2,281 matches
-
din perioada de început a statului otoman, nu mai erau posibile, cu toate caracteristicile conservatoare ale Imperiului turcesc. În perioada de sfârșit a secolul al XVIII-lea și începutul secolului al XIX-lea, au avut loc incursiuni de jaf ale pașei de Vidin, Osman Pazvantoglu, care nu s-a conformat cu ordinele venite de la Istanbul, considerându-se independent față de suveranul Imperiului Otoman. El n-a recunoscut „Nizam-i Djedid” („Noua Ordine”) și a afirmat fără nicio reținere următoarele: „Mai degrabă devin
Mari sultani, mari viziri şi generali otomani by Nicolae MAVRODIN () [Corola-publishinghouse/Administrative/1639_a_2952]
-
om din popor, Karagheorghe. Trupele otomane au învins pe răsculați, dar mișcarea de eliberare va reizbucni în 1813, sub conducerea cneazului Miloș Obrenovici. Izbucnirea războiului ruso-turc, în anul 1806, victoriile obținute în fața armatei otomane, îl vor determina pe Bairaktar Mustafa pașa să lase linia adunării în mâna inamicului și să încerce eliberarea lui Selim al III-lea, detronat și ținut ostatic de către cler și ieniceri. Din păcate Selim n-a putut să fie reinstalat pe tron, acesta fiind decapitat, din ordinul
Mari sultani, mari viziri şi generali otomani by Nicolae MAVRODIN () [Corola-publishinghouse/Administrative/1639_a_2952]
-
să mențină un echilibru în zona balcanică, dar, va suferi o înfrângere în două războaie cu rușii, va fi Mahmud al II-lea (1808-1839). Mahmud al II-lea Acest sultan s-a impus prin acceptarea unei alianțe cu Bairaktar Mustafa pașa și apoi parafarea unei convenții cu marii feudali, în septembrie 1808. În Imperiul Otoman, marii feudali erau numiți „aiani”. Prin această convenție, denumită în limba turcă „Send-i Ittifak”, se stabileau ierarhiile în Imperiu, mai precis locul marilor feudali, în raporturile
Mari sultani, mari viziri şi generali otomani by Nicolae MAVRODIN () [Corola-publishinghouse/Administrative/1639_a_2952]
-
sultanul. În timpul domniei lui Mahmud al II-lea, corpul ienicerilor, care formau baza armatei, otomanii, nu mai avea aceeși concepție despre conducător, considerând că oricine poate să ocupe tronul. Drept mulțumire, că l-a sprijinit să devină sultan, Bairaktar Mustafa pașa va fi numit la 29 iulie 1808 mare vizir. Din păcate demnitatea aceasta va fi de scurtă durată, în ziua de 21 noiembrie 1808, Bairaktar își va pierde viața în timp ce distrugea depozitul de muniție, situat în Serai, pentru ca acesta să
Mari sultani, mari viziri şi generali otomani by Nicolae MAVRODIN () [Corola-publishinghouse/Administrative/1639_a_2952]
-
politică și ideologia otomană: türkismul, cu elementele sale, turanismul și panturanismul. În același timp s-a format o nouă conștiință națională, specifică turcilor. Implicat în războiul din 1877-1878, Abdul-Hamid al IIlea i-a încredințat comanda armatei otomane vestitului general Osman pașa, care avea titlul de ghazil (generalisim). Abdul-Hamid al II-lea Războiul ruso-turc este o consecință a politicii panslaviste, promavate de Imperiul Țarist, care se erijase în apărător al popoarelor din aceeși sorginte: sârbi, muntenegreni, bosniaci, bulgari. Marele vizir Midhat pașa
Mari sultani, mari viziri şi generali otomani by Nicolae MAVRODIN () [Corola-publishinghouse/Administrative/1639_a_2952]
-
pașa, care avea titlul de ghazil (generalisim). Abdul-Hamid al II-lea Războiul ruso-turc este o consecință a politicii panslaviste, promavate de Imperiul Țarist, care se erijase în apărător al popoarelor din aceeși sorginte: sârbi, muntenegreni, bosniaci, bulgari. Marele vizir Midhat pașa, unul dintre artizanii Constituției din 1876 spunea, în legătură cu consecințele războiului cu Rusia, deși acestea puteau fi catastrofale pentru Imperiul Otoman, că „a prefera războiul este mai potrivit și se cuvine cinstei și onoarei împărației”. Constituția elaborată în decembrie 1876 va
Mari sultani, mari viziri şi generali otomani by Nicolae MAVRODIN () [Corola-publishinghouse/Administrative/1639_a_2952]
-
În viața politică internă, în perioada domniei lui Abdul Hamid al II-lea se produc schimbări substanțiale, mai ales după Tratatul de la San Stefano (19 februarie 1878), când sultanul îl trimite în surghiun pe „asul” politicii otomane, marele vizir Midhat pașa. Acesta devenise incomod pentru sultan, promovând o politică periculoasă pentru integritatea și menținerea Imperiului Otoman. Pe plan ideologic, domnia lui Abdul-Hamid al II-lea va însemna afirmarea pan-islamismului, prin unirea tuturor teritoriilor de religie mahomedană într-un Califat, după
Mari sultani, mari viziri şi generali otomani by Nicolae MAVRODIN () [Corola-publishinghouse/Administrative/1639_a_2952]
-
și al padișahului. În timpul domniei lui Soliman Magnificul, poate cel mai mare cuceritor dintre toti sultanii, au existat și mari viziri. Unul a fost investit în această mare funcție în ziua de 25 ianuarie 1518, și se numea Piri Mehmed Pașa. Era turc de origine și a îndeplinit demnitatea de mare vizir până la 27 iunie 1523. Piri-Mehmed Pașa În timpul său, Imperiul Otoman a cucerit cetatea Belgrad, considerată „poarta de intrare” în Europa Centrală și a pus stăpânire pe întreaga Peninsula Balcanică
Mari sultani, mari viziri şi generali otomani by Nicolae MAVRODIN () [Corola-publishinghouse/Administrative/1639_a_2952]
-
existat și mari viziri. Unul a fost investit în această mare funcție în ziua de 25 ianuarie 1518, și se numea Piri Mehmed Pașa. Era turc de origine și a îndeplinit demnitatea de mare vizir până la 27 iunie 1523. Piri-Mehmed Pașa În timpul său, Imperiul Otoman a cucerit cetatea Belgrad, considerată „poarta de intrare” în Europa Centrală și a pus stăpânire pe întreaga Peninsula Balcanică. Piri Mehmed Pașa a fost înlocuit cu Ibrahim Pașa, cunoscut și sub numele de Maktul, Makbul sau
Mari sultani, mari viziri şi generali otomani by Nicolae MAVRODIN () [Corola-publishinghouse/Administrative/1639_a_2952]
-
de origine și a îndeplinit demnitatea de mare vizir până la 27 iunie 1523. Piri-Mehmed Pașa În timpul său, Imperiul Otoman a cucerit cetatea Belgrad, considerată „poarta de intrare” în Europa Centrală și a pus stăpânire pe întreaga Peninsula Balcanică. Piri Mehmed Pașa a fost înlocuit cu Ibrahim Pașa, cunoscut și sub numele de Maktul, Makbul sau Frenk. Era de origine ori venețiană, ori grecească sau croată. A copilărit cu sultanul Soliman, fiind cam de aceeși vârstă. Din acest motiv, Magnificul conducător al
Mari sultani, mari viziri şi generali otomani by Nicolae MAVRODIN () [Corola-publishinghouse/Administrative/1639_a_2952]
-
de mare vizir până la 27 iunie 1523. Piri-Mehmed Pașa În timpul său, Imperiul Otoman a cucerit cetatea Belgrad, considerată „poarta de intrare” în Europa Centrală și a pus stăpânire pe întreaga Peninsula Balcanică. Piri Mehmed Pașa a fost înlocuit cu Ibrahim Pașa, cunoscut și sub numele de Maktul, Makbul sau Frenk. Era de origine ori venețiană, ori grecească sau croată. A copilărit cu sultanul Soliman, fiind cam de aceeși vârstă. Din acest motiv, Magnificul conducător al Imperiului Otoman, se consulta cu acesta
Mari sultani, mari viziri şi generali otomani by Nicolae MAVRODIN () [Corola-publishinghouse/Administrative/1639_a_2952]
-
Makbul sau Frenk. Era de origine ori venețiană, ori grecească sau croată. A copilărit cu sultanul Soliman, fiind cam de aceeși vârstă. Din acest motiv, Magnificul conducător al Imperiului Otoman, se consulta cu acesta încă din perioada în care era pașă, atât în problemele militare, cât și politice. știind ca nu este de origine otomană, având relații cu mari principi din Occident, Ibrahim era trimis în misiuni diplomatice importante, mai ales la Curtea Dogelui Veneției, a lui Francisc I, regele Franței
Mari sultani, mari viziri şi generali otomani by Nicolae MAVRODIN () [Corola-publishinghouse/Administrative/1639_a_2952]
-
la Curtea Dogelui Veneției, a lui Francisc I, regele Franței sau în Ungaria, unde rivalitatea dintre Ludovic al II lea și Soliman atinsese cote alarmante. Perioada 1526-1536, adică a ultimilor ani în funcția de mare vizir, va fi pentru Ibrahim Pașa foarte grea, acesta trebuind să facă față atât intrigilor de la Palatul Topkapî, cât și situațiilor complexe din centrul Europei. Ibrahim Pașa În anul 1536, în ziua de 16 martie, Ibrahim a fost ucis, intrând în dizgrația sultanului, dar și a
Mari sultani, mari viziri şi generali otomani by Nicolae MAVRODIN () [Corola-publishinghouse/Administrative/1639_a_2952]
-
Soliman atinsese cote alarmante. Perioada 1526-1536, adică a ultimilor ani în funcția de mare vizir, va fi pentru Ibrahim Pașa foarte grea, acesta trebuind să facă față atât intrigilor de la Palatul Topkapî, cât și situațiilor complexe din centrul Europei. Ibrahim Pașa În anul 1536, în ziua de 16 martie, Ibrahim a fost ucis, intrând în dizgrația sultanului, dar și a conducătorilor Haremului. Tot în secolul al XVI-lea, dar în perioada de sfârșit a acestuia, s-a afirmat un alt mare
Mari sultani, mari viziri şi generali otomani by Nicolae MAVRODIN () [Corola-publishinghouse/Administrative/1639_a_2952]
-
dar și a conducătorilor Haremului. Tot în secolul al XVI-lea, dar în perioada de sfârșit a acestuia, s-a afirmat un alt mare vizir, care se va confrunta cu domnul Țării Românești, Mihai Viteazul (1593-1601). Este vorba de Sinan Pașa. Acesta a avut două perioade când a îndeplinit funcția de mare vizir a Imperiului Otoman. Primul vizirat s-a desfășurat între 25 august 1580 și 6 decembrie 1582, iar al doilea, între 1 decembrie 1595 și 3 august 1596. A
Mari sultani, mari viziri şi generali otomani by Nicolae MAVRODIN () [Corola-publishinghouse/Administrative/1639_a_2952]
-
comandant al armatei turcești în confruntarea cu oștile lui Mihai Viteazul, în lupta de la Călugăreni, la vărsarea Neajlovului în Argeș. În această bătalie, Mihai Viteazul a învins ariergarda armatei otomane, producând panică în oastea turcească și provocandu-i lui Sinan Pașa o cădere rușinoasă în mocirla Neajlovului. Sinan Pașa era destul de bătrân, atunci când s a confruntat cu Mihai Viteazul, lucru ce a atârnat destul de greu în balanța victoriei românești. Era de origine albaneză și din documentele istorice aflăm că numele adevărat
Mari sultani, mari viziri şi generali otomani by Nicolae MAVRODIN () [Corola-publishinghouse/Administrative/1639_a_2952]
-
lui Mihai Viteazul, în lupta de la Călugăreni, la vărsarea Neajlovului în Argeș. În această bătalie, Mihai Viteazul a învins ariergarda armatei otomane, producând panică în oastea turcească și provocandu-i lui Sinan Pașa o cădere rușinoasă în mocirla Neajlovului. Sinan Pașa era destul de bătrân, atunci când s a confruntat cu Mihai Viteazul, lucru ce a atârnat destul de greu în balanța victoriei românești. Era de origine albaneză și din documentele istorice aflăm că numele adevărat era Kodja. Sinan Pașa După înfrângerile suferite la
Mari sultani, mari viziri şi generali otomani by Nicolae MAVRODIN () [Corola-publishinghouse/Administrative/1639_a_2952]
-
în mocirla Neajlovului. Sinan Pașa era destul de bătrân, atunci când s a confruntat cu Mihai Viteazul, lucru ce a atârnat destul de greu în balanța victoriei românești. Era de origine albaneză și din documentele istorice aflăm că numele adevărat era Kodja. Sinan Pașa După înfrângerile suferite la Călugăreni, la 23 august 1595, și la Giurgiu la 15 octombrie 1596, a intrat în dizgrația sultanului, care l a mazilit. Va muri în surghiun, cronicarii oomani spunând că „a murit de inimă rea”. În secolul
Mari sultani, mari viziri şi generali otomani by Nicolae MAVRODIN () [Corola-publishinghouse/Administrative/1639_a_2952]
-
Mustafa-Pașa a pornit asupra Vienei cu o armată destul de mare, dotată cu muniție suficientă și bine instruită. Dacă turcii ar fi cucerit capitala Imperiului Habsburgic, poarta de intrare spre vestul Europei ar fi fost deschisă expansiunii otomane. Kara Mustafa-Pașa Omer Pașa Creștinătatea s-a aliat împotriva acestui pericol și a reușit să învingă pe marele vizir Kara Mustafa-Pașa. Conducătorii armatelor polono-germane au fost Jan Sobieski și Carol de Lorena. Întors la Istanbul cu rușinea înfrângerii, marele vizir a fost demis de
Mari sultani, mari viziri şi generali otomani by Nicolae MAVRODIN () [Corola-publishinghouse/Administrative/1639_a_2952]
-
Întors la Istanbul cu rușinea înfrângerii, marele vizir a fost demis de sultan, care a dat ordin să fie suprimat, dezonorând Imperiul Otoman. În perioada desfășurării revoluției române de la 1848-1849, un rol important în înăbușirea acestuia l-a avut Omer Pașa, pe numele real Mihail Latlas, general turc, cu origini croate. A trăit între 1806 și 1871. După intervenția armatei otomane în Țara Românească și incidentele din Dealul Spirii, când Pavel Zăgănescu, comandantul unei unități de pompieri, sa împotrivit ordinului de
Mari sultani, mari viziri şi generali otomani by Nicolae MAVRODIN () [Corola-publishinghouse/Administrative/1639_a_2952]
-
turc, cu origini croate. A trăit între 1806 și 1871. După intervenția armatei otomane în Țara Românească și incidentele din Dealul Spirii, când Pavel Zăgănescu, comandantul unei unități de pompieri, sa împotrivit ordinului de predare a garnizoanei armatei turcești, Omer Pașa a devenit conducătorul trupelor de ocupație din acest Principat. În timpul desfășurării războiului Crimeii, Omer Pașa a comnadat armata turcă, de pe frontul european. A participat și la bătălia Olteniței, împotriva rușilor, care au pierdut un număr de ostași și ofițeri, în
Mari sultani, mari viziri şi generali otomani by Nicolae MAVRODIN () [Corola-publishinghouse/Administrative/1639_a_2952]
-
Țara Românească și incidentele din Dealul Spirii, când Pavel Zăgănescu, comandantul unei unități de pompieri, sa împotrivit ordinului de predare a garnizoanei armatei turcești, Omer Pașa a devenit conducătorul trupelor de ocupație din acest Principat. În timpul desfășurării războiului Crimeii, Omer Pașa a comnadat armata turcă, de pe frontul european. A participat și la bătălia Olteniței, împotriva rușilor, care au pierdut un număr de ostași și ofițeri, în anul 1853. Midhat-pașa Osman Nuri Pașa Între 1857 și 1859 a fost guvernator de Bagdad
Mari sultani, mari viziri şi generali otomani by Nicolae MAVRODIN () [Corola-publishinghouse/Administrative/1639_a_2952]
-
ocupație din acest Principat. În timpul desfășurării războiului Crimeii, Omer Pașa a comnadat armata turcă, de pe frontul european. A participat și la bătălia Olteniței, împotriva rușilor, care au pierdut un număr de ostași și ofițeri, în anul 1853. Midhat-pașa Osman Nuri Pașa Între 1857 și 1859 a fost guvernator de Bagdad, apoi în 1862 a înăbușit răscoalele din Muntenegru și în 1887 din Creta. Un alt mare vizir, și în același timp, reformator al statului otoman, artizan al Constituției din 1876 a
Mari sultani, mari viziri şi generali otomani by Nicolae MAVRODIN () [Corola-publishinghouse/Administrative/1639_a_2952]
-
Constituției din 1876 a fost Midhat-pașa. A fost unul dintre cei mai devotați oameni ai sultanului Abdul Hamid al II-lea și susținător al aripii reformatoare din Imperiul Otoman. Seria generalilor iluștri ai Imperiului Otoman se încheie cu Osman Nuri Pașa, care a fost supranumit Al Ghazi, adică „generalisimul”. A trăit între anii 1832 și 1900. Prima misiune importantă, care i-a fost încredințată a fost înăbușirea răscoalelor din Creta, între 1856-1869 și din Serbia, în 1876. După izbucnirea războiului ruso-turc
Mari sultani, mari viziri şi generali otomani by Nicolae MAVRODIN () [Corola-publishinghouse/Administrative/1639_a_2952]
-
înăbușirea răscoalelor din Creta, între 1856-1869 și din Serbia, în 1876. După izbucnirea războiului ruso-turc din 1877 1878 a devenit comandant al armatei otomane de pe frontul din Balcani. Retrăgându-se cu armata în Plevna, cea mai importantă redută turcească, Osman Pașa, rănit, a predat sabia de comnadant colonelului român Mihail Cristodulo-Cerchez, ca semn de prețuire, rostind memorabilele cuvinte, care s-au înscris cu litere de aur în istoria noastră: „mă predau cu întreaga mea armată bravei și junei armate române”. Între
Mari sultani, mari viziri şi generali otomani by Nicolae MAVRODIN () [Corola-publishinghouse/Administrative/1639_a_2952]