294 matches
-
nimeni care să-i fie pe potrivă". Fraza concentrează atâta emoție sublimată, încât orice comentariu din partea mea ar deveni inutil. Genialul Filimon însă nu se mulțumește să relateze cu lux de amănunte sfârșitul personajelor sale negative (Tuzluc, Costea Chiorul și Păturică; Duduca sfârșise în Dunăre, așa că absenta de la reuniunea funerară), ci le pune chiar, într-un romantic turn of events, să se întâlnească pe drumul spre groapă. Desigur, simte că nu a fost suficient de clar, astfel că, la finalul expunerii
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
grumazul. Așa ți-l apleci și tu, spectator inocent venit să te bucuri de hanami-ul secolului al XXI-lea, fără să știi nimic despre ceea ce te așteaptă, hoardele de niponi ieșite în frenezie la picnic sub copacii înlăcrimați, întinzând disciplinat păturică lângă păturică, coș cu mâncare lângă coș cu mâncare, navetă cu bere lângă navetă cu bere, bucuroși că au scăpat de la serviciu mai devreme, pentru că orice inimă de japonez (de la portar la șeful de companie) trebuie să admire floarea de
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
ți-l apleci și tu, spectator inocent venit să te bucuri de hanami-ul secolului al XXI-lea, fără să știi nimic despre ceea ce te așteaptă, hoardele de niponi ieșite în frenezie la picnic sub copacii înlăcrimați, întinzând disciplinat păturică lângă păturică, coș cu mâncare lângă coș cu mâncare, navetă cu bere lângă navetă cu bere, bucuroși că au scăpat de la serviciu mai devreme, pentru că orice inimă de japonez (de la portar la șeful de companie) trebuie să admire floarea de cireș. Atunci
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
ideal guvernării. În plus, cu matematica poți să numeri mai ales conturile, că banii d-acolo cine stă să-i mai numere... Nu se mai pot număra, nici măcar scrie sub forma unui șir aritmetic. Ia încercați cu contul lui Dinu Păturică, ăl de a vândut petrolul românesc. Mai întâi în lei vechi, apoi în lei noi. Succes!... Succesurile sau eșecurile înregistrate în diferite faze ale învățării pot mobiliza sau demobiliza elevul în cursul îndeplinirii sarcinii. Succesul încurajează, mărește eficiența, activității și
Partidul e-n toate by Nicolae MUNTEANU () [Corola-journal/Journalistic/7032_a_8357]
-
și prin mucoasa... - Auzi, da' de la o mucoasa de 16 ani poți lua SIDA? Doi bebeluși la creșa: - Tu ce ești, băiat sau față? - Băiat. - Dar de unde știi? - Dacă iese infirmieră îți arăt. Iese infirmieră, la care acesta își ridică păturica: - Uite, am șosetuțe albastre. Citește și:
BANCUL ZILEI: Care a fost rolul Elenei Udrea la dezbaterea dintre Băsescu şi Geoană () [Corola-journal/Journalistic/68145_a_69470]
-
două fabule: „Un bou ca toți boii, puțin la simțire,/ În zilele noastre de soartă-ajutat". De aici începe, previzibil, povestea unei parveniri. La Alexandrescu, norocul sorții este un post însemnat în cireadă. O avansare în ierarhie cu mijloacele lui Dinu Păturică, arivistul reprezentativ pentru generația lui literară. Firește, din moravurile clasei în care intră, boierul cu fond bovin preia ghiontul agresiv și replica răstită, menite să-l salte repede peste mojici. Anexele, un soi de ajutoare ale eroului căzute în ridicol
Fiecare cu parvenitul lui by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/6002_a_7327]
-
disprețuitor, care-și îndepărtează prin interpuși trecutul stârnit de musafirul neașteptat (tema, exploatată mai naiv sau mai complicat, traversează literatura) parvenitul lui Caragiale e de alt soi. Nu-i de mirare, câtă vreme el nu-l mai țintește pe Dinu Păturică, ci pe ariviștii timpului său. Oameni „fini", care judecă mersul lumii după ce scrie la gazetă. Între unchi și nepot, primul săltat prin școală dar rămas, nu mai puțin, un bou, nu încap bruftuluieli, fie și indirecte, ci un dialog plin
Fiecare cu parvenitul lui by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/6002_a_7327]
-
ca pe niște vite până la lăsarea întunericului când pe drumul de întoarcere în subteranele nopții trec din nou prin fața cerșetorului care le înapoiază din priviri mila căpătată de dimineață Tată și fiu stă mititel pe spate cu brațele scoase din păturică depărtate de corp și cu capul ușor întors spre stânga în direcția mea tată și fiu de o parte și de alta a miezului nopții trecut și viitor compunând împreună fiecare clipă mult timp de-acum înainte așteptând să adoarmă
Tineri poeți - Adrian Zalmora - recomandat de Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/5352_a_6677]
-
Doi bebeluși la creșă: - Tu ce ești, băiat sau fată? - Băiat. - Dar de unde știi? - Dacă iese infirmiera îți arăt. Iese infirmiera, la care acesta își ridică păturica: - Uite, am șosetuțe albastre. Soțul: - Îți promit că te fac cea mai fericită femeie din lume. Soția: - Când pleci? Dialog în pat: - Dragul meu, tu mă iubești? - Da' tu ce crezi că fac aici? Flotări? Citește și:
BANCUL ZILEI: Cum faci o femeie fericită? () [Corola-journal/Journalistic/67113_a_68438]
-
căsătorie: “Vrei să te căsătorești cu tatăl meu?” Cum dintr-o asemenea cerere nu putea lipsi un inel de logodnă, acesta a fost desenat pe costumașul comandat special. După ce și-a îmbrăcat astfel bebelușul, James l-a acoperit cu o păturica și i l-a dat iubitei sale să-l țină în brațe. Când tânăra mămică a văzut ce scria pe hăinuța, James a îngenuncheat lângă pat și a cerut-o în căsătorie, oferindu-i a doua surpriză: un inel cu
Cea mai frumoasă cerere în căsătorie. Cum ți se pare? by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/64748_a_66073]
-
aflăm un roman despre cum se face un roman. Este un fel de lecție în cadrul căreia profesorul este la fel de important ca materia predată". Cu alte cuvinte, "este posibil ca personajul principal al ŤCiocoilor vechi și noiť să nu fie Dinu Păturică, nici Andronache Tuzluc, ci Filimon însuși". în postură de "cîrtitor" la adresa "mucalitului" Nenea Iancu (,caz delicat"), căruia îi apreciază totuși inteligența penetrantă, Duiliu Zamfirescu are ceva "din fiul scriitorului, Matei, cel pe care Călinescu îl ironizează pentru fumurile aristocratice". Proza
Criza trecutului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10662_a_11987]
-
să te masez, am berea asta. - Sigur, berea e mai importantă ca mine (boț profund). Berea cedează în favoarea masajului, scoțienii pleacă la casele lor înainte de final (oare scoțienii masează tălpile nevestelor din dotare???). Fluier final. Ea moțăie fericită, învelita în păturica, cu picioarele în poala lui. - Da mai incet ăla... El privește în gol: berea s-a încălzit, o baltă s-a format sub halba, nu-și mai simte picioarele amorțite de poziția incomoda în care fost imobilizat. - Ce contează, bine
Cum să te uiți la meci cu nevasta by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18622_a_19947]
-
fost toate invitate. Noe a venit și el, Cu o arcă de lumină Să vezi cerul din priviri Și bunicii se tot miră... Când petrecerea e-n toi, Somnul picură pe gene Unde-i Piciul cel vioi? Îl îmbrățișează Ene! Păturica cea pufoasă O alintă-n mângâieri, Cât de pură și frumoasă Ești copilă-n primăveri! 22.10.2016 foto arhiva personală Camelia Cristea Referință Bibliografică: Un grăunte... / Camelia Cristea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2123, Anul VI, 23 octombrie
UN GRĂUNTE... de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 2123 din 23 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384903_a_386232]
-
dorit s-o înfieze. Un bărneț era înfășurat în jurul ei cu grijă protejându-i trupul firav. Așa se înveșmântau copiii în acele vremuri. Se spunea că pruncii se sperie de umbra mănuțelor și de aceea copiii erau strănși într-o păturică și legați cu un bărneț, somnul lor devenea liniștit, erau ca fluturii-n crisalide. Patru ani a trecut la fel de triști fără ca Alexandru să privească cu dragoste către fiica lui, Magdalena rămase din nou însărcinată, același clișeu se derulează în căsuța
ÎNCHISORILE SUFLETULUI-DESTINUL MAGDALENEI- CAPITOLUL I de ANA PODARU în ediţia nr. 2227 din 04 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382941_a_384270]
-
după moartea ta. Mi-a spus: — Este copilul dumneavoastră. Al dumneavoastră. Trebuie să-l creșteți. Apoi mi-a pus în brațe pachetul alb și a plecat. Copilul dormea. Era cald și mirosea a lapte. Părea dulce. Fața îi ieșea din păturica ce îl învelea ca pe micuțul Iisus în staul. Avea pleoapele închise, obrajii rotunzi, atât de rotunzi încât buzele de abia se vedeau. Am căutat să aflu în trăsăturile sale chipul tău, ca pe o amintire de la tine pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
chemare ascunsă spre hibernare, spre adormire... O fi vreo ancestrală stare de retragere, odată cu natura, din dansul vieții vegetale. E sâmbătă și-o iau ușor la picior spre pădure. Merg încet cu câinele nostru, Negrici. Am luat la mine o păturică subțire și o pungă să adun măceșe, din care facem ceaiuri mai ales spre primăvară. Intru în pădure ca într-un templu. Mă impresionează profund mulțimea de copaci cu mii de ramuri ridicate spre cer. Ei sunt mulți, eu doar
TOAMNA BURSUCILOR de GHEORGHIȚA DURLAN în ediţia nr. 1508 din 16 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368500_a_369829]
-
anul..., mă angajez să slujesc interesele partidului și ale poporului român și să desconspir orice încercare de subminare a autorității... Numele meu de cod este...Cum? Ștefan cel Mare? Nu, nu merge ! Nici Mihai Viteazul! Nici Traian Băsescu! Care? Dinu Păturică? Poate, Dinu Păturel...Ai terminat?Pune data, în stânga.Așa. Semnează aici, în dreapta. Ne vom întâlni , duminica.Îți convine? După ce vii de-acasă.Uite, ai numărul ăsta de telefon. Îl memorezi, și-apoi arzi hârtia! Dacă între timp apar probleme mă
DEŞERTUL DE CATIFEA (33) de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 852 din 01 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/348038_a_349367]
-
a face bine, de a ne ferici aproapele. Ne întrecem în zâmbete, mese festive și cadouri, care mai de care mai frumos ambalate. Până și cățelul cerșetorului din fața magazinului alimentar primește în mod excepțional un os de ros sau o păturică veche, că tot e frig afară. De ce nu? Bine așa! Poate primim și noi ceva, de undeva, ne zicem în gând. Decembrie e luna superstiiilor, apogeul jocurilor de noroc, paradisul adepților sfârșitului - pardon, sfârșiturilor - de lume. 2013 ne face cu
2012-2013 – SE ALEGE GRÂUL DE NEGHINĂ de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 726 din 26 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366084_a_367413]
-
când părinții vor afla de el? - se îngrijoră fetița. - Nu-l ni va lua nimeni! - adăugă ferm ștrengarul. - Atunci haide să-i facem un culcuș! În fundul grădinii cei doi copilași îi făcură un culcuș din frunze și-i puseră o păturică pe care o șterpeliră din casă. Dar ce să-i faci!? Animalu-i animal și se bucură când cineva îi acordă atenție și se joacă cu el. - Trebuie să-i dăm ceva de mîncare. Dar ce? Un pic de lapte? - Și
NERO de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1244 din 28 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350580_a_351909]
-
cu haina bunicului. Dar l-am rugat pe bunicul să le deseneze cu creion chimic. Ce bucurie să ai o păpușă cu ochi și nas și gura. Această păpușă mi-a luminat copilăria. O chema Ana și îi făcusem o păturică cu care o înveleam în fiecare noapte. Aveam și eu o grijă, grija păpușii. Anii au trecut, eu am mai crescut și am văzut o fetiță îndestulată ce primea câte o păpușă aproape în fiecare zi de la mama ei. Văzusem
SALTUL SPRE MOARTE de RODICA STAN în ediţia nr. 292 din 19 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356564_a_357893]
-
de la mama ei. Văzusem la ea dorința nepotolită de a avea ceva mai mult. Însă bucuria ei nu ținea decât câteva minute, minutele în care păpușa stârnea o mică curiozitate prin noutatea ei. Toate acele păpuși fără nume și fără păturici, și fără cineva care să le învelească, sfârșeau într-un sac anonim, aruncate la grămadă, contorsionate grotesc, uneori fără picioare și mâini. Am văzut atunci la fetița aceea o lipsă a atașamentului, a prieteniei și a milei. Îndestularea și dorința
SALTUL SPRE MOARTE de RODICA STAN în ediţia nr. 292 din 19 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356564_a_357893]
-
Eva care se preface că își pierde luciditatea își revine și se declanșează o nouă serie de conflicte. E implicată în demersul epic și fiica lor, care are un mariaj nefericit cu escrocul Grig, un personaj din stirpea lui Dinu Păturica, din românul „Ciocoii vechi și noi”, al lui Nicolae Filimon, Tănase Scatiu, din românul omonim al lui Duiliu Zamfiresu, Stanica Rațiu, din „Enigmă Otiliei”, arivistul fără scrupul moral și escrocul locvace, un avocat fără procese, Iancu Urmatecu din „Sfârșit de
PROFIL DE SCRIITOR SAU „TAINELE MĂRII NU SE CUNOSC DE PE MAL” de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1919 din 02 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369299_a_370628]
-
muri demn, dar neîmpăcat, totuși, cu realitățile zilelor noastre, cu îmbogățiții peste noapte, cu inculții stând în fotolii luxoase nemeritate, cu jefuitorii de țară și de popor, cu șpăgarii și impostorii, cu Tălmăcenii, Vișanii, Videnii și Udrenii pe lângă care Dinu Păturică al lui Filimon era un „mic copil”. Ce i-ar mai fi prins maestrul în vreun pamflet de-al său, dar... Da, viața i s-a terminat, a „dat colțul”, cum îi plăcea să spună, puțin după miezul lui octombrie
IN MEMORIAM de ION C. HIRU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357053_a_358382]
-
Eva care se preface că își pierde luciditatea își revine și se declanșează o nouă serie de conflicte. E implicată în demersul epic și fiica lor, care are un mariaj nefericit cu escrocul Grig, un personaj din stirpea lui Dinu Păturică, din romanul „Ciocoii vechi și noi”, al lui Nicolae Filimon, Tănase Scatiu, din romanul omonim al lui Duiliu Zamfiresu, Stănică Rațiu, din „Enigma Otiliei”, arivistul fără scrupul moral și escrocul locvace, un avocat fără procese, Iancu Urmatecu din „Sfârșit de
PUTEREA DESTINULUI de ION DODU BĂLAN în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/357473_a_358802]
-
fi ațipit în după amiezile răcoroase de vară, în parfumul tufelor de bujori de sub scară; o altă curte cu un măr uriaș, unde mi-am croit de zeci de ori, imaginar, un cuib ascuns printre frunze, tapetându-l cu o păturică, cu Momentele lui Caragiale, toate nuvelele lui Brătescu-Voinești și ale lui Bassarabescu. Mărul a căzut, în cine știe ce zvon de iarnă, sub loviturile vreunei securi. Casa cu terasă s-a șubrezit teribil și ne privim cu spaimă una pe alta, ea
HOINARI ÎNTR-O POVESTE ALBĂ de CARMEN LĂIU în ediţia nr. 2200 din 08 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359437_a_360766]