumânare îi păta chipul cu umbre galben-roșiatice. O picătură de ceară a scăpat din cercul lumânării și a poposit biruitoare pe pielea albă a Edwinei. La început a fost mai greu. A simțit arsura în toată ființa. Totul a început cu o picătură
PICĂTURA DE CEARĂ de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1494 din 02 februarie 2015 by http://confluente.ro/ana_cristina_popescu_1422864904.html [Corola-blog/BlogPost/376209_a_377538]
-
știe. Nu cunoaște drumul drept. S-a rătăcit într-o iluzie a picăturii de ceară. Divinul îl întreabă și omul tace. Divinul îl caută și omul se ascunde. Tace ca un surdomut și încearcă să se ascundă într-o viață pătată de picături de ceară. Referință Bibliografică: PICĂTURA DE CEARĂ / Ana Cristina Popescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1494, Anul V, 02 februarie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Ana Cristina Popescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
PICĂTURA DE CEARĂ de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1494 din 02 februarie 2015 by http://confluente.ro/ana_cristina_popescu_1422864904.html [Corola-blog/BlogPost/376209_a_377538]
-
alții, cum unii rezistă cu riscul morții și alții se umilesc pentru a-și salva viața. Așa au fost și cei din temnițele comuniste: Cei care nu au rezistat bătăilor, au cedat ... Alții au preferat să moară, nu și-au pătat demnitatea. Dar nici unul dintre noi nu-și cunoaște limitele până când nu ajunge într-o situație similară, deci este greu a judeca. A CERȘI, conform dicționarului explicativ al limbii române înseamnă a cere de pomană; a cerșetori; a cere ceva cu
MAI SUNT CERŞETORI ÎN LUMEA ASTA! de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 404 din 08 februarie 2012 by http://confluente.ro/_mai_sunt_cersetori_in_lumea_asta_vavila_popovici_1328736044.html [Corola-blog/BlogPost/346708_a_348037]
-
fereastră: E albă, dar parcă bate în... străveziu! Râsul tău stârnește fantasme nebune; Prin minte-mi aleargă, și-un frig mă cuprinde. O pală de vânt răscolește-un tăciune, Gem vreascuri în vatră și focul se-aprinde. Umbre de lupi pătează varul pe ziduri. Mielul se-ascunde la tine în poală. La ușă zdrăngănește clanța în șilduri; Stă moartea la pândă, la țărmuri de boală. La hotarul de iarnă sunt brazii străjeri; Mereu în picioare, superb sacrificiu! Sub omături, prin ramuri
LA VARĂ M-AŞ DA IERNII de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 366 din 01 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/La_vara_m_as_da_iernii.html [Corola-blog/BlogPost/361703_a_363032]
-
toarte, închipuind două frunze crestate pe margini. În jurul gâtului subțirel se orânduia un șirag de pietricele roșii, iar sub el se lăsa un lănțug de argint cu zale jucăușe de forme curioase. Purta o bluză-nflorată de stambă, câmp alb pătat de nuanțele curcubeului, răscroită rotund, lăsând loc mișcării gâtului. Mânecile bogate erau strânse la jumătatea antebrațului de manșete înguste prinse în bumbi. Croiul bluzei se aduna strâns la mijloc și se lărgea în bie peste strânsoarea beteliei, peste șoldurile înguste
SPOI’TINGIRI, PRETINO! de ANGELA DINA în ediţia nr. 1591 din 10 mai 2015 by http://confluente.ro/angela_dina_1431234784.html [Corola-blog/BlogPost/368049_a_369378]