140 matches
-
nevoia de a fi un model pentru studenții săi. Nu mai trebuie să subliniez caracterul excepțional al acestei pasiuni. Câți, ajunși în poziții sociale de vârf, se pot debarasa de luxul autorității pentru a se dedica, de pidă, studiilor despre pașoptism? Chiar dacă vom căuta aici explicații și cauzalități, nici una nu va fi, în totului tot, suficientă. Va fi fost înrâurirea bunicului, mare amator de povești și fantezist desăvârșit? Paginile care-l privesc sunt pe drept cuvânt antologabile. Va fi fost, oare
Interpretarea unui destin by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2935_a_4260]
-
Afirmația datează din 1832 și a fost făcută de I. Heliade-Rădulescu în articolul programatic Pentru poezie, publicat în "Curierul românesc". Clamarea unei relații de tip simbiotic între țesutul social și sensibilitatea poetică reprezintă una dintre numeroasele și fascinantele iluzii ale pașoptismului literar. Epoca respectivă se definește, de altfel, în contextul istoriei literaturii române, ca o perioadă a entuziasmului vizionar, necesarmente impus de avîntul revoluționar ce caracteriza nu doar Țările Române, ci Europa întreagă. Mărturie certă a concordanței existente între crezul enunțat
I. Heliade-Rădulescu - 200: Viziuni poetice by Gabriel Onțeluș () [Corola-journal/Imaginative/15245_a_16570]
-
radical diferită: ,Urmele secolului al XIX-lea sunt încă puternice la 1920. La începutul interbelicului, Iacob Negruzzi, secretarul Junimii, este încă martor al schimbărilor literare și apucă, la bătrânețe, mai bine de jumătate din perioadă, după ce prinsese, în fragedă tinerețe, pașoptismul, iar la maturitate junimismul. Este aproape neverosimil că ochii lui, de om născut în 1842, au parcurs pe viu cele mai importante etape ale literaturii române, strângând anii și evenimentele ca o istorie literară și că în anii '30 ai
Tren de plăcere by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11116_a_12441]
-
cunoască înainte să adere sau să evite, care vrea să amestece în fel și chip plicticoase lucruri vechi cu scandaloase nebunii noi, să se maturizeze și să dea înapoi, în irezistibile, bosumflate copilăreli. De aici, scăderile (oare?) prin comparație cu pașoptismul, revendicat, deseori, ca model: ezitarea la start, estetismul (nonșalant și subversiv) preferat activismului, antifraza de salon din care, la un secol și jumătate distanță, n-are cum mai ieși o revoluție. Optzecismul e, așadar, un trend cultural cu premise, trădate
Critimixuri și alte fixuri by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10983_a_12308]
-
lui Grigore Ureche sau anecdotele lui Neculce fiind cel mult facultative. Pe acești semizei ad-hoc îi știm oricum - aproape nativ - din povești, din cărți de popularizare, din rezumate rimate ale unor cronici, din baladele lui Bolintineanu. Miturile naționale instaurate de pașoptism au - se vede treaba - bătaie lungă și circulație lină. Cu totul altfel stau lucrurile cu fermecătorul și inteligentul personaj istoric Ion Ghica. Spre deosebire de contemporanul său Al. I. Cuza, beiul din Samos nu a căpătat niciodată aureolă folclorică. Pentru a-l
Dana Dumitriu în posteritate - Jurnal inedit din ianuarie 1985 by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Memoirs/9210_a_10535]
-
data de 23 octombrie, se împlinesc 137 de ani de la trecerea către cele sfinte a unuia dintre cei mai de seamă organizatori ai Revoluției Române de la 1848, din Transilvania, Alexandru Papiu Ilarian. Jurist, istoric și lingvist, acest personaj marcant al pașoptismului, a îndeplinit funcția de ministru român în Transilvania, având și calitatea de membru titular al Academiei Române, fiind primul academician român care a rostit un discurs de recepție a acestui titlu, avându-l în prim plan pe Gh.Șincai, un discurs
OMAGIU de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1392 din 23 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384135_a_385464]
-
lupt eu. Asta încerc să demonstrez acestei generații debusolate și debusolante. Motivele care ar putea să-i facă să fie mândri că sunt români trebuie căutate în trecut, nicidecum în contemporaneitate. Am obsesia limpede a două perioade din istoria României: pașoptismul și perioada interbelică. Acelea au fost perioade extraordinare în istoria poporul român. Atunci s-a înființat România. - Tânăr fiind, mai poți spune astăzi că ești mândru că ești român fără a atrage priviri ironice, fără a fi luat în batjocură
INTERVIU CU MAESTRUL TUDOR GHEORGHE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361456_a_362785]
-
Compartiment „de lux” spre Occident - curaj și inventivitate! În jurul anului 1948, numărul românilor care părăseau ilegal România dominată de comuniști era din ce în ce mai mare; ceea ce se întâmpla se considera a fi un curent pe care prietenul meu, nea Mitică, îl numea „pașoptismul secolului XX”. Majoritatea celor care luaseră această hotărâre, erau foarte speriați de noul regim instaurat. Prigoana exercitată de comuniști asupra unui segment anume al populației țării noastre, nu avea limite. Dar totul avea un preț și pentru o mare parte
DAN ISĂCESCU – VISUL FRANCEZ SUB GLASUL ROŢILOR DE TREN! de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 203 din 22 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367412_a_368741]
-
agresivitatea, de a cultiva toleranța, de a ridica brazda materialității la holda spiritului, și câte altele de genul acesta. Dar vine Ifigenia cu geanta plină de scule hermeneutice și dă-i și luptă, nenicule, să ne educe, vrem-nu-vrem, în spiritul pașoptismului luceferist, de tristă întunecime. Cu o ageră privire de șoim orb, vede râma la cinci metri în ogorul «Constelațiilor diamantine» și decretează, de la înălțimea micimii sale, că această revistă este, cităm: «zdreanță publicistică» și că ar trebui să-i «piară
DINTRE SLUTE DE CATARGE de JANET NICĂ în ediţia nr. 1301 din 24 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349492_a_350821]
-
ca fenomen al literaturii universale. Formația franceză a poetului Macedonski, realitate tot atât de indiscutabilă ca și opoziția sa față de junimism, nu reprezintă, în contextual literaturii române, un fapt izolat. Orientarea literaturii române spre o Europă francofonă poate fi constatată încă înainte de pașoptism, fereastră deschisă spre Franța îngăduind de multă vreme scriitorilor români nu numai contemplarea experiențelor sale fundamentale (clasicism, romantism etc.), ci și contactul cu valorile literare la care cultura franceză făcea referință (clasicismul greco-latin, literatura Renașterii italiene, romantismul englez). De la faimosul
FENOMENUL FILONULUI FRANCEZ ŞI GERMAN ÎN LITERATURA ROMÂNĂ (MACEDONSKI, GOETHE, EMINESCU) de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1312 din 04 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352363_a_353692]
-
fi ultima. Compartiment de lux spre Occident - curaj și inventivitate! Anul de grație 1948 se evidențiază, printre altele, prin cel mai puternic exod de refugiați spre Occident, care se manifesta ca un adevărat curent, pe care nea Mitică îl numise pașoptismul secolului XX. Prigoana comunistă nu avea limite și părăsirea României părea singura cale de supraviețuire pentru mulți dintre ei. Prețul pe care unii au fost nevoiți să-l plătească nu poate fi echivalat în bani, niciodată. Și-au riscat propria
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 300 din 27 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356924_a_358253]
-
de lecții interesante este aceea că „Pe toate nu poți să le ai, că n-ai unde le pune!” Treizeci de capitole se succed, un adevărat tablou al puternicului exod de refugiați spre Occident înregistrat în anul 1948, acest adevărat pașoptism al secolului XX. Nu doar experiența personală, ci și imensul volum de informații adunate din cărți dau greutate celor relatate. Octogenarul Mitică Sinu iubește atât de mult cărțile încât până și soția lui e descumpănită, pentru că aprindea lumina de 30
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 347 din 13 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369441_a_370770]
-
cu engleza. De ce se spune despre România că este o țară fără noroc? (râde) De ce? Pentru că suntem o țară de tranzit, tranzit în timp, în spațiu, și mereu suntem în... tranziție. În timpul fanariot eram în tranziție, până am ajuns la pașoptism. Apoi și pașoptismul a fost o tranziție. Trecerea de la Cuza la regalitate a fost tot tranziție. De la regalitate la republică altă tranziție. Adică numai instabilitatea durează la noi. Acum năravul manolismului (de la Meșterul Manole) zidim ceva azi și mâine dărâmăm
IN MEMORIAM de ANGELA BACIU în ediţia nr. 253 din 10 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341326_a_342655]
-
se spune despre România că este o țară fără noroc? (râde) De ce? Pentru că suntem o țară de tranzit, tranzit în timp, în spațiu, și mereu suntem în... tranziție. În timpul fanariot eram în tranziție, până am ajuns la pașoptism. Apoi și pașoptismul a fost o tranziție. Trecerea de la Cuza la regalitate a fost tot tranziție. De la regalitate la republică altă tranziție. Adică numai instabilitatea durează la noi. Acum năravul manolismului (de la Meșterul Manole) zidim ceva azi și mâine dărâmăm. Nu punem piatră
IN MEMORIAM de ANGELA BACIU în ediţia nr. 253 din 10 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341326_a_342655]
-
lecții interesante este aceea că „Pe toate nu poți să le ai, că n-ai unde le pune!” Treizeci de capitole se succed ca un adevărat tablou al puternicului exod de refugiați spre Occident înregistrat în anul 1948, acest adevărat pașoptism al secolului XX. Nu doar experiența personală, ci și imensul volum de informații adunate din cărți dau greutate celor relatate. Octogenarul Mitică Sinu iubește atât de mult cărțile încât până și soția lui e descumpănită, pentru că aprindea lumina de 30
MĂRTURIE DE OPTIMISM ŞI ÎNCREDERE ÎN TALENTUL ÎNNĂSCUT DE SUPRAVIEŢUIRE de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 308 din 04 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341759_a_343088]
-
a valorii documentar istorice a cărții religioase din a doua jumătate a secolului al XIX -lea . Lăsând faptele de istorie, evenimentele de la 1848 și cele ce au urmat în continuare în seamă istoricilor spre dezbatere și reevaluare, noi considerăm că pașoptismul este o stare de spirit caracteristică continentului European ce s-a manifestat și la noi pătrunzând și pe cale spirituală ,duhovniceasca, utilizând ca instrument cartea religioasă . Chiar dacă pașoptismul s-a manifestat cu diferite intensități și efecte dorite imediate, inegale în diferite
VARVARA MAGDALENA MĂNEANU,CARTEA RELIGIOASĂ ÎN EPOCA UNIRII de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 867 din 16 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/371134_a_372463]
-
urmat în continuare în seamă istoricilor spre dezbatere și reevaluare, noi considerăm că pașoptismul este o stare de spirit caracteristică continentului European ce s-a manifestat și la noi pătrunzând și pe cale spirituală ,duhovniceasca, utilizând ca instrument cartea religioasă . Chiar dacă pașoptismul s-a manifestat cu diferite intensități și efecte dorite imediate, inegale în diferite zone , în esență această nobilă stare de spirit și-a îndeplinit menirea continuându-și probabil și în prezent lucrarea asupra spiritului european spre o nouă treaptă a
VARVARA MAGDALENA MĂNEANU,CARTEA RELIGIOASĂ ÎN EPOCA UNIRII de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 867 din 16 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/371134_a_372463]
-
A. D. Xenopol a fost și a rămas până la sfârșitul vieții un reprezentant al burgheziei române, dar - și acesta este un element esențial - al unei burghezii în formare și ascensiune, mai precis, al aripii sale înaintate, ce-și avea rădăcinile în pașoptism. Gh. Panu pretindea că A. D. Xenopol „a fost mulți ani și junimist politic, de la o vreme a încetat de a fi, nu știu anume când”, iar Iacob Negruzzi ne-a transmis propria mărturisire a istoricului, la tribuna Adunării deputaților, și
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
cu mișcarea de idei pe continent, cu mișcarea de idei generală și „segmențială” a disciplinei, într-o manieră ce așează realitățile noastre dure în chip de fundal, care face grea desprinderea, taie avânturile și pune pecetea particularităților ce ne caracterizează. Pașoptismului, romantismului i-a urmat, ca o reacție, junimismul cu spiritul său critic. Gh. Panu trebuia să reprezinte în istorie spiritul Junimii, dar el n-a făcut operă și nici școală, încât abia a doua generație (Ion Bogdan și Dimitrie Onciul
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
disponibilitate pentru angajament în slujba unei cauze înalte. Nici un curent, dintre cele care străbat epoca, nu și-l poate cu totul integra. A. șarjează ridicolele ce decurg din importul pripit de civilizație, dar ia în șfichi și conservatorismul retrograd. În pașoptismul său se simte o inflexiune junimistă. Iar simțământul patriotic alunecă uneori, din păcate, în xenofobie. Scriitorul n-a fost un spirit teoretic, dar a simțit nevoia, totuși, de a formula (în prefețe, studii, articole) acele principii după care s-a
ALECSANDRI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285234_a_286563]
-
organ liberal, dar și la „Constituționalul” junimist, la „Gazeta poporului”, foaie liberală, și iarăși la un ziar conservator, „Epoca”. După o perioadă de atașament, poate sincer, față de ideile liberale, C. ajunge să le considere un reflex degradat, până la schimonoseală, al pașoptismului. Este una dintre temele publicisticii sale, pe care o exploatează și în comedii. Fără a se integra, propriu-zis, grupării junimiste, C. gândește în consens atunci când sancționează - nu numai în articole, ci și în scrierile literare - „progresul nostru pripit” sau „forma
CARAGIALE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286090_a_287419]
-
cădea în hagiografie, reface, cu vocație epic-evocatoare, traiectoria vieții poetului într-un București patriarhal și pitoresc), volumul De la Alecsandrescu la Eminescu (1966) vine să-l continue pe cel de debut. De data aceasta obiectul cercetării îl fac rădăcinile luministe ale pașoptismului literar, viața și opera lui Alexandrescu și Bolliac, ecourile pașoptiste și postpașoptiste la Eminescu, literatura muntelui, traducerile și traducătorii din prima jumătate a secolului - un studiu de sociologie literară cu metode la zi - ș.a. Tot ce a scris C. până în
CORNEA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286421_a_287750]
-
beneficiază de darul formulărilor memorabile (despre Heliade, Bălcescu și Hasdeu), sinteze tematice (titanismul pașoptist), abordări sociologice (traducerile de la mijlocul veacului), iar ultimul grupaj reunește studii comparatiste (preromantismul sud-est european, devenirea istorică a termenului „romantic”, Lamartine în România ș.a.). Preocuparea pentru pașoptism și romantism nu dispare după 1975, însă aria istoricului literar se lărgește organic. Itinerar printre clasici (1984) și Aproapele și departele (1990) conțin studii despre Alecsandri ca dramaturg, Hasdeu ca epistolier, receptarea în timp a lui Heliade, respectiv despre poezia
CORNEA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286421_a_287750]
-
un purism programatic - stindard intransigent al artei pure (al „literaturii înalte”) - și se adresa „oamenilor de gust”. Frondei antiburgheze și antifilistinismului li se dădea îndreptățire estetică: Macedonski se voia creatorul unei direcții noi. Prin el, L. își revendica drept tradiție pașoptismul (privit în epocă și chiar mai târziu ca o țintă a criticii junimiste) și opunea pozitivismului junimist atașamentul față de religie. Acuzând Junimea de „germanism” și de „pesimism schopenhauerian”, poetul susținea apartenența noastră la spiritualitatea tonică a lumii latine. Criteriul latinității
LITERATORUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287826_a_289155]
-
deduce un concept de modernism pe care îl corectează prin raportare la viziunea integratoare a epocii actuale. Schițează apoi un model personal de structurare a criticii românești moderne, precum și o reinterpretare a secvențialității istoriei literaturii române, bazată pe delimitarea curentelor pașoptism, junimism, modernism, proletcultism, neomodernism și postmodernism. Volumul Postmodernism. Din dosarul unei „bătălii” culturale (2000) reunește, ca probe în vederea unei pledoarii ulterioare, diversele intervenții ale autorului pe tema postmodernismului: articole, eseuri, răspunsuri la anchete, interviuri publicate în presă în decursul a
LEFTER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287770_a_289099]