185 matches
-
casante. Simptomele pot fi confundate cu cele produse de lipsa de magneziu, la care îngălbenirea este limitată la spațiul dintre nervurile în lungul cărora rămân zone late verzi. Cercul de plante gazdă a virusului este larg: spanac, știr, lobodă, mac, pătlagină, troscot, spălăcioasă, rocoțea, punguliță. Transmitere-răspândire. Transmiterea virusului este asigurată de Cuscuta și de mai multe specii de afide. De la un an la altul virusul rămâne în semincerii de sfeclă, în spanacul semănat toamna precum și în buruienile multianuale. Prevenire și combatere
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
tocmai de aia să nu reușesc să așez în cuvinte întâmplarea. Gândeam folosindu-mă de altceva decât de cuvinte. Era o curte mare, era și iarbă, asta mai mult decât sigur, și o limbă de beton prin care ieșeau bălării, pătlagină parcă se numește buruiana aceea mare ca o palmă, ca o paletă de ping-pong. Mai era mușețel mare, teios, pe care puteai să te așezi ca peste o plapumă. Un gard de beton sau de țambre. Știu că mă chinuiam
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
mare tămăduitor ca părintele Constantius. Domnul Bodo avea dureri mari și i se umflase piciorul, a trebuit să-i tăiem cizma. Apoi părintele meu l-a uns cu niște alifii de-ale lui, i-a dat să bea suc de pătlagină și de mac și i-a pus piciorul În scândurele, cum v-am mai spus. După ce și-a ostoit puțin durerea, s-a arătat foarte neliniștit, fiindcă nu putuse ajunge la o Întâlnire, astfel că a voit să se scoale
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
numai o goană de cal, ca să iau niște ierburi de leac de care avem neapărată nevoie pentru rana cavalerului nostru, de la un preot, prieten al părintelui Constantius. Părintele mi-a spus apăsat să nu uit. E vorba de foi de pătlagină, pe care le pune pe rană. și de rugi uscați de zmeură pe care acest preot, mare meșter, Îi fierbe și Îi amestecă cu miere, numai el știe cum, ca să Întărească pieptul bolnavului, să nu tușească și să i se
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
galben (Galeobdolon luteum). Familia Primulacee. Țâța vacii (Primula carpathica, Primula elatior, Primula officinalis), Stingătoare (Primula minima), Căciula cucului (Soldanella montana), Preducea (Soldanella pusilla, Soldanella hungarica), Dreață, Buruiană de dor (Soldanella alpina, Lysimachia nummularia), Gușa găinii roșie (Cyclamen europaeum). Familia Plantaginacee. Pătlagină, Crăcel de domn (Plantago lanceolata, Plantago gentianoides, plantago media). Familia Amarantacee. Știr (Amarantus blitum). Familia Chenopodiacee. Fierul plugului (Blitum glaucum), Buruiană de bubă rea (Chenopodium hybridum), Frunză de tăietură (Chenopodium album, Chenopodium bonus henricus), Tămâiță (Chenopodium botrys), Lobodă de câmp
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
acră și piatră vânătă, coapte cu albuș de ou se pun călduțe pe rană. Tăietură. Când e proaspătă tăietura, se aplică pe ea buruiana Coada șoricelului pisată la un loc cu untură râncedă. Sau se pune pe ea foaie de pătlagină sau «iarba neagră» sau «fieru’ plugului». Turbare. Gândaci de frasin, tocați mărunt după ce li s-a tăiat capul cu o monedă de 1 Koroană și lăsați câtva timp în oțet de poame. Din această băutură se bea câteva zile de-
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
lungi de secetă. Pe pajiști, în păduri, în rediuri și runcuri, prin poiene și în câmp crește un număr însemnat de plante medicinale (sunt peste 300 de specii), care alcătuiesc farmacia pădurii: coada șoricelului, mușețelul, cicoarea, sovârful, pojarnița, pelinița, sulfina, pătlagina, mierea ursului, urzica moartă, valeriana, săpunarița, vâscul, podbalul, lumânărica, cimbrișorul, cimbrul, mătrăguna, cucuta, chimion, păpădia, menta, vinarița, grâușorul, leurda, rodul pământului, iarba fiarelor, spânzul, socul, păducelul, măceșul, salcâmul, cireșul pădureț, cornul, crușinul, mesteacănul etc. Ca urmare a intervenției omului asupra
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
precauție este indispensabilă când aveți de-a face cu buruieni spinoase sau urzicătoare. • Printre buruienile cele mai întâlnite se regăsesc, în ordine alfabetică: coada-șoricelului, pelinul, pirul, Rourita sanguinee, iarba pârloagelor, oțetarul, susaiul, iedera, volbura, trifoiul mărunt, granatul, măcrișul iepuresc, păpădia, pătlagina, grașița, coada-calului, trifoiul, podbalul și ventrilica. • Mai mulți factori contribuie la dezvoltarea și înmulțirea buruienilor. Dacă îi reduceți, veți elimina buruienile din grădină, din straturi și din grădina de legume. Iată câțiva dintre acești factori de risc: frigul, căldura, seceta
[Corola-publishinghouse/Science/1853_a_3178]
-
Fagetalia, Impatienti - Stachyion sylvaticae, Petasition officinalis, Atropion, Alnion incanae, Me. *Teucrium chamaedrys L. (Dumbăț) - Ch., Eur. centr. (Submedit) Frecv., z.step.-se.fa.; L7T6C4U2R8N1, Geranion sanguinei, Festuco - Brometea, Quercetea pubescentis, Me. ORD. PLANTAGINALES FAM. PLANTAGINACEAE *Plantago lanceolata ssp. lanceolata L. (Pătlagină cu frunze înguste) - H., Euras. Comună, z.step.-e.bo.; L6TXC3UXRXNX; Puccinellietalia, Arrhenatheretalia, Fr., Me. *Plantago major L. Ssp. Major (Pătlagina mare) - H., Euras. Frecv., z.step.-e.bo.; L8TXCXU5RXNX; Cynosurion, Lolio - Plantagion, Nanocyperion, Fr., Md. -Plantago media L. ssp
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
-se.fa.; L7T6C4U2R8N1, Geranion sanguinei, Festuco - Brometea, Quercetea pubescentis, Me. ORD. PLANTAGINALES FAM. PLANTAGINACEAE *Plantago lanceolata ssp. lanceolata L. (Pătlagină cu frunze înguste) - H., Euras. Comună, z.step.-e.bo.; L6TXC3UXRXNX; Puccinellietalia, Arrhenatheretalia, Fr., Me. *Plantago major L. Ssp. Major (Pătlagina mare) - H., Euras. Frecv., z.step.-e.bo.; L8TXCXU5RXNX; Cynosurion, Lolio - Plantagion, Nanocyperion, Fr., Md. -Plantago media L. ssp. media - H., Euras. Comună, z.step.-se.fa.; L5TXC7U4R8N3, Brometalia erecti, FR., Md. ORD. SCROPHULARIALES FAM. SCROPHULARIACEAE *Digitalis grandiflora Miller (Degețel
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
izbă cu pămînt pe jos. O izbă fără izbăvire, pradă vizibilei izbeliști. Un iz de izbă năpădită de buruienile grădinii,-n care se uscă pătlăgeaua, tomata, roșia, paradaisa. Un paradis de care-i sigur că se alege paradiciul. Pătlăgeaua e pătlagină, acum, paradaisa s-a părăginit" (Iz). De la registrul indigen se trece, reminiscență a compensatoarei reverii simboliste, la unul exotic: "- Dragul meu, privighetoarea asta (căci astfel se traduce cuvîntul turc biulbiul) ar face bine să-și găsească vreun Don Ruy, seńor
Dureroasa caligrafie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9052_a_10377]
-
00 25. Melissae Roinița - 30,00 26. Menthae Mentă cal. Superioară - 70,00 27. Menthae Mentă cal.I - 40,00 28. Menthae Mentă cal.II - 23,00 29. Papaver somniferum Mac de cultură 1,10 7,00 30. Plantaginis lanceolatae Pătlagina îngustă 0,80 7,00 31. Salviae Salvie - 21,00 HERBA IARBĂ 32. Artemisia absinthium Pelin 0,70 - 33. Artemisia abrotani Lemnul Domnului 1,25 8,00 34. Basilici Busuioc 0,80 8,00 35. Belladonnae Mătrăguna 0,70 10
EUR-Lex () [Corola-website/Law/127955_a_129284]
-
Cașul popii 1,60 10,00 64. Malvae silvestris Nalba de pădure 2,50 13,00 65. Melissae Roinița 2,00 27,00 66. Mori Dud 1,20 5,00 67. Myrtilli Afin 6,00 25,00 68. Plantaginis species Pătlagina lata 0,80 7,00 69. Pulmonariae Plămînărica 2,00 15,00 70. Rubi fruticosi Mur 1,60 7,00 71. Ribi nigri Coacăz negru 2,00 12.00 72. Scolopendri Năvalnic 2,50 13,00 73. Stramonii Laur 1
EUR-Lex () [Corola-website/Law/127955_a_129284]
-
au pastilele destinate, în principal, îmbunătățirii performanței sexuale, respectiv Viagra. De asemenea, la fel ca și anul trecut, tratamentele naturiste sunt, în continuare, pe placul reprezentanților SIE. Instituția a cumpărat și pastile cu extract de sunătoare, siropuri cu extract de pătlagină, ceaiuri din combinații de plante cu acțiune anticolică pentru copii și drojdie de bere uscată. Nu este prima dată când instituții publice cumpără produse ce nu par a avea legătură cu activitatea desfășurată în aceste instituții. De exemplu, în luna
Spionii români, tratați cu Viagra și leacuri băbești by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/23996_a_25321]
-
Emil Brumaru Mătasa ploii bîlbîie-n pătlagini. Mireasma putreda a liniștii o scoți Din opinticii triști și idioți Și ungi cu dînsa blîndele paragini. În ciuboțica-cucului apasă Călcîiul unui înger și se zbate. Oh, joaca fină și capricioasa Cu fluturi și cu flori nenumărate! Sub curcubeie rimele
Pastel creștin (1958) by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/9097_a_10422]
-
viță de vie hibridă, pentru consumul propriu. Pe vremuri, în medicina populară, se foloseau mult așa numitele leacuri băbești, bazate în mare parte pe plantele din flora spontană. Aici se mai întâlnesc și acum sulfina, mușețelul, coada șoricelului, menta, nalba, pătlagina, pelinul și pelinița, tufele de măceș, porumbar, păducel, soc și corn, rugii de mure, iar prin curți mai sunt tei, ale căror flori se folosesc pentru infuzii. Dintre plantele de apă trestiile se foloseau la acoperit șoproane și cotețe, papura
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]
-
caută cu febrilitate ceea ce Michel Foucault a numit "signaturile", începînd cu cea de căpetenie, indescifrabilă, care aparține creatorului suprem: "Fuseși în toate și te-ai dat în lături./ încerc tulpina: tu trecuși alături./ întreb plăpîndele verbine./ Ele răspund că știe pătlagina mai bine". Două sînt mărcile caracteristice creației argheziene pe care Lazăr Popescu le detașează și asupra cărora insistă în demersul d-sale. Prima este cea a violenței care se asociază dispoziției lăuntrice ca și intonației discursului arghezian, trădînd relația sa
Arghezi prin grila Girard by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9182_a_10507]
-
și-mi judecă florile Ce-au făcut miroasele (Versuri din popor) Iarba deasă și mare se pleca, făcând loc tălpilor goale să treacă. Se ridica apoi, răspândind un miros dulce de vară. Coada șoricelului, mohor, albăstrele, coada calului, traista ciobanului, pătlagină, cicoare, troscot. Toate se scuturau de picăturile de rouă și reveneau la viață, rămânând să se uite după lemnul vechi și înnegrit de vreme, care venea din urma piciorușelor. Rămâneau apoi scăldate în razele timide ale soarelului care se lupta
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
margine de Snagov -, suprafața, în întregimea ei, era un peisaj viu, în care coasa nu intrase de mult, hălăduiau meri bătrâni, umbră lângă umbră, caprifoiul înflorea fericit și greu peste buruieni, via urca pe copaci, până spre vârf. Florile, troscotul, pătlagina și mușețelul creșteau la fel de sălbatic spre soarele păsărilor de sus. Dincolo de merii de când lumea, spre margine, alunecând peste pietrele verzi, un pârâu curgea atât de liniștit, încât părea că ascultă, iar apa saluta ținutul ca și cum s-ar fi închinat celei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
de gazonul de dincoace de gard, și asta rar, rar de tot, îi plăcea să ude cu furtunul, uneori, iarba din jurul casei, nu are trei sute de ani, dar e bine s-o faci să ajungă la tot atâția!, îmi place pătlagina cu inflorescențele ei falice, s-o udăm și pe ea, cum o fi răsărit aici, dincoace de gard? Uneori, cânta încet, dar ierburile îl auzeau bine și înfloreau, parcă le fermeca cineva sau ceva, el înțelegea graiul lor, câtă apă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
aduce noutăți Evanghelium Judas?, eu nu vreau să mă îngrijesc de Împărăție, s-o facă alții, Neli, spre exemplu, că ea e cu cele sfinte, să bată ea mătăniile. Ne iluzionam că trăim într-o societate masculină, falică precum inflorescențele pătlaginei din curtea mea, de fapt, femeile au condus totdeauna, ele au rămas lângă Iisus până la sfârșit, ele au fost puternice, chiar dacă le este închisă poarta altarului, le e deschisă poarta raiului. Raiul? E tot ce creierul meu transmite dincolo, în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
știe pe toate, le rabdă și le judecă, spre pământul care își trage viața din moarte. Mirosurile se amestecă aspru și crud. Are în față atâta frumusețe - gazonul, copacii, cuptorul țărănesc, pergola pe care atârnă iedera ca o femeie îndrăgostită, pătlagina cu inflorescențe falice, tot pământul și tot cerul -, are în față atâta frumusețe și în minte atâta durere și atâta moarte, că nu știe nici el ce să facă. E roșu în obraji, ca atunci când ai tensiunea mare și stă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
cu funia pe umăr, icnind din greu, trăgea cu obidă ciobacul la mal. Odată ajunși pe iarba verde și simțind pământul sub picioare, Începeau să culeagă racii, să-i numere și să astâmpere copilul legându-i degețelul cu frunze de pătlagină, apoi Îi Împleteau câte un coșuleț din pipirig și alte ierburi, Îl dotau cu maci de câmp și, spre marea bucurie și totala uitare a luptelor fioroase ale copilului, depuneau În coșuleț, uzând de toată gingășia de care erau capabile
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
se făcu mic. Abia atunci văzui că Își dăduse cu funingine pe țeastă și pe față. Ia mai dă-l Încolo! M-am aplecat și m-am uitat la pășitorul său, să-i văd rana. Era legată cu frunze de pătlagină, după cum știa orice copil. - Doare puțin. Am avut noroc. După ce m-au străpuns cu sulița aia micuță... - Ei Îi spun săgeată, i-am zis. - Bine. După ce m-au străpuns cu săgeata, m-am rostogolit până la apa care curge. Am ajuns
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
o potecă de mistreți ce șerpuia prin pădure, urcând spre munții pe care Îi văzusem din peștera unde mă ținuseră legat. 12. Apa Îl dusese pe Enkim până În apropierea satului Runei. Odată ajuns lângă casele femeilor, Enkim căutase frunze de pătlagină și Își legase rana, după care se pitise Într-o tufă deasă și așteptase Întunericul. Mai toate femeile erau duse la apa cea mare, așa că, la căderea nopții, se strecurase, nevăzut și neauzit, În casa Runei. Era plecată și ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]