272 matches
-
în est) și Turcia și Adjaria (în vest). Majoritatea armenilor din Djavahetia au imigrat în regiune după anexarea Georgiei de către Imperiul Rus. Ponderea elementului armean în provincie este următoarea (1997): Samțhe-Djavahetia sau, cu altă denumire, ținutul Meshetia corespunde cu hotarele pașalâcului otoman Ahîska (actualul Ahalțihi), unde turcii erau predominanți. După războiul ruso-turc din 1828-1829, pașalâcul a fost lipit Rusiei și aici s-a înființat două uezd-e: Ahalțihi și Ahalkalaki. Pentru a-i diferenția de turcii din Turcia, li s-a inventat
Turcii din Georgia () [Corola-website/Science/304346_a_305675]
-
în regiune după anexarea Georgiei de către Imperiul Rus. Ponderea elementului armean în provincie este următoarea (1997): Samțhe-Djavahetia sau, cu altă denumire, ținutul Meshetia corespunde cu hotarele pașalâcului otoman Ahîska (actualul Ahalțihi), unde turcii erau predominanți. După războiul ruso-turc din 1828-1829, pașalâcul a fost lipit Rusiei și aici s-a înființat două uezd-e: Ahalțihi și Ahalkalaki. Pentru a-i diferenția de turcii din Turcia, li s-a inventat etnonimul „"turcii-meshetieni"”. Această populație (din 220 sate ale provinciei) a fost deportată de Stalin
Turcii din Georgia () [Corola-website/Science/304346_a_305675]
-
Provincia Kosovo a fost o regiune a Imperiului Otoman din 1455 până în 1912, la început ca parte din pașalâcul Rumelia, iar din 1864 ca provincie separată. În această perioadă cele mai multe districte administrative (cunoscute sub numele de sanjaks ( "bannere" sau districte), fiecare guvernată de un sanjakbey (aproximativ echivalente cu "senior de district")) au inclus părți din teritoriu ca parte în
Istoria pașalâcului Kosovo () [Corola-website/Science/315191_a_316520]
-
cât și fortificațiile orașului au fost dotate cu turnuri în plan semicircular adaptate artileriei. A servit drept reședință nobiliară pentru toți regii care până în 1552 au poposit la Timișoara. În perioada ocupației otomane (1552-1716), a servit drept reședință a beglerbegilor Pașalâcului de Timișoara. Datorită asediului imperialilor, care a dus la recucerirea Banatului, castelul a fost deteriorat, astfel că după 1716 s-a impus renovarea lui. Însă funcția lui a fost schimbată, fiind transformat în cazarmă de artilerie și depozit militar. În
Castelul Huniade din Timișoara () [Corola-website/Science/301419_a_302748]
-
zonă au loc unele framântări sociale, cum au fost cele din anii 1467 și 1514. La începutul secolului XVI, oștile otomane se revarsă spre centrul Europei, cucerind Belgradul în 1521. După înfrângerea ungurilor la Mohács, în 1526, regatul maghiar devine pașalâc turcesc, situație în care ajunge și Bihorul. Localitatea rămâne un important centru agricol și comercial. În anii 1710 și 1739 ciuma lovește Marghita, decimând populația. La începutul secolului XVIII, o dată cu slăbirea puterii turcești, Marghita trece sub stapânirea Imperiului habsburgic. În
Marghita () [Corola-website/Science/296637_a_297966]
-
marșul spre București. Mihai s-a retras temporar în munți, așteptând sprijinul lui Sigismund Bathory, în timp ce turcii, în frunte cu Sinan Pașa, s-au instalat la mănăstirea Radu Vodă, iar Sinan a început să numească funcționari otomani pentru administrarea noului pașalâc, și a ridicat o întăritură improvizată.. Primind în munți sprijin din Moldova și, mai ales din Transilvania, Mihai Viteazul a luat comanda unei armate puternice și numeroase, care i-a îndepărtat pe otomani din Târgoviște (5-8 octombrie 1595) și apoi
Mihai Viteazul () [Corola-website/Science/296804_a_298133]
-
renunțe la cetățile de la Marea Neagră și de la Dunăre în favoarea Imperiului Otoman, care denumește regiunea "Bucak" (citește: Bugeac), însemnând în turcește: „Ținut de frontieră”. De la 1484 și până la 1812 Bugeacul, care după 1538 va include și cetatea Tighina, face parte din pașalâcul (provincie) turcesc de la Silistra. Tătarii nogai așezați aici devin populația majoritară. Regiunea este cedată rușilor după Pacea de la București din 1812, împreună cu Moldova de la est de Prut. Autoritățile imperiale rusești au alungat populația tătară și o parte din cea moldoveană
Bugeac () [Corola-website/Science/298551_a_299880]
-
cretani, inclusiv preoții considerați capii răscoalei, a fost executat. În ciuda represiunilor dure, elenii nu au cedat și sultanul Mahmud al II-lea a fost forțat să ceară ajutorul vasalului său, Muhammad Ali al Egiptului, căruia i-a promis stăpânirea asupra pașalâcului cretan. Pe 28 mai 1822, o flotă egipteană de 30 de vase de război și 84 de transport sub comanda ginerului lui Mhemed, Hasan Pașa, a intrat în portul Souda. După debarcarea trupelor, Hasan Pașa a trecut imediat la represalii
Prima Republică Elenă () [Corola-website/Science/326132_a_327461]
-
La numai doi ani de la această promisiune, are loc însă dezastrul de la Mohács, în urma înfrângerii oștilor lui Ludovic al II-lea de către cele turcești conduse de Soliman Magnificul, după care cea mai mare parte a Ungariei a fost transformată în pașalâc turcesc. Transilvania, care până la această dată a avut statutul de voievodat autonom dependent de Ungaria, a trecut și ea sub suzeranitatea turcească, situație în care se găseau și celelalte două provincii românești: Țara Românească și Moldova. În aceste împrejurări, regele
Comuna Racovița în Evul Mediu () [Corola-website/Science/311047_a_312376]
-
În 1393, aflând că Șișman se aliase cu Sigismund al Ungariei, Baiazid a întreprins o campanie în Bulgaria, cucerind și prădând orașul Târnovo, luând ca robi aproape toată populația sa creștină și transformând țaratul lui Șișman - el însuși capturat - în pașalâc. În aceeași vreme este cucerită și Silistra. Așadar Balcanii, cu pozițiile strategice de la Dunăre și dinspre Serbia vasală, încăpuseră pe mâna otomanilor. Pericolul campaniilor de cucerire a Țării Românești și a posesiunilor ungare dinspre Serbia era tot mai iminent. Acțiunile
Bătălia de la Rovine () [Corola-website/Science/301507_a_302836]
-
în mare parte inclusă în districtul Ardud - a fost afectată de năvălirile tătare (începând cu secolul XIII), iar apoi, începând cu secolul XVI, de atacurile de pradă otomane (cu sediul la Buda, Timișoara sau Oradea), Țara Codrului nefiind inclusă în pașalâcul Oradea, ci ținând, împreună cu comitatul Sătmar, fie de Ungaria habsburgică (din cadrul Imperiului Habsburgic) fie de Partium (zonă aflată sub administrarea Principatului Transilvaniei, fără a face însă parte integrantă din el). În fața acestor atacuri, Țara Codrului (și mai ales masivul Codru
Chilia, Satu Mare () [Corola-website/Science/301760_a_303089]
-
august (13 august conform vechiului calendar) 1595. Oastea munteană condusă de Mihai Viteazul, întărită de câțiva ardeleni trimiși de Sigismund Báthory, a încercat să oprească oastea otomană invadatoare condusă de Sinan Pașa, al cărei obiectiv era transformarea Țării Românești în pașalâc. Operațiunea lui Mihai nu a reușit, ea fiind urmată de ocuparea Bucureștiului de către turci și de retragerea tactică a lui Mihai în munți. Ulterior, întărit cu o armată mai mare, Mihai avea să-i îndepărteze pe otomani, învingându-i decisiv
Bătălia de la Călugăreni () [Corola-website/Science/301421_a_302750]
-
și Ștefan Răzvan cu oastea lui, retras mai întâi la Trotuș și mai apoi în Muntenia. După înfrângerea suferită la Călugăreni, reorganizându-și oastea, Sinan Pașa a înaintat prudent către București. Cum intenția lui era să transforme Țara Românească în pașalâc, Satîrgi Mehmed Pașa a fost numit beilerbei și a primit sub comandă o garnizoană puternică de 10.000 de oameni, care trebuia să construiască șanțuri de apărare și valuri din pământ întărit cu bârne și cu căptușeală din lemn. După
Bătălia de la Călugăreni () [Corola-website/Science/301421_a_302750]
-
o serie de confruntări între albanezii conduși de Skanderbeg și Imperiul Otoman aflat în expansiune. La scurt timp după moartea lui Skanderbeg, după victoria otomană în asediul din 1478 al Shkoderului, rezistența albaneză organizată a încetat și țara a devenit pașalâc turcesc. A rămas sub control otoman, ca parte a provinciei Rumelia, până în 1912, când a fost proclamată independența primului stat independent albanez. Formarea conștiinței naționale albaneze datează de la sfârșitul secolului al XIX-lea și se înscrie în fenomenul mai larg
Albania () [Corola-website/Science/297409_a_298738]
-
spre Ardagan, care, părăsită de turci, este ocupată de ruși la 22 august. În urma asediului cetății Poti (litoralul Gruziei) de către generalul Ghesse, la 15 iunie comandantul garnizoanei turcești Aslan-bec ia înmînat cheile cetății. La 25 august Ciavciavadze începe ofensiva în pașalîcul Baiazet. În dimineața zilei de 28 august, cînd acesta a ajuns în orașul Baiazet, a venit un sol din partea lui Beliuli-pașa și i-a deschis porțile cetății. După care au fost ocupate, fără luptă, orașele Diadin, Hamura. Practic întreg pașalîcul
Cauzele și desfășurarea Războiului ruso-turc din 1828- 1829 () [Corola-website/Science/337295_a_338624]
-
pașalîcul Baiazet. În dimineața zilei de 28 august, cînd acesta a ajuns în orașul Baiazet, a venit un sol din partea lui Beliuli-pașa și i-a deschis porțile cetății. După care au fost ocupate, fără luptă, orașele Diadin, Hamura. Practic întreg pașalîcul era în mîinile rușilor care i-au propus să ocupe cetatea fără luptă. La 12 septembrie apariția instantanee a armatei țariste sub zidurile cetății Toprah-cale i-a pus pe turci pe fugă, iar la 20 septembrie detașamentul de cavaleri al
Cauzele și desfășurarea Războiului ruso-turc din 1828- 1829 () [Corola-website/Science/337295_a_338624]
-
turci pe fugă, iar la 20 septembrie detașamentul de cavaleri al lui Basov ocupă, fără nici o greutate, localitatea Sofichente. În cele din urmă, în ajutorul acestora au sosit forțe noi care au reușit să mențină cuceririle realizate de Ciavciavadze în pașalîcul Baiazet . Către începutul lunii septembrie pe frontul din Caucaz rușii reușiseră să cucerească trei pașalîcuri - Karas, Ahalițih și Baiazet, nouă cetăți, să ia în prizonierat aproximativ 8.000 soldați turci și să captureze armament . Astfel, campania din Caucaz se încheie
Cauzele și desfășurarea Războiului ruso-turc din 1828- 1829 () [Corola-website/Science/337295_a_338624]
-
nici o greutate, localitatea Sofichente. În cele din urmă, în ajutorul acestora au sosit forțe noi care au reușit să mențină cuceririle realizate de Ciavciavadze în pașalîcul Baiazet . Către începutul lunii septembrie pe frontul din Caucaz rușii reușiseră să cucerească trei pașalîcuri - Karas, Ahalițih și Baiazet, nouă cetăți, să ia în prizonierat aproximativ 8.000 soldați turci și să captureze armament . Astfel, campania din Caucaz se încheie cu cuceriri importante. Campania din 1829 Planul de acțiune pentru anul 1829 a fost supus
Cauzele și desfășurarea Războiului ruso-turc din 1828- 1829 () [Corola-website/Science/337295_a_338624]
-
În urechi și am fugit spre poartă. - Bă, Ștefane, adu, mă, cuțitul ăla! Ia uită-te la el! Unde te duci, mă? Au, au, au! Păi, băăă, dacă și ăia la Plevna o luau la sănătoasa tot așa..., acum eram pașalâc turcesc! - Lasă, mă, copilul! Ușurel, tată, ușurel! Vezi că e pe-aci! - m-a apărat bunicul când și-a dat seama că Îmi luasem inima În dinți și voiam să mă Întorc, dar nu găseam cuțitul. Porcul se zbătea și
Editura Destine Literare by Nicolae Bălașa () [Corola-journal/Journalistic/81_a_326]
-
luat însă sfârșit în 1526 după bătălia cu otomanii (turcii) de la Mohács. Regatul a fost împărțit în trei părți: partea de vest a fost anexată de Austria, principatul Transilvănean a devenit independent de Ungaria, iar centrul Ungariei a ajuns ca pașalâc sub stăpânirea Imperiului Otoman timp de peste 150 de ani, în sec. XVI - XVII. După 150 de ani de ocupație otomană, în secolul XVII Austria și alianța creștină au eliberat centrul Ungariei ocupat de Imperiul Otoman. Revolta maghiară (lipsită de succes
Ungaria () [Corola-website/Science/297060_a_298389]
-
turci, care au executat mai multe capete ale bisericii ortodoxe de pe insulă, considerați organizatorii și conducătorii rebeliunii. Sultanul Mahmud al III-lea a fost obligat să ceară sprijinul vasalului rebel și rival, pașa Egiptului, căruia i-a oferit controlul asupra „Pașalîcului Cretei”. Armata egipteană a debarcat pe insulă în 1824, iar Ibrahim și-a asumat obligația să înăbușe rebeliunea. Insula Creta a fost scena luptelor și atrocităților războiului cretano-egiptean între 1821 și 1828. În cele din urmă, musulmanii au fost alungați
Războiul de Independență al Greciei () [Corola-website/Science/318390_a_319719]
-
Cetatea Severinului (cheia de intrare spre Europa centrală, cum era denumită în acele timpuri) va confirma importanța sa strategică, când doi ani mai târziu, tot pe Dunăre, la Mohacs, în 1526 Ungaria va fi înfrântă și va fi transformată în pașalâc turcesc. După distrugerea definitivă a Cetății Severinului, părțile oltene ale Banatului de Severin au ajuns sub stăpânirea Banilor craioveni iar Banatul Severinului și-a delimitat hotarele între Orșova și Făget. După distrugerea Cetății Severinului, dându-i numele emblematic de doliu
Drobeta-Turnu Severin () [Corola-website/Science/296950_a_298279]
-
regale din 1217 și 1256 este menționată cu numele de "Sân-Nicolau", după numele mănăstirii de aici care avea hramul „Sf. Nicolae”. Mai târziu a fost proprietate a episcopiei catolice de Cenad, fapt atestat de dijmele papale din anul 1334. În timpul Pașalâcului de Timișoara, la Sânnicolau Mare s-a ridicat o fortificație de pământ lângă așezarea civilă. Această cetate a fost dărâmată în 1701, în urma Păcii de la Karlowitz care prevedea dărâmarea ei ca una dintre condițiile pentru pace. După trecerea Banatului sub
Sânnicolau Mare () [Corola-website/Science/297047_a_298376]
-
oameni. Forțele de ocupație otomane erau distribuite inegal în Ungaria, cea mai mare concentrare de trupe fiind întâlnită în zonele fortificate și mai puțin în regiunile rurale. La mijlocul secolului al XVII-lea, într-o perioadă de acalmie, efectivele otomane din Pașalâcul de la Buda (Eyaletul Budin) se ridicau la aproximativ 8.000 de ieniceri, sprijiniți de un număr necunoscut de recruți locali. Teritoriul cucerit a fost împărție în eyaleturi (provincii), care aveau ca subdiviziuni administrative sangeacurile. Funcționarul cu cel mai înalt grad
Ungaria Otomană () [Corola-website/Science/327745_a_329074]
-
recruți locali. Teritoriul cucerit a fost împărție în eyaleturi (provincii), care aveau ca subdiviziuni administrative sangeacurile. Funcționarul cu cel mai înalt grad din era pașa de Buda (Budin). La început, întreg teritoriul controlat de otomani în Ungaria făcea parte din Pașalâcul Buda (Eyaletul Budin). Mai târziu au fost formate o serie de noi diviziuni administrative: Eyaletul Temeșvar (Pașalâcul Timișoara), Eyaletul Zigetvar, Eyaletul Kanije, Eyaletul Egir și Eyaletul Varat (Pașalâcul Oradea). Capitalele acestor diviziuni administrative se aflau pe teritoriul Ungariei din zilele
Ungaria Otomană () [Corola-website/Science/327745_a_329074]