95 matches
-
Osana întru cei de sus! Osana! Despre trădare nu bănuiau nimic. Numai Iisus știa că Iuda-l va trăda, Că profeția o să se-mplinească, Cu prețul vieții, păcate va răscumpăra Și pe Golgota o să- l răstignească. Mesia smerit și pătimitor, A fost trădat și răstignit pe cruce, A treia zi a Înviat Mântuitor Iar noi în fiecare an cântăm “o primăvară dulce”. Referință Bibliografică: Intrarea Domnului în Ierusalim / Ștefania Petrov : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1940, Anul VI, 23
INTRAREA DOMNULUI ÎN IERUSALIM de ȘTEFANIA PETROV în ediţia nr. 1940 din 23 aprilie 2016 by http://confluente.ro/stefania_petrov_1461413050.html [Corola-blog/BlogPost/385002_a_386331]
-
-n aripi dorința lor de zbor Pe mine mă atinge-n suflet, mă atinge-n dor Căderea din măreția înalțării lor. Iubirea este uneori doar visul trecător Pe mine mă atinge-n suflet, mă atinge-n dor Durerea sufletului bland pătimitor Copaci și păsări și iubire care moare Mă dor trăirile lor trecătoare Speranța idealului mă doare! Silvana Andrada Tcacenco- 28.05.2016 Referință Bibliografică: AUTOPORTRET / Silvana Andrada : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1976, Anul VI, 29 mai 2016. Drepturi
AUTOPORTRET de SILVANA ANDRADA în ediţia nr. 1976 din 29 mai 2016 by http://confluente.ro/silvana_andrada_1464503829.html [Corola-blog/BlogPost/385145_a_386474]
-
artist, ne trimite spre venerabilul Ovidiu Papadima. Există o minune de carte, editată prin 1938, O viziune românească asupra ființei, în care autorul, Ovidiu Papadima, surprinde cu har țesătura creștină permanent prezentă în covorul artei populare românești. Conștiință autentică românească, pătimitor al temnițelor comuniste, Ovidiu Papadima face parte din acei fii ai neamului care au creat omul frumos. Căci numai omul frumos al unui neam îi recunoaște acestuia din urmă frumusețea. Un exemplu: Geneza. Geneza este tratată într-o povestioară bucovineană
DESPRE OMUL FRUMOS de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2313 din 01 mai 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1493617590.html [Corola-blog/BlogPost/381058_a_382387]
-
Acasa > Cultural > Modele > PĂTIMITORII PENUMBREI ȘI NEVEDERII, CĂTRE PROF. UNIV. DR. MONICA POP Autor: Aurel V. Zgheran Publicat în: Ediția nr. 1980 din 02 iunie 2016 Toate Articolele Autorului Timpul în care ne petrecem noi, această lume românească pierdută din prea puțină voință în
PĂTIMITORII PENUMBREI ŞI NEVEDERII, CĂTRE PROF. UNIV. DR. MONICA POP de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1980 din 02 iunie 2016 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1464881045.html [Corola-blog/BlogPost/378812_a_380141]
-
dr. Monica Pop n-a făcut niciodată netrebnicii din care să se descopere o dublă personalitate, iar dacă ei, neamul românesc are a-i restitui ceva, aceasta e încrederea în ea, iubirea, recunoștința. În primul rând din partea atâtor și atâtor pătimitori ai penumbrei și nevederii! Aurel V. ZGHERAN (aurel.vzgheran@yahoo.com) Referință Bibliografică: Pătimitorii penumbrei și nevederii, către prof. univ. dr. Monica Pop / Aurel V. Zgheran : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1980, Anul VI, 02 iunie 2016. Drepturi de
PĂTIMITORII PENUMBREI ŞI NEVEDERII, CĂTRE PROF. UNIV. DR. MONICA POP de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1980 din 02 iunie 2016 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1464881045.html [Corola-blog/BlogPost/378812_a_380141]
-
dublă personalitate, iar dacă ei, neamul românesc are a-i restitui ceva, aceasta e încrederea în ea, iubirea, recunoștința. În primul rând din partea atâtor și atâtor pătimitori ai penumbrei și nevederii! Aurel V. ZGHERAN (aurel.vzgheran@yahoo.com) Referință Bibliografică: Pătimitorii penumbrei și nevederii, către prof. univ. dr. Monica Pop / Aurel V. Zgheran : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1980, Anul VI, 02 iunie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Aurel V. Zgheran : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
PĂTIMITORII PENUMBREI ŞI NEVEDERII, CĂTRE PROF. UNIV. DR. MONICA POP de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1980 din 02 iunie 2016 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1464881045.html [Corola-blog/BlogPost/378812_a_380141]
-
simțirea curată, duhovnicească a harului Duhului Sfânt 37. Sfântul Isaac Sirul spune că răsplata nu se dă virtuții, nici ostenelii pentru ea, ci smereniei ce se naște din ele. Dacă aceasta lipsește, dacă încercările sau necazurile nu îl conduc pe pătimitor la smerenia adevărată, în deșert se fac cele dintâi 38. Necazurile ce vin asupra noastră au scopul de a ne proba, de a ne încerca tăria credinței și puterii noastre duhovnicești, dar, în același timp, ele dau firii umane tărie
DESPRE RABDARE SI NADEJDE DIN PERSPECTIVA CRESTINA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_rabdare_si_nadejde_din_perspectiva_crestina_.html [Corola-blog/BlogPost/366880_a_368209]
-
de fapt, poezia, Înțelegând-o că arta tradițională. Existența să aventuroasa (fost boxer, cu cenaclu interzis, intrat În greva foamei, supus linșajului mediatic, mereu marginalizat, neavînd vreo carte tipărită „În Întregime” etc.), trăirile paroxistice, ieșirile vitriolante (intolerant, acuzator-pedepsitor dar și pătimitor) i-au creat adversități trainice. Chiar dacă, declarativ, credea că „adversitățile fac bine”, poetul, speriat de ideea literei tipărite și a sa poezie insubordonata (față de un Nichita, de pildă, „oficializat”), au suportat consecințele. Încît „eliadistul” Cezar, Înființînd la Pitești orchestră Baad
ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Adrian Dinu Rachieru () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1552]
-
bolii. Erau convinși că numai dăruindu-se altora, viața și activitatea lor capătă sensul adevărat și deplin și devin rodnice, înălțătoare și folositoare tuturor. Trăiau pentru Dumnezeu și semeni. Se jertfeau cu totul, îngrijind bolnavii încredințați lor spre slujire. Împreună pătimitori, 18 Sf. Ioan Gură de Aur, Comentariile sau explicarea Epistolei a doua către Timotei, omilia VII, Editura Nemira, 2005, p. 76. 19 Clement Alexandrinul, Stromatele, VI, XVII, 161.6., traducere, cuvânt înainte, note și indici de Pr. D. Fecioru, în
Nr. 4, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/126_a_95]
-
acesteia mai presus decât voia lui Dumnezeu”. (Sf. Maxim Mărturisitorul, Răspunsuri către Talasie, rp. 52, sc. 7, în Filocalia..., vol. III, p. 217) „Păcatele din rațiune sunt acestea: necredința, erezia, nebunia, hula (blasfemia), nemulțumirea, încuviințările păcatelor care se ivesc din partea pătimitoare. Iar tămăduirea și leacul acestor rele este credința neîndoioasă în Dumnezeu și în dogmele adevărate, neînșelătoare și ortodoxe, cugetarea neîncetată la cuvintele Duhului, rugăciunea curată și neîncetată și mulțumirea către Dumnezeu”. (Sf. Ioan Damaschinul, Cuvânt minunat și de suflet folositor
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
a stins, resemnarea. „Cântecele”, urzite în dorul făpturii îndrăgite, sunt tincturate de tristețea singurătății. Melancolia nu exprimă numai o frustrare afectivă, ci colorează, stins, și sentimentul zădărniciei. Între euforia unor clipe și spasmul de anxietate pe care îl provoacă vremelnicia, pătimitorul își caută un reazem în iubirea care, ostoindu-i zbuciumul, îi dă câteodată iluzia înveșnicirii. În afară de sonete, pasteluri, elegii, „doine” de rapel politic, C. scrie și strofe de glăsuire patriotică, schițând, cu elemente de atmosferă sumbră, priveliști „din război” (Din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286283_a_287612]
-
în fostul meu servici am avut excesiv parte de problemele sociale recunoscute și atacabile instituțional. În bună parte, tocmai pentru că dobândesc prea ușor recunoașterea victimele încetează să mai lupte pe cont propriu și preferă să se cantoneze în condiția de pătimitor al unui destin vitreg, așteptând intervenția instituțiilor. Devin dependente de ajutor mai mult din frică de dispariția în insignifianță decât din neputință de altă natură. − Cred. Povestea asta cu dreptul la compasiune inspiră un șantaj emoțional sordid - aici, în Franța
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
integrale a firii umane. Hristos a făcut acest lucru. Mai rămăne ca omul să înțeleagă că unitatea propriei persoane este destinată acestui mare dar, și că nimic din cele dăruite de Creator nu e de lepădat: nici trup, nici partea pătimitoare sau cea irascibilă a persoanei umane. Analizănd teologia Sfăntului Grigorie Palama referitoare la firea umană, un părinte athonit afirmă: "Trupul este bun. Ceea ce este rău, este găndirea cea trupească”. Sfăntul Grigorie Palama se opune energic oricărei devieri de la Tradiție și
Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Elena Bărbulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2305]
-
străine și tipărind multe cărți religioase. Dat în judecata Sinodului, el a fost scos „cu sila" din scaun la 1810 și dus în Rusia pentru că... protesta contra marelui amestec al Rusiei în treburile interne ale țării. N-a fost singurul pătimitor pentru dreapta credință. Marele mitropolit Antim Ivireanu (1660 - 1716), cel care a păstorit (1708 - 1716) sub Constantin Brâncoveanu, Ștefan Cantacuzino și Nicolae Mavrocordat, a fost și el supus judecății, scos cu sila din scaun și gonit din țară, ca, în
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
sunt în slujba statului, dar și cei ce au primit voie a practica în țară, vor fi datori fără vreo pricinuire că sunt supuși vreunei protecții a alerga (precum aceasta urmează în toate Sfaturile la întâmplare de epidemie) spre ajutorul pătimitorilor unde vor fi chemați sau orânduiți de către Comitetul sanitar știind că la din împotrivă vor fi pentru totdeauna opriți a practica, iar cu cât vor arăta mai multă râvnă, într-o vreme așa de critică, cu atâta și ocârmuirea se
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
și Într-o gospodărie țărănească. Tot cosmosul e cuprins Într-o ogradă. Luceafărul eminescian. O interpretare transeontică. Supranumele de Pățitul, accentuează și atrage atenția asupra pribegiilor și pățaniilor sale, ca fiind trăsătura principală și caracteristică a acestei personalități. Fiind „pățit”, pătimitor, va putea să treacă fără amețeală abisul unei colaborări de trei ani cu diavolul. Pateor și Ulyse, și orice pribeag inițiatic. Pățitul poate să fie și o derivație din numele lui Ipate : „... tot Stan mă cheamă, dar de la o boală
LUCEAFĂRUL EMINESCIAN. O INTERPRETARE TRANSEONTICĂ. by Marian Constandache () [Corola-publishinghouse/Science/1694_a_2972]
-
cheamă, dar de la o boală ce-am avut cînd eram mic, mi-am schimbat numele din Stan În Ipate și de atunci am rămas cu două nume”. Schimbarea numelui este un obicei bine cunoscut la noi, pentru copii bolnavi. Suferindul „pătimitorul”. Fata de Împărat, În cazul nostru, era trecut pe fereastră și dăruit unei persoane străine. Apoi era vîndut din nou părinților cu un nume schimbat. Nu-i mai puțin adevărat că, schimbarea numelui este un obicei universal În toate organizațiile
LUCEAFĂRUL EMINESCIAN. O INTERPRETARE TRANSEONTICĂ. by Marian Constandache () [Corola-publishinghouse/Science/1694_a_2972]
-
Noica să moară, l-a numit, într-una dintre revistele culturale ale vremii, „întâiul om de cultură al țării“. Dar era mai mult decât atât. Ajunsese foarte departe în ceea ce s-ar numi libertatea minții cuiva. Ajunsese la libertatea ei pătimitoare, adică la o inteligență care absorbise cultura lumii în câmpul de experiență al vieții. Tot ce îndurase, pe toate versantele existenței, era spus când în nume propriu, când sub masca marilor figuri întemeietoare ale Europei. În ultima sa apariție publică
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
războiului (care e însuși subiectul poemului) și redevine, încărcată acum cu toată durerea inerentă omenescului învrăjbit și prădalnic, forța senină care ține lumea. Sunt, într-adevăr, față de încrâncenarea care le determină și de care se desprinde, clipe în care omul pătimitor se privește pe sine dintr-o zonă supraordonată pătimirii. În al treilea cânt, bătrânii sfetnici ai Troiei stau pe parapetul din înaltul zidurilor și privesc spre câmpie, 58 unde, alături de armata lor, se află, desfășurată, armata dușmană, cea care, de
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
ins, e vulnerabil și de tot pieritor, doar omul, care se naște, se bucură, suferă și moare. Care are o singură viață, de trăit o singură dată. Și care este unic, insubstituibil și irepetabil. Individul uman este singura realitate totodată pătimitoare și pieritoare. Iar viața lui și conștiința lui de sine sunt structurate pe aceste două date definitorii și fundamentale. De răspunsul fiecăruia la ele depind demnitatea lui și locul lui în ierarhia existențelor din univers. Și cu cât este mai
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
Lui compătimire se traduce printr‑o apropiere holistică de per‑ soană, trup și suflet, fără a le separa vreodată pe cele două. El propune fiecăruia o Însănătoșire sau o vindecare completă. Am subliniat până acum că Dumnezeu este milostiv, com‑ pătimitor față de cel suferind. Cuvântul „compătimire” pro‑ vine din limba latină (substantivul compassiō, ōnis = sufe rință comună ; adjectivul compassibilis = care Împărtășește sufe‑ rința altuia) și are Înțelesul primar de „a suferi Împreună cu cineva”. El posedă astfel sensuri extinse precum „bună‑ tate
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
activitatea lor capătă sensul adevărat și deplin și devin rodnice, Înălțătoare și folositoare tuturor. Trăiau pentru Dumnezeu și semeni. Iubeau pe toți oamenii, „căci nu iubeau nimic omenesc”97. Se jertfeau cu totul, Îngrijind bolnavii Încredințați lor spre slujire. Împreună pătimitori, Învârtind șiragul de metanii, se rugau nopți În șir, mergând În conti‑ nuu, stăruind În rugăciunea inimii sau spunând : „Doamne, ai milă de robul Tău”, și : „Sfinților Doctori fără de arginți, fiți mijlocitori pentru acest rob al Domnului” etc. De aseme
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
cazul nostru În clipa când suferința devine descurajantă : „Puțin credinciosule, pentru ce te‑ai Îndoit ?”. În general, cel suferind este Îndemnat de autorii sfinți ca Întotdeauna să Își aducă aminte că nu este nici o suferință, nici o lacrimă vărsată de cei pătimitori și de cei cuprinși de dureri fizice, de care să nu știe Domnul și Mântuitorul. El este bucuria noastră, mântuirea noastră, reazimul cel tare și neclătinat În toate ispitele vieții. „Să fiți statornici În credință” Îndeamnă deseori Sfântul Apostol Pavel
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
Noica să moară, l-a numit, într-una dintre revistele culturale ale vremii, „întâiul om de cultură al țării“. Dar era mai mult decât atât. Ajunsese foarte departe în ceea ce s-ar numi libertatea minții cuiva. Ajunsese la libertatea ei pătimitoare, adică la o inteligență care absorbise cultura lumii în câmpul de experiență al vieții. Tot ce îndurase, pe toate versantele existenței, era spus când în nume propriu, când sub masca marilor figuri întemeietoare ale Europei. În ultima sa apariție publică
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
războiului (care e însuși subiectul poemului) și redevine, încărcată acum cu toată durerea inerentă omenescului învrăjbit și prădalnic, forța senină care ține lumea. Sunt, într-adevăr, față de încrâncenarea care le determină și de care se desprinde, clipe în care omul pătimitor se privește pe sine dintr-o zonă supraordonată pătimirii. În al treilea cânt, bătrânii sfetnici ai Troiei stau pe parapetul din înaltul zidurilor și privesc spre câmpie, unde, alături de armata lor, se află, desfășurată, armata dușmană, cea care, de zece
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]