69 matches
-
anunță vremea viitoare și rodul: - Dacă în februarie poluă cu piatră și tuneteanul va fi îmbelșugat. - Dacă plouă în aprilie - podgoria va da mulți struguri. - Dacă plouă de Florii, va ploua și de Paște. - Dacă plouă în Săptămâna Mare a Paștilor - vor fi fructe puține în acel an. - Dacă plouă în mai, va fi mălai. - Dacă în iunie zilele vor fi însorite și caniculare - va fi belșug de grâu. - Dacă ninge în octombrie, toamna va fi scurtă și capricioasă. - Dacă în
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
de argint și a marilor mijloace de transport, acești doi asasini ai fabulosului care, nemulțumiți că n-au fost folosiți, s-au văzut promovați distributori automatizați ai miraculosului mondializat. Harta 4. Marele Ierusalim Capitolul II La Ierusalim Și erau aproape Paștile iudeilor, și Iisus s-a urcat la Ierusalim. (Ioan, II, 13) 1. A prezenta un chip fals pentru a spune adevărul Și părinții Lui, în fiecare an, se duceau de sărbătoarea Paștilor, la Ierusalim. Iar când a fost El de
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
noi ne-au luat fără nici un motiv mărturisit și tot ce ne-au făgăduit n-au ținut: de la întreținere până la permisiunea ca să vină Costache să mă vadă. Răspunsul negativ a fost dat de Moos lui Costache... până la noi ordine. sărbătorile paștilor În ajunul Floriilor, cu toate maicile tinere, am plecat la pădure în două grupuri. Unele după salcie înflorită, altele cu coșulețe după flori. La întoarcere s-au întâlnit înaintea porții, în sunetul clopotelor, cele cu flori înainte, cele cu ramurile
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
pereții casei „cu mâna lor”, notează Rudolf Henke În 1877 <endnote id="(299, p. 134)"/>. O servitoare ruteancă (personaj dintr-un roman semnat de Aharon Appelfeld) povestește cum făcea, prin anii ’30, curățenie În casele evreiești din orașele bucovinene : „De Paștile evreiești, [...] am muncit din greu : frecam oalele cu nisip, după aceea le cufundam Într-un butoi cu apă clocotită, ca să le purific [...]. De Pesah, se spoiesc pereții exteriori ai caselor. Căsuțele, care au fost cufundate În noroiul iernii, se ridică
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
ce fuse sfințită cu un an înainte (în joia mare a anului trecut). În același timp în chivot se pune cutiuța cu noua rezervă euharistică, și anume agnețul sfințit în ziua însăși (și care urmează a fi dumicat în marțea paștilor). Tot în Joia Mare după liturghie, crucile și icoanle din biserică și mai ales de la iconostas se acoperă cu fașe violete sau negre. Încă o specificitate: în joia mare, după liturghie, preotul nu consumă ce rămâne în potir și nu
Ritul bizantin din Ardeal () [Corola-website/Science/298760_a_300089]
-
Sinaia și Valea Morarului. Asociația dominantă aici este făgetul cu brad specific Carpaților Orientali și Meridionali (până la valea Oltului), cu întreaga sa compoziție floristică. Pătura ierbacee cuprinde elemente carpatice, cum sunt: colțisorul, vulturica, odoleanul, tătăneasa, mierea ursului, piciorul cocoșului, floarea paștilor. Cu totul remarcabil este arboretul secular de brad de la Sinaia (lângă castelul Peleș), care mai cuprinde încă arbori monumentali de până la 50 m înalțime și diametre considerabile. De asemenea, unul dintre cele mai frumoase arborete pure de brad din Bucegi
Munții Bucegi () [Corola-website/Science/298434_a_299763]
-
în Cetate” cum mai este cunoscută defilarea călare a cetelor de juni prin Șchei, dar și pe străzile cetății Brașovului. Sărbătoarea lor din Duminica Tomii este singulară în spațiul romanității. În fiecare an, în Șcheii Brașovului, în prima duminică de după Paștile Răsăritene, adică în Duminica Tomii, atât brașovenii, cât și turiștii asistă la „Ziua de călări” ca la un eveniment tradițional unic, o manifestare fastuoasă cu elemente de mit, ritualuri precreștine, dar și ceremonial creștin, toate fiind specifice gândirii mitico-religioase a
Junii Brașoveni () [Corola-website/Science/312234_a_313563]
-
Egiptului (Ieșirea XII, 27), care se prăznuiește la 14 Nisan și coincide cu prima lună plină de după echinocțiul de primăvară. Termenul ebraic de "Paști" a trecut prin forma lui aramaică - Paskha פסחא (folosită până azi în ebraică pentru a denumi Paștile creștine) în vocabularul creștin pentru că evenimentele istorice care sunt comemorate în sărbătoarea creștină, adică patimile, moartea și Învierea Domnului au coincis cu Paștele evreilor din anul 33. Obiectul sau motivul Paștilor creștine a devenit cu totul altul decât al Paștilor
Paști () [Corola-website/Science/310133_a_311462]
-
creștine care nu sărbătoresc Paștile. Data celebrării Paștilor are la bază două fenomene astronomice: echinocțiul de primăvară și mișcarea de rotație a Lunii în jurul Pământului. Astfel, Paștile se serbează în duminica imediat următoare primei luni pline după echinocțiul de primăvară. Paștile creștine au o durată de 40 de zile, cuprinse între sărbătoarea Învierii Domnului (prima duminică de Paști) și sărbătoarea Înălțarii Domnului, care se celebrează la 40 de zile de la Înviere, într-o zi de joi. Primele 3 din cele 40
Paști () [Corola-website/Science/310133_a_311462]
-
uzuală în vechiul Orient, sacrificiu care era modul comun de adorare al unui zeu pentru religiile tribale pre-mozaice și contemporane lui Moise. Paștele evreiesc este o sărbătoare anuală fixă din calendarul iudaic, care începe în ziua de 14 Nisan. Spre deosebire de Paștile creștine, care începe obligatoriu într-o duminică, data de început a Paștelui evreiesc poate cădea în orice zi a săptămânii. Nisan este a șaptea lună a calendarului evreiesc actual. Calendarul ebraic nu coincide însă cu cel civil universal (care este
Paști () [Corola-website/Science/310133_a_311462]
-
1686 de către maghiarii insurgenți ridicați contra habsburgilor. Până la sfârșitul Primului Război Mondial, orașul a fost capitală a comitatului de Bereg, apoi a făcut parte din Cehoslovacia, dar în urma primului Dictat de la Viena din 2 noiembrie 1938, a intrat în componența Ungariei. După Paștile evreiești din anul 1944, evreii din Bereg și din împrejurimi au fost adunați în ghetoul orașului de către ocupanții hitleriști și apoi deportați într-un lagăr de exterminare. După 1945, Bereg face parte din Ucraina, mai întâi în cadrul Uniunii Sovietice, iar
Bereg () [Corola-website/Science/309320_a_310649]
-
Ziua Întemeietorului erau în dezacord cu sobrietatea Postului Mare. Pe lângă anii consulari, romanii mai foloseau uneori și anii de domnie ai unui împărat. "Anno Diocletiani", numiți astfel după Dioclețian, au fost folosiți de creștinii din Alexandria pentru a-și numerota Paștile de-a lungul secolului al IV-lea și al V-lea. În 537, Iustinian a hotărât ca, din acel moment înainte, data trebuie să includă numele împăratului, indicțiunea și numele consulului. Indicțiunea a făcut ca anul Bizantin să înceapă pe
Calendarul iulian () [Corola-website/Science/297121_a_298450]
-
și pe surorile sale în Betania unde Maria ia uns piciorele. Din Evanghelii știm că în fiecare dimineață ei s-au urcat la Ierusalim până în ziua când Mesia a trimis doi ucenici, pe Petru și pe Ioan, care au pregătit paștile. Când Ieșua (Iisus) a intrat in cetate, El a fost salutat de mulțimea credincioșilor care s-au urcat în perelinaj pentru pregătirea Paștilor cu: "Osana!" (Matei 21,8-9; Luca 19:38, Ioan 12:13). Acesta este prescurtarea frazei "hoshiah na
Sabat haGadol () [Corola-website/Science/325970_a_327299]
-
plante erbacee. La nivelul ierburilor sunt întâlnite specii rare, printre care: papucul doamnei ("Cypripedium calceolus"), gălbinele ("Ligularia sibirica"), clopoțel de munte (din specia "Campanula serrata"), omag galben ("Aconitum anthora"), ciucușoară de munte (din specia "Alyssum montanum"), lăptișor ("Androsace Chamaejasme"), floarea paștilor ("Anemone ranunculoides"), păștiță ("Anemone nemerosa"), arnica ("Arnica montana"), unghia ciutei ("Asplenium ceterach"), ștevie de munte ("Astrantia major"), mătrăgună ("Atropa belladona"), limba cucului (din specia "Botrychium lunaria"), coroniște (din specia "Coronilla varia"), brândușa de munte (din specia "Crocus vernus") sau iederă
Muntele Stogu () [Corola-website/Science/326260_a_327589]
-
de munte ("Alyssum repens"), cimbrișor (din specia "Thymus comosus"), lăptișor ("Androsace chamaejasme"), tămâița ("Daphne cneorum"), ghințura ("Gențiana verna"), clopoțel de munte (din specia "Campanula serrata"), iedera albă ("Daphne blagayana"), limba cucului ("Botrychium lunaria"), arnica ("Arnica montană"), pâștița ("Anemone nemorosa"), floarea paștilor ("Anemone ranunculoides"), brândușa de toamnă ("Colchicum autumnale"), brândușa de munte ("Crocus vernus") sau ștevie de munte ("Astrantia major"). Fauna este reprezentată de mai multe specii de: - mamifere: urs brun ("Ursus arctos"), cerb ("Cervus elaphus"), căprioara ("Capreolus capreolus"), lup cenușiu ("Caniș
Rezervația Rădița - Mânzu () [Corola-website/Science/326368_a_327697]
-
21 mai 1992, privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică.), printre care: clopoțel de munte ("Campanula carpatica"), flămânzică ("Draba nemerosa"), coroniște ("Coronilla varia"), gălbinele ("Lysimachia punctata"), vinețeaua ("Centaurea micronthos"), brândușă de toamnă ("Colchicum autumnale"), floarea paștilor ("Anemone ranunculoides"), păștiță ("Anemone nemorosa"), sugărel ("Teucrium montanum"), strașnic ("Asplenium thricomanes"), albăstriță ("Centaurea micranthos") sau ghiocel ("Galanthus L."), ciuboțica cucului de munte ("Primula elatior"), coada-iepurelui ("Sesleria rigida"), crucea voinicului ("Hepatica transsilvanica"), nemțișor de stâncă ("Consolida regalis"), obsigă ("Bromus barcensis"), omag
Pietrele lui Solomon () [Corola-website/Science/327216_a_328545]
-
înainte de Pesaḥ ("noaptea de XIV în luna ebraică Nisan, așa cum scrie și în Mișna tratatul Pesaḥim, dar în porunca din Tora nu scrie că aluatul trebuie măturat noaptea"). Când ajunul de Pesaḥ cade la asfințitul Sabat haGadol (Sâmbătei ce precedă paștile), Bediqat Ḥameț se mută la asfințitul zilei de joi (două nopți înainte de Pesaḥ). În luna întâi, din a XIV-a zi a lunii, în ajun , să mâncați paști până-n ziua a XXI-a lunei în amurg. Șapte zile, să nu
Bediqat Hameț () [Corola-website/Science/331672_a_333001]
-
-voi aluat vechi, ca să fiți amestec nou, după cum sunteți voi nedospiți; căci Pasca propie Mesia, el a fost jertfit pentru noi. De aceea, să ținem festivalul, nu cu aluat vechi, nici cu dospire de răutate și de viclenie, ci cu paștile purității și ale sfințeniei. ” (1 Corinteni 5:7,8). Dacă „Postul Întâilor Născuți” (în ebraică: תַּעֲנִית בְּכוֹרוֹת, Ta’anit B’ḥorot ori תַּעֲנִ
Bediqat Hameț () [Corola-website/Science/331672_a_333001]
-
mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de fauna și floră sălbatică) sau endemice pentru această zonă a Munților Apuseni; astfel: stânjenelul sălbatic ("Iris aphylla ssp. hungarica"), sisinei ("Pulsatilla patens"), hajmă păsăreasca ("Allium flavum"), coada-vulpii ("Alopecurus pratensis"), floarea paștilor ("Anemone ranunculoides"), pâștița ("Anemone nemorosa"), floare-de-perină ("Anthemis tinctoria"), pelin alb de munte ("Artemisia campestris"), căpșuniță ("Cephalanthera damasonium"), căpșuniță roșie ("Cephalanthera rubra"), buruiana de junghiuri ("Cephalanthera longifolia"), cornut de munte ("Cerastium arvense"), o specie ("Conringia austriacă") din familia Brassicaceae, golomăț ("Dactylis
Defileul Crișului Repede - Pădurea Craiului () [Corola-website/Science/337134_a_338463]