866 matches
-
în scrierea sa Cuvânt minunat și de suflet folositor, amintește desfrânarea printre păcatele părții poftitoare: lăcomia pântecului, nesăturarea, beția, curvia, preacurvia, desfrânarea, iubirea de plăceri. Tot el este cel care arată tămăduirea sau remediile acestora, și anume postul, înfrânarea, reaua pătimire, dorul după împărăția lui Dumnezeu și poftirea înfierii. Același Sfânt Părinte în altă parte arată că lăcomia pântecelui este stinsă prin înfrânare; curvia prin dorul dumnezeiesc și prin dorința bunurilor viitoare<footnote Sf. Ioan Damaschin, Cuvânt minunat și de suflet
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
aruncată asupra noastră, alcătuită din pieile animalelor iraționale. Și explică: Auzind vorbindu-se despre piele, sunt de părere că trebuie să-mi înțelegi aspectul exterior al naturii iraționale în care am fost îmbrăcați ca unii ce ne-am familiarizat spre pătimire<footnote Ibidem. footnote>. Făcându-se astfel călcător al poruncii spune Sfântul Maxim Mărturisitorul și necunoscând pe Dumnezeu, și-a amestecat cu încăpățânare în toată simțirea toată puterea cugetătoare și așa a îmbrățișat cunoștința compusă și pierzătoare, producătoare de patimă, a
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
și a lucrurilor ce ne înconjoară, care fără de aceasta este de neînțeles. Dacă sunt necazuri pe pământ dacă suferă tot neamul omenesc, apoi toate acestea își au izvorul în Eden, la rădăcina pomului oprit! Aici e izvorul păcatului și al pătimirilor noastre. De aici pleacă moartea și stricăciunea noastră<footnote Cuvânt de învățătură despre căderea lui Adam..., p. 117. footnote>. Căci ce ne înfățișează oare starea și ființa noastră pământească? Ne înfățișează o înlănțuire de contraziceri din cele mai ciudate și
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
după înstrăinarea de Dumnezeu, pentru Cel Atotputernic, începe un nou mijloc de salvare a omului și a lumii: trimiterea Fiului în lume, fiindcă numai prin Dumnezeu, Îl puteam redobândi pe Dumnezeu. Domnul Hristos, luând osânda aceasta a păcatului omului, adică pătimirea, stricăciunea și moartea cea după fire, s-a făcut pentru om păcat, prin pătimire, moarte și stricăciune, îmbrăcând de bunăvoie osânda omului, El nefiind osândit după voia liberă. El Și-a asumat firea noastră, a devenit păcat pentru noi, a
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
omului și a lumii: trimiterea Fiului în lume, fiindcă numai prin Dumnezeu, Îl puteam redobândi pe Dumnezeu. Domnul Hristos, luând osânda aceasta a păcatului omului, adică pătimirea, stricăciunea și moartea cea după fire, s-a făcut pentru om păcat, prin pătimire, moarte și stricăciune, îmbrăcând de bunăvoie osânda omului, El nefiind osândit după voia liberă. El Și-a asumat firea noastră, a devenit păcat pentru noi, a distrus vrăjmașul pe care noi l-am moștenit prin păcat și a câștigat întreaga
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
păcat pentru noi, a distrus vrăjmașul pe care noi l-am moștenit prin păcat și a câștigat întreaga umanitate către Dumnezeu. Aceasta a făcut-o pentru a osândi păcatul și osânda din voie și din fire, scoțând din fire păcatul, pătimirea, stricăciunea și moartea. Noi nefiind neschimbăcioși și cu neputință de clintit, putem, din fericire, precum ne-am rostogolit de la slava cea multă la cea mai de jos necinste, să ne întoarcem și să căutăm în sus și să vedem fața
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
de ceea ce e netrupesc, a fost întreg preschimbat de acesta, rămânând neconfundat, amestecat în chip de negrăit și unit într-o unire neamestecată cu dumnezeirea întreită. Astfel, Treimea nu a primit vreun adaos la număr prin întrupare, nici a suferit pătimire la trup<footnote Sf. Simeon Noul Teolog, Cuvântări morale, cuv. 5, în Filocalia..., vol. VI, p. 164. footnote>, deci modul unirii celor două firi e fără împărțire, despărțire, amestecare sau schimbare a lor. Semnificativă este relatarea scriitorului filocalic Talasie Libianul
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
footnote Pr. Viorel Sava și Pr. Radu Brânză, Ghidul mamei creștine, Edit. Erota, Iași, 2001, p. 7. footnote>. Această bucurie a mamei o arată și Mântuitorul, când, cu ocazia Cinei celei de Taină, înainte de a se oferi pe Sine spre pătimire, zice: Femeia când trebuie să nască, se întristează, fiindcă a sosit ceasul ei; dar după ce a născut copilul, nu-și mai aduce aminte de durere, pentru bucuria că s-a născut om în lume. (Ioan 16, 21). Apoi, ziua creației
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
de aceea Cuvântul fericește plânsul: nu pentru că îl socotește fericit în el însuși, ci pentru ceea ce vine din el” (Sf. Grigorie de Nyssa, Despre fericiri, III, p. 355.), așa încât „nu plânsul îl laudă Cuvântul, ci cunoștința binelui, căreia îi urmează pătimirea întristării pentru motivul că nu mai are în viața de față ceea ce dorește” (Ibidem, p. 351); cf. Chișcari Ilie, op. cit., p. 613. footnote>. Trebuie remarcat faptul că, deși afirmăm importanța deosebită a epectazei în viața duhovnicească și că e o
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
mai mare de 12,5 tone este interzis pe străzile Tudor Vladimirescu, Panselelor, Vlad Țepeș, Ciprian Porumbescu, Bârzavei și Margaretelor. Adormirea Maicii Domnului l În 15 august Cu Maica Domnului se deschide capitolul mântuirii noastre; de la ea se pune capăt pătimirilor noastre. De aceea, creștinii cântă imnul inspirat al împăratului Solomon: „Cine este aceasta care se ivește cu zorile? Este Mama lui Iisus, este Născătoarea lui Mesia-Hristos! Însă nici smerenia ei, nici cinstea, nici bunătatea n-au putut opri crunta durere
Agenda2003-32-03-14 () [Corola-journal/Journalistic/281342_a_282671]
-
după ei, cei care le cunoșteau jertfa, le-au cinstit după cuviință amintirea, considerându-i ca „sfinți“ și „casnici“ ai lui Dumnezeu, le-au venerat „moaștele“, au ridicat lăcașuri de închinare pe locul în care erau acestea sau pe locul pătimirii lor. Cu timpul, „cultul“ lor s-a extins, în sensul că s-au fixat zile speciale de pomenire a lor, chipul le-a fost pictat pe icoane, pe care credincioșii au început să le venereze, iar numele lor a fost
Agenda2003-43-03-14 () [Corola-journal/Journalistic/281624_a_282953]
-
Ioan 10, 7 - 8). Deci, în orice acțiune a lui Dumnezeu, inclusiv întruparea, a lucrat și acționează Sfânta Treime, de la căderea omului (Facere 3, 11), de la venirea lui Hristos pentru izbăvire (Facere 3, 15), de la Înviere și Înălțare pentru desăvârșirea pătimirii și până la Judecata de apoi (Matei, cap. 25). Pentru toate acestea, întruparea lui Iisus a făcut început nașterii din nou (Ioan 3, 3 - 5) pentru fiecare creștin în parte și pentru toți la un loc. Sărbătoarea Crăciunului la români a
Agenda2003-51-03-gen1 () [Corola-journal/Journalistic/281849_a_283178]
-
Ioan Paul al II-lea în 1985. Duminica Floriilor marchează intrarea în Săptămâna Sfântă și amintește de triumful lui Iisus Cristos aclamat ca Mesia de locuitorii din Ierusalim - eveniment în amintirea căruia are loc procesiunea pe străzile orașului - și vestirea Pătimirii Mântuitorului la Sfânta Liturghie.
Procesiune catolică pe străzile Capitalei, în Duminica Floriilor () [Corola-journal/Journalistic/23199_a_24524]
-
spirituale În cadrul programului de pregătire a laicilor organizat de Episcopia romano-catolică de Timișoara, la Casa „Hildegardis“ din Lipova, în perioada 11-14 noiembrie, se va desfășura un curs de pregătire și exerciții spirituale pentru cateheți (în limba română) cu tema „Sensul pătimirii“. Meditația se va organiza pe marginea filmului „Patimile lui Cristos“ de Mel Gibson. ( L. S.) Informații Casa Județeană de Pensii Caraș-Severin a deschis la sediul său din Reșița (str. Traian Lalescu nr. 27) un birou unde pensionarii pot depune scrisorile-chestionar
Agenda2004-45-04-stiri () [Corola-journal/Journalistic/283031_a_284360]
-
cu roade, vor sta în așteptarea Domnului. 4. Aici, în această lume pe pământ, drepții adesea pătimesc, iar cei răi au parte de viață bună și îmbelșugată. „Domnul trebuie să arate pricina de ce a dat aici păcătoșilor fericire, iar drepților pătimire. Toate acestea vor fi descoperite în Ziua Judecății“. E ușor să-i judecăm pe alții. Dar e timpul să ne judecăm pe noi înșine de prea multe greșeli săvârșite în viața aceasta. Să o facem înainte de ceasul Marii Judecăți, a
Agenda2004-15-04-supliment () [Corola-journal/Journalistic/282297_a_283626]
-
patimi a dorului când mamele ne strigau nașterea pătimind pentru viața noastră. 1927. Fără patimile creației viața nu ar mai avea nimic înălțător în ea. 1928. Oricât de sărac ar fi un om va rămâne mereu bogat în patimi și pătimiri. 1929. Speranța va fi ultima care va reuși să întindă mâna patimii celui care-și va pierde orice dorință de a mai reuși. 1930. Niciodată nu vei fi înfrânt atâta timp cât ai patimile alături de tine. 1931. Întreabă-ți dorul despre patimile
Culegere de înțelepciune. In: Editura Destine Literare by Sorin Cerin () [Corola-journal/Journalistic/95_a_375]
-
a botezat-o:Realitate. 1945. Patima creației se află în sfințenie. 1946. O sfințenie fără patimă este aidoma unui creator fără creație. 1947. Câtă patimă își pune omul în rugăciunea sa către Dumnezeu? 1948. Religiile sunt dicționare de patimi și pătimiri. 1949. Prin mântuirea de păcatul originar am lăsat Cristul să pătimească în locul nostru chiar dacă și noi pătimim cu fiecare clipă furată eternității de Timpul vanității și deșertăciunii noastre. 1950. Nu ar putea exista o viață fără păcatul ei originar fiindcă
Culegere de înțelepciune. In: Editura Destine Literare by Sorin Cerin () [Corola-journal/Journalistic/95_a_375]
-
prin patimile răului din el. 1988. Calea iubirii e pietruită cu patimi. 1989. Un cer al iubirii fără de patimi nu ar mai avea niciodată un orizont. 1990.Suntem țărână, patimă și dor. 1991. Fiecare vreme își are vremurile patimilor și pătimirilor ei. 1992. Patima este focul divin al eternității adevărului absolut. IlUZIE șI REALITATE 1993. Tot ce rămâne în lumea iluziei este crezul în speranță. 1994. Iluzia este o realitate care și-a pierdut cardinalele pe cadranul propriei sale busole. 1995
Culegere de înțelepciune. In: Editura Destine Literare by Sorin Cerin () [Corola-journal/Journalistic/95_a_375]
-
sa in statu nascendi, în zorii producției artistice pe care o înregistrează folclorul. Melancolia țărănească e surprinsă în filonul său intrinsec, la răscrucea Erosului cu Thanatosul, precum o primă derută a spiritului, într-o mixtură de prospețime și epuizare, de pătimire primară și precoce rafinament: "!ți-ai crescut parcă anume/ părul cel mai lung din lume/ ca-ntr-un giulgi să-ți ții într-însul/ trupul tău curat ca plînsul/ lin pornit și-ncheiat lin/ ca-ntr-o șoaptă de amin...// eu
Poezia lui Cezar Ivănescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17243_a_18568]
-
dacă nu și prin altceva, au pus cărămizi și au bătut cuie la construirea edificiului "măreț", dar lipsit de temelie, al comunismului." 3. Că cel care semnează aceste reflecții nu se află sub puterea vreunui soi de vocație neguroasă a pătimirii, precum rascolnicul Mikolka din Crimă și pedeapsă, ci respectă, dimpotrivă, cerințele unei rațiuni care pune cu calm ordine între afecte, se vede din distanța bine întemeiată față de aceia care și-au făcut din vocea ascuțită a lupului moralist propria voce
Curs de sinceritate by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17356_a_18681]
-
Maiorescu îl primește în casa lui din Str. Mercur 1, semn de considerație și, în 1906, îi întocmește referatul care îi va aduce laurii premiului Academiei. La apariția, în martie 1906, a Vietii Românești, C. Stere scria entuziastul eseu Poetul pătimirii noastre, Goga devenind prieten și colaborator al revistei ieșene. Numele personalității sale lirice urca spre zenit, admirat peste tot în lumea românească. Va mai publică, pînă în 1916, alte trei volume de poezie (Ne cheamă pămîntul, 1909, Din umbră zidurilor
Publicistica lui Goga by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18181_a_19506]
-
adunat mii de oameni în centrul Clujului și de dimineață cântă și joacă Hora Unirii!” Nu mă puteam dezmetici. Simțeam că mă sugrumă emoția. Cum, adică, vine asta? Nu cu mult înainte, un bun prieten, îmi povestise în mare taină, pătimirile lui prin beciurile securității pentru ca a cântat cu prietenii la un pahar de vin „Tricolorul” și „Hora Unirii”. Eram încă zguduită de relatările lui și acum să aud că oamenii cântă și joacă Hora Unirii!? Era un amestec nedeslușit de
Peripeții de anul nou. In: Editura Destine Literare by Elena Buică () [Corola-journal/Journalistic/82_a_225]
-
plus, o dureroasă indiferență pentru ceea ce a fost, pentru suferințele din trecut - acest văl de ne-aducere aminte (nu vrem să spunem de uitare) acoperă totul: ne acoperă. Să adăugăm la toate acestea, încercările actuale de minimalizare, de banalizare a pătimirii românești sub comunism (ceea ce unii numesc, acum, "mitul nefericirii totalitare") pentru a înțelege că sîntem noi, noi înșine, cei care ne "separăm" de propria noastră istorie, de adevărurile trăite - în numele unor perspective "post comuniste", teoretice sau direct interesate. Un cui
"Destrucția elitelor" by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/17103_a_18428]
-
nimeni nu le mai vrea nu-i nimeni să le ierte sufletele ferecate în lut când chiar lutul lor mirosind a timp incriminează anotimpul când din lutul veșniciei s-au făcut lucrurile cu strigat de piatră, strig azi despre lutul pătimirii noastre cum a mistuit atâtea vremi și atâția Prometei... Citește mai mult Statuie în amurgSi iată-mă la capătul zileiincremenit în lutul meupăzind ritualuri profanela picioarele mele, alte statui solitarecu brațe descarnate implora un cer pustiuși cu lacrimi de piatrăpovestesc
MARIUS HORVATH [Corola-blog/BlogPost/382575_a_383904]
-
se ridicăde aici sau de nicăierinimeni nu le mai vedenimeni nu le mai vreanu-i nimeni să le iertesufletele ferecate în lutcând chiar lutul lor mirosind a timp incriminează anotimpul cânddin lutul veșnicieis-au făcut lucrurilecu strigat de piatră, strig azidespre lutul pătimirii noastrecum a mistuit atâtea vremiși atâția Prometei...... XXVII. LA RĂSCRUCE DE VINTURI, de Marius Horvath, publicat în Ediția nr. 1403 din 03 noiembrie 2014. La răscruce de vânturi Drumuri înnodate pornesc dinspre mine. Mi-e frică să merg. Mi-e
MARIUS HORVATH [Corola-blog/BlogPost/382575_a_383904]