172 matches
-
Sabatul iudaic în acea zi.” H.F. Rall, Christian Advocate, july 2, 1942 Anglicanii “Mulți cred că duminică e Sabatul, însă nici în Noul Testament, nici în vremea bisericii timpurii, nu există ceva care să sugereze că avem vreun drept să transferam păzirea zilei a șaptea a săptămânii către prima. Sabatul a fost și este sâmbătă și nu duminică...” Rev. Lionel Beere, Church and People, September 1st, 1947 Episcopalienii “Există vreo porunca în Noul Testament care să schimbe ziua de odihnă de la sâmbătă la
Sabat biblic () [Corola-website/Science/315435_a_316764]
-
de păcate, de a-l călăuzi pe calea Bisericii, a pocăinței și a rugăciunii, de a-l mângâia în necazurile vieții și de a-l îndemna prin gând la toată fapta bună. El ar fi dat de Dumnezeu omului spre păzirea trupului și a sufletului său. Prin extensie, "înger păzitor" este numită o persoană care veghează asupra cuiva și care are grijă de sănătatea cuiva.
Înger păzitor () [Corola-website/Science/334868_a_336197]
-
a numit lampă, ca Cel ce e înțelepciunea și Cuvântul cel după fire al lui Dumnezeu și Tatăl, care e propovăduit în Biserica lui Dumnezeu prin credința cea dreaptă și e înălțat și dezvăluit între neamuri de viețuirea virtuoasă prin păzirea poruncilor. El luminează ca o lampă (făclie) tuturor celor din casă, adică din lumea aceasta, precum El însuși zice: "Nimeni nu aprinde făclie și o pune sub obroc, ci în sfeșnic ce luminează tuturor celor din casă".545 Deci s-
Menorah () [Corola-website/Science/306891_a_308220]
-
drumuri, a fost dată în sarcina unei noi formații de grăniceri cicliști, „"Chasseurs Ardennais"”. Până în 1935, pregătiriel defensive fuseseră terminate. Chiar și așa, se considera că defensiva era deja depășită. Era nevoie de o rezervă mobilă cu efective importante pentru păzirea zonelor din spatele fortificațiilor și ca atare s-a ajuns la concluzia că protecția împotriva unui atac fulger german nu este suficientă. Era nevoie și de rezerve de mână de lucru, dar o lege pentru prelungirea serviciului militar și pentru îmbunătățirea
Bătălia Belgiei () [Corola-website/Science/333069_a_334398]
-
lăsându-i lui Tiberius un document scris de propria mâna, în care îl sfătuia să păstreze frontierele din acel moment ale imperiului. Strategia generală era să păstreze numărul formațiunilor militare la minimul necesar pentru asigurarea păcii în interiorul imperiului și pentru păzirea granițelor. A redus numărul legiunilor la 28, majoritatea fiind încartiruite la frontierele imperiului. După dezastrul provocat de Varus, opt dintre cele 25 de legiuni rămase au fost mutate de-a lungul Rinului, șapte de-a lungul Dunării și patru în
Cezar August () [Corola-website/Science/296806_a_298135]
-
atace. În iunie 1526 armata otomană a urcat pe Dunăre cu acest scop. Armata ungară era împărțită în trei unități principale: armata Transilvaniei, sub comanda lui János Zápolya, număra între 8.000 și 13.000 oameni și avea ca misiune păzirea trecătorilor din munții Transilvaniei; armata principală, condusă de regele Ludovic; și o armată mai mică de circa 5.000 de oameni, comandată de contele croat Cristofor Frankopan. Datorită situării geografice a regatului, țelul final al armatei turcești nu a putut
Bătălia de la Mohács (1526) () [Corola-website/Science/302594_a_303923]
-
legi antice se referă la vânzarea și folisirea roadelor din anul de shmitá. Toate datoriile, cu excepția celor ale străinilor, erau abolite.(Deuteronom 15, 1-11ׁׂ) Capitolul 25 din Levitic promite recolte bogate celor care au respectat anul sabatic și descrie păzirea poruncilor cu privire la anul sabatic că o probă de credință. În narațiunea biblică sunt puține mențiuni ale observării acestor comandamente. paginile 103-104, art.Șabat, an sabatic. Sylvie Anne Goldberg,Véronique Gillet, Arnaud Sérandour și Gabriel Raphaël Veyret "Dicționar enciclopedic de iudaism
Shmita () [Corola-website/Science/332489_a_333818]
-
organizați din mai multe corpuri, iar conducătorul suprem al lor era Aga. Dotarea ienicerilor era variată: săbii, buzdugane, arcuri, arme de foc. Funcțiile ienicerilor erau zdrobirea trupelor ianimice, rezistentă la atac inamic prin disciplină de fier și prin echipament potrivit, păzirea fortărețelor. În urma acțiunilor, aceștia erau avansați pe linie administrativă ( până la funcția de mare vizir) sau li se acordă un timar. Otomanii nu cunoșteau tehnică construiții tunurilor. Specialiștii germani erau chemați pentru echiparea trupelor tereste și a marinei cu guri de
Imperiul Otoman () [Corola-website/Science/297279_a_298608]
-
cm, prezintă pe avers bustul spre stânga al regelui Carol I și legenda, în exergă: „CAROL I REGE AL ROMÂNIEI. Pe revers este modelată personificarea Justiției, un personaj feminin, așezat pe un tron, cu spadă în mâna dreaptă (simbol al păzirii legilor) și un volum deschis pe care este gravată o făclie și pe care se citește legenda: „NIHIL SINE DEO”, iar sub volum, o carte cu inscripția: „LEX”. Circular, în partea superioară, apare legenda: „INAUGURAREA PALATULUI DE JUSTIȚIE DIN BUCUREȘTI
Palatul de Justiție din București () [Corola-website/Science/307283_a_308612]
-
Sfânt". Se povestește că în timpul dominației turce (deci înaintea mandatului britanic), păzitorii Mormântului Sfânt din Ierusalim, erau stabiliți de Înaltă Poartă (în funcție de prețul oferit), pază fiind dată diferitelor organizații bisericești ortodoxe și catolice. Conform tradiției, Patriarhul rânduit de Poartă la păzirea Mormântul Sfânt pentru perioada respectivă, dotat cu o lumânare neaprinsa, era percheziționat de autoritățile turcești pentru a nu avea asupra sa chibrituri, lumânări sau alte obiecte de aprins focul. Astăzi se continuă tradiția, si patriarhul este percheziționat la intrarea în
Biserica Ortodoxă Greco-Română din Jaffa () [Corola-website/Science/306119_a_307448]
-
ghimpată, cu curent electric, În față era poarta principală unde, În jurul porții, se desfășurau principalele activități nemțești - deci comandamentul, corpul de gardă și de jur-Împrejur erau turnuri de pază, unde făceau de gardă, dar numai trupe SS ... Ei aveau sarcina păzirii deținuților. Imediat am fost preluați de conducerea interioară a lagărului. Și spuneau așa: „Primii o sută după mine” - Ridica mâna și mergeai În baraca lui, unde el era șef... Ridica mâna, Îi Încolona, Îi număra kapo-șef, numărul de oameni destinați
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
de Dumnezeu și de semeni. Despre ea a spus Sfântul Apostol Pavel că este temelia faptelor celor după Dumnezeu, am primit-o la dumnezeiescul botez prin harul lui Hristos, și nu din fapte. Ea naște frica credinței prin care vine păzirea poruncilor și răbdarea ispitelor. Credința crește, sporește și se întărește prin ispite, prin necazuri și scârbe (1 Pt. l, 6-7; Iac. l, 3) și se înmulțește, sporește și se întărește prin rugăciune (Mc. 9, 24; Lc. 17,15). Iar după ce
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
credincios ca primul bine, bun ca ultimul obiect al dorinței”. (Sf. Maxim Mărturisitorul, Răspunsuri către Talasie, sc. 13, rp. 55, în Filocalia..., vol. III, p. 262) „Credința dreaptă și lăuntrică naște frica de Dumnezeu. Iar frica de Dumnezeu ne învață păzirea poruncilor. Căci frica Lui, zice, naște păzirea poruncilor. Din păzirea poruncilor se naște virtutea cu fapta, care e începutul virtuții contemplative. Iar roada acestora e nepătimirea. Din nepătimire apoi se naște în noi dragostea. Iar despre dragoste zice învățăcelul iubit
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
obiect al dorinței”. (Sf. Maxim Mărturisitorul, Răspunsuri către Talasie, sc. 13, rp. 55, în Filocalia..., vol. III, p. 262) „Credința dreaptă și lăuntrică naște frica de Dumnezeu. Iar frica de Dumnezeu ne învață păzirea poruncilor. Căci frica Lui, zice, naște păzirea poruncilor. Din păzirea poruncilor se naște virtutea cu fapta, care e începutul virtuții contemplative. Iar roada acestora e nepătimirea. Din nepătimire apoi se naște în noi dragostea. Iar despre dragoste zice învățăcelul iubit: Dumnezeu este dragoste și cine rămâne în
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
Sf. Maxim Mărturisitorul, Răspunsuri către Talasie, sc. 13, rp. 55, în Filocalia..., vol. III, p. 262) „Credința dreaptă și lăuntrică naște frica de Dumnezeu. Iar frica de Dumnezeu ne învață păzirea poruncilor. Căci frica Lui, zice, naște păzirea poruncilor. Din păzirea poruncilor se naște virtutea cu fapta, care e începutul virtuții contemplative. Iar roada acestora e nepătimirea. Din nepătimire apoi se naște în noi dragostea. Iar despre dragoste zice învățăcelul iubit: Dumnezeu este dragoste și cine rămâne în dragoste rămâne în
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
Teodor al Edesei, Una sută capete foarte folositoare, cap. 47, în Filocalia..., vol. IV, p. 211) „Credința în Hristos, Adevăratul Dumnezeu, naște dorința după cele bune și frica de chinuri. Iar dorința celor mai înalte și frica de chinuri aduc păzirea întocmai a poruncilor. Păzirea întocmai a poruncilor învață pe creștini să-și cunoască neputința 15 lor. Iar cunoașterea neputinței noastre adevărate naște aducerea-aminte de moarte. Cel ce și-a făcut-o pe aceasta însoțitoare de viață va căuta cu osteneală
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
sută capete foarte folositoare, cap. 47, în Filocalia..., vol. IV, p. 211) „Credința în Hristos, Adevăratul Dumnezeu, naște dorința după cele bune și frica de chinuri. Iar dorința celor mai înalte și frica de chinuri aduc păzirea întocmai a poruncilor. Păzirea întocmai a poruncilor învață pe creștini să-și cunoască neputința 15 lor. Iar cunoașterea neputinței noastre adevărate naște aducerea-aminte de moarte. Cel ce și-a făcut-o pe aceasta însoțitoare de viață va căuta cu osteneală să afle ce soartă
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
în PSB, vol. 41, p. 754-755) „Credința, de care a spus Apostolul că este temelia faptelor celor după Dumnezeu, am primit-o la dumnezeiescul botez prin harul lui Hristos, și nu din fapte. Ea naște frica credinței prin care vine păzirea poruncilor și răbdarea ispitelor, cum zice Sfântul Maxim. Iar după ce lucrăm noi, vine în noi credința cea mare, a vederii, despre care a zis Domnul: De veți avea credință cât un grăunte de muștar... (Mt. 17, 20) și celelalte. De
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
spre dreptate, dacă nu ar fi adus pe fiul său ca rod al ei”. (Diadoh al Foticeii, Cuvânt ascetic despre viața morală, despre cunoștință și despre dreapta socoteală duhovnicească, cap. 20, în Filocalia..., vol. I, p. 345) „Domnul a împreunat păzirea tuturor poruncilor cu dreapta credință, știind că nu e cu putință să-i aducă omului mântuirea numai una dintre ele, despărțită de celelalte”. (Sf. Maxim Mărturisitorul, Cuvânt ascetic despre viața morală, despre cunoștință și despre dreapta socoteală duhovnicească, cap. 2
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
cel veșnic. Cel ce mă iubește, zice Domnul, va păzi poruncile Mele (In. 14, 21). Dacă iubim deci pe Domnul și credem în El, să ne sârguim întru lucrarea poruncilor Lui, ca să câștigăm viața veșnică. Iar dacă trecem cu vederea păzirea poruncilor Lui, de care ascultă toată zidirea, cum ne vom numi pe noi credincioși, o dată ce am fost mai cinstiți decât toată zidirea, dar dintre toate singuri ne arătăm neascultători de poruncile Făcătorului și fără mulțumire față de Binefăcătorul?”. (Teodor al Edesei
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
credință, veți lua (Mt. 21, 22). Și iarăși: Domnul aproape este, de nimic să nu vă îngrijiți (Filip. 4, 5). (Sf. Isaac Sirul, Cuvinte despre nevoință, cuv. 62, în Filocalia..., vol. X, p. 323-324) „Cunoștința caută pururea meșteșuguri (metode) de păzire a celor ce au dobândit-o pe ea. Iar credința zice: De nu va zidi Domnul casa și nu va păzi cetatea, în zadar ar priveghea cel ce o păzește și în deșert s-ar osteni ziditorul (Ps. 126, 1
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
înainte de moarte: Aici zace corpul celui care în viață purta numele de Gheorghe Asaki. Ear după ani, recăzând în pulbere, sufletul ce-l învia se întoarse în sânul Celuia ce l-a fost dat și căruia totdeauna se închina prin păzirea virtuții". Arhivele Statului din Iași păstrează în facsimele acest text cu adaosul făcut de aceeași mână: "compus în ultimile zile ale vieței sale și scris cu propria sa mână". (Foto-Regal) Pag. 124. Biserica Mânăstirei Socola, a cărei vechime nu este
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
în partea de nord - vest a regatului elin. Albanezul îl numește pe român cioban, căci majoritatea românilor locuitori în Albania de nord și de sud e păstorească și pururea în migrațiune. În timpul verei mai nu rămâne suflet de om pentru păzirea caselor neîncuiate, a căror prădare ar și fi cam ingrată. Satele bine construite se populează abia în noiemvrie, când nomazii se-ntorc de la munte cu turmele, pentru a se coborî în șesurile mai călduroase și când se-ntorc din depărtata
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
aproba opoziția, care a părăsit Senatul îndată ce prezidentul a mai dat cuvântul d-lui Grădișteanu în contra tuturor uzurilor parlamentare, prefăcând acest Corp într-un convent care discută, în afară de guvern, până și prerogativele Coroanei. Nu doar că am spera cumcă prin păzirea formelor parlamentare linia mai sus numită nu se va răscumpăra. Din contra. Ministerul viitor merită de pe acum numele de cabinetul Cernavoda - Chiustenge și-l va justifica. Dar graba cu care oamenii de afaceri din Parlament urmăresc diferența de opt milioane
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
a cărui cheltuieli sporesc în realitate, a cărui venituri se îmflă fără realitate, atunci nu mai rămâne nici umbră de îndoială că un regim constituțional aplicat în asemenea condiții e o iluzie și nimic decât o iluzie, o înșelăciune, o păzire a formelor curat esterioare, o ficțiune făcută după regula iudaică de-a păstra aparențele și a compromite cuprinsul, de-a păzi litera, de-a nimici spiritul Constituției. E drept că înșelătorii se înșeală și ei la rândul lor; se înșală
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]