61 matches
-
-l ascund luînd o Înghițitură de vin. Sigur! — Ai fost sinceră cu mine În legătură cu... subiectul ăsta ? — Ăă... ce vrei să spui ? zic cît pot de relaxată, trăgînd de timp. — Ai fost sinceră cu mine În pat ? Se face roșu ca pătlăgica. Sau te prefăceai ? O, Doamne. Asta crede ? — Connor, niciodată, cît am fost cu tine, n-am mimat orgasmul, spun, coborînd glasul. Ți-o spun cu mîna pe inimă. Niciodată. — Păi... OK. Se freacă stîngaci la nas. Dar altceva ? Îl privesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
-i spuse privindu-l în adîncul ochilor: Nu putem merge numai noi amîndoi!... Asta-i!... Nu știm precis nici unde se află... nici nu ne-am luat lanternele... nici de mîncare... nici nimic. Tu nu vezi că ai minte de pătlăgică? Dar am zis eu să mergem acum? se zburli Bărzăunul. Ce, au intrat zilele-n sac?... Mergem mîine... ori poimîine... ori în altă zi, cînd o fi cald și frumos, ca și azi. Plecăm de dimineață, cu tot ce trebuie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
viața ciclică a omului, scrie că după încetarea funcției de procreare (sexuale) a omului, procesele biochimice sunt dirijate spre descompunerea organismului, în vederea încheierii ciclului vital individual. În mod asemănător cum se usucă vrejul (planta) la roșii, după ce se coace ultima pătlăgică. b.5. La maturitate, în organismele vii, se declanșează și acționează instinctul pentru perpetuarea speciei, îndreptând acțiunile omului spre împerechere, pentru însămânțare. Omul se îndrăgostește, îl dorește intens pe partener pentru împerechere și însămânțare. Unii medici consideră starea de îndrăgostit
Apocalipsa este în derulare by Narih Ivone () [Corola-publishinghouse/Imaginative/317_a_605]
-
părintele omorât fără să-l răzbune? Urât mai e războiul. Un învățător din Vadul lui Vodă, Basarabia, tocmai scrisese o carte poștală militară familiei:”Sînt bine, sănătos și o să viu curând acasă”. A scos capul din tranșee să ia o pătlăgică verde și un glonte i-a intrat prin frunte. Din nou despre “Moș Coajă”, bătrânul nostru locotenent colonel de 50 de ani, Abdenagor Constantinescu. Venise, pe când eram grupați mai mulți ofițeri, venise locotenentul Darie, ofițer activ. Ia poziția de drepți
Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
niște apă, zic repede. Nu vreau vin! Era doar un gând. Doar așa ca să... — Nu! zice Kent. Ia ce vrei. Îi surâde chelnerului. Și o sticlă de Sauvignon Blanc, vă rog, pentru invitata noastră. — Sincer, nu... zic, roșie ca o pătlăgică. — Rebecca, zice Kent, ridicând o mână, zâmbind. Ideea e să ne simțim bine. Asta‑mi mai lipsea. Acum crede că sunt complet alcoolică. Și că nu rezist nici măcar unui prânz de hai‑să‑facem‑cunoștință fără să iau ceva la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
cu foarte mult timp în urmă, explică ea. Mai știi și altele? întreabă Ben. —Vă învăț eu unul. Se cheamă „Guiță, porcușorule!“, ne sugerează Charlotte. Mă uit la Jennifer și începem să râdem amândouă. În acest moment, roșie ca o pătlăgică, Charlotte chiar seamănă cu o purcică. Cred că m-ar apuca isteria, dacă ar trebui să particip la jocul propus de ea. — Stați așa, zice Finn, ridicându-se brusc. Știu ce să facem. Ben, am nevoie de o mână de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
apărarea lui Daisy, pentru că este prietena mea. — Mă îndoiesc că o aventură de o noapte se compară cu opt ani de..., începe iar Charlotte. Dar nu despre asta-i vorba, izbucnește Jennifer. O privim iar mirați. E roșie ca o pătlăgică și nu pare că ar vrea să se dea bătută. Nu suntem aici ca să vedem cine suferă mai mult sau mai puțin. Până la urmă, tot despre suferință este vorba. Informațiile procurate de Daisy despre cele Cinci Stadii ne-au fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
cu o expresie foarte serioasă. Tu ce crezi, Emma, ce-o fi cu planta ei ? — ...uneori, când Artemis mă calcă rău pe nervi... Nu... habar n-am, zic Într-un final, și continuu să bat la computer, roșie ca o pătlăgică. OK. Asta e. Nu contează. OK, i-am pus suc de portocale la plantă. Și ce dacă ? — Mi-a văzut cineva cana cu World Cup ? spune Paul, intrând Încruntat În birou. N-o găsesc nicăieri. — ...săptămâna trecută i-am spart
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
e de părere că ideea lor e absolut genială. În afară de mine. Eu stau cu capul plecat și nu-i menționez numele, nici măcar În treacăt. În primul rând, fiindcă știu că, dacă aș face asta, aș deveni instantaneu roșie ca o pătlăgică sau, cine știe, aș Începe să zâmbesc tâmp. În al doilea rând, fiindcă am sentimentul oribil că, dacă Încep să vorbesc despre el o singură dată, n-am să mă mai pot opri. Dar, În primul și În primul rând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
-l ascund luând o Înghițitură de vin. Sigur! — Ai fost sinceră cu mine În legătură cu... subiectul ăsta ? — Ăă... ce vrei să spui ? zic cât pot de relaxată, trăgând de timp. — Ai fost sinceră cu mine În pat ? Se face roșu ca pătlăgica. Sau te prefăceai ? O, Doamne. Asta crede ? — Connor, niciodată, cât am fost cu tine, n-am mimat orgasmul, spun, coborând glasul. Ți-o spun cu mâna pe inimă. Niciodată. — Păi... OK. Se freacă stângaci la nas. Dar altceva ? Îl privesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
cu trup fusiform. Asta e compania aeriană pentru săraci: noi suntem săracii acestei companii. Au redus tarifele la zborurile internaționale, așa că acum doar indivizii de ultimă speță mai zboară cu Airtrak. O fată în uniformă, cu părul roșu ca o pătlăgică, și o incredibilă gură de ciochistă, a dispărut câteva minute, care nu prevesteau nimic bun, pentru a-mi controla cartea de credit americană, după care a năvălit înapoi, cu dinții umezi recondiționați de o sumă consistentă. — Ce film e? am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]