69 matches
-
noi ne-au luat fără nici un motiv mărturisit și tot ce ne-au făgăduit n-au ținut: de la întreținere până la permisiunea ca să vină Costache să mă vadă. Răspunsul negativ a fost dat de Moos lui Costache... până la noi ordine. sărbătorile paștilor În ajunul Floriilor, cu toate maicile tinere, am plecat la pădure în două grupuri. Unele după salcie înflorită, altele cu coșulețe după flori. La întoarcere s-au întâlnit înaintea porții, în sunetul clopotelor, cele cu flori înainte, cele cu ramurile
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
duce în Franța. Către sfîrșitul anilor 1500 ajunge în Italia, la Torino, unde se păstrează pînă astăzi. între timp, sfînta relicvă mai trece prin două devastatoare incendii, ultimul dintre ele avînd loc chiar în ultimii ani, chiar în perioada premergătoare Paștilor. Dar nici una dintre aceste încercări, care au însemnat trecerea prin apă, prin spadă și prin foc, nu i-a atins cu nimic materia și cu atît mai mult semnele prezenței lui Iisus. Dimpotrivă, autoritatea Giulgiului s-a consolidat, iar autenticitatea
Imaginea, între Occident și Orient by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7983_a_9308]
-
Liturghia Sf. Vasile cel Mare, urmată de Devoțiunea Divinei Îndurări, apoi, spovedanie și reculegere la Sf. Mormânt până la ora 15; de la ora 24, va avea loc Canonul Sfintei Învieri (cu Denie) cu procesiunea de înconjurare a bisericii, urmată de împărțirea Paștilor Sfințite. În Duminica Paștilor, Sf. liturghie mare a Învierii se va oficia de la ora 10 (în cadrul acesteia se citește Pastorala arhierească a P.S. Alexandru Mesian, episcopul greco-catolic de Lugoj, și se citează fragmente din Evanghelie, în mai multe limbi; de la
Agenda2004-15-04-stiri () [Corola-journal/Journalistic/282296_a_283625]
-
și început de secol. Resturi, din care se va alege, Dumnezeu știe cum, miracolul interbelic. Se cuvine, atunci, să ignorăm această predoslovie? Nu. Diamandy, președintele Societății Autorilor Dramatici, demnitate de care teatrele țării nu par să se cutremure, scrie, în Paștile mele, un clocotit poem în proză, care este al lumii noastre, lepădat însă de calea pe care a găsit-o, în lumea lui - "mișelit deodată, caut mângâiere": "Ca altă dată, clopotele unei bisericuți de mahala cheamă credincioșii la denii spre
Contribuții by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8299_a_9624]
-
viață de lacrimi, pentru că Acela care a înviat din morți va șterge toată lacrima de la toată fața. Să se bucure astăzi toată lumea, toți oamenii de orice confesiune sau religie, credincioși sau necredincioși, pentru că sunt „Paștile cele sfinte, mari și minunate, Paștile Domnului, Paștile“. Marele Praznic al Învierii Domnului ne dă încă o dată ocazia să aducem și noi în viața noastră o schimbare în bine, să ne eliberăm de moartea păcatului, ca astfel Isus Cristos Înviat din morți să învie și în
Agenda2004-15-04-supliment () [Corola-journal/Journalistic/282297_a_283626]
-
Egiptului (Ieșirea XII, 27), care se prăznuiește la 14 Nisan și coincide cu prima lună plină de după echinocțiul de primăvară. Termenul ebraic de "Paști" a trecut prin forma lui aramaică - Paskha פסחא (folosită până azi în ebraică pentru a denumi Paștile creștine) în vocabularul creștin pentru că evenimentele istorice care sunt comemorate în sărbătoarea creștină, adică patimile, moartea și Învierea Domnului au coincis cu Paștele evreilor din anul 33. Obiectul sau motivul Paștilor creștine a devenit cu totul altul decât al Paștilor
Paști () [Corola-website/Science/310133_a_311462]
-
creștine care nu sărbătoresc Paștile. Data celebrării Paștilor are la bază două fenomene astronomice: echinocțiul de primăvară și mișcarea de rotație a Lunii în jurul Pământului. Astfel, Paștile se serbează în duminica imediat următoare primei luni pline după echinocțiul de primăvară. Paștile creștine au o durată de 40 de zile, cuprinse între sărbătoarea Învierii Domnului (prima duminică de Paști) și sărbătoarea Înălțarii Domnului, care se celebrează la 40 de zile de la Înviere, într-o zi de joi. Primele 3 din cele 40
Paști () [Corola-website/Science/310133_a_311462]
-
uzuală în vechiul Orient, sacrificiu care era modul comun de adorare al unui zeu pentru religiile tribale pre-mozaice și contemporane lui Moise. Paștele evreiesc este o sărbătoare anuală fixă din calendarul iudaic, care începe în ziua de 14 Nisan. Spre deosebire de Paștile creștine, care începe obligatoriu într-o duminică, data de început a Paștelui evreiesc poate cădea în orice zi a săptămânii. Nisan este a șaptea lună a calendarului evreiesc actual. Calendarul ebraic nu coincide însă cu cel civil universal (care este
Paști () [Corola-website/Science/310133_a_311462]
-
îl duce în Franța. Către sfîrșitul anilor 1500 ajunge în Italia, la Torino, unde se păstrează pînă astăzi. Intre timp, sfînta relicvă mai trece prin două devastatoare incendii, ultimul dintre ele petrecut chiar acum vreo doi ani, în perioada premergătoare Paștilor. Dar nici una dintre aceste încercări, care au însemnat trecerea prin apă, prin spadă și prin foc, nu i-a atins cu nimic materia și cu atît mai mult semnele prezenței lui Iisus. Dimpotrivă, autoritatea Giulgiului s-a consolidat, iar autenticitatea
Mimesis și Transparență by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9734_a_11059]
-
de Spovedanie și reculegere la „Sf. Mormânt” până la ora 15; de la ora 23 va fi Rozariul de durere, iar de la ora 24, va avea loc Canonul Sfintei Învieri cu Denie și cu procesiunea de înconjurare a bisericii, urmată de împărțirea Paștilor Sfințite. În Duminica Paștilor (1 mai), Sfânta liturghie mare a Învierii se va oficia de la ora 10 (în cadrul acestei liturghii se citește Pastorala arhierească de Paști a P.S. Alexandru Mesian, episcopul greco-catolic de Lugoj, și se citează fragmente din Evanghelie
Agenda2005-18-05-stiri () [Corola-journal/Journalistic/283646_a_284975]
-
noi, Și până ce biserica se va găta De paști și de popă ne vom îngrija; De la Bradie Vladica-l vom căpăta. A-nceput Bașa fierarilor a grăi: Vedeți voi, țiganilor, cum ne ocărăsc Românii, Că îmblăm prin țară Și mâncăm paștile cu ocară. Să scriem carte la Danciu paraleu Că acela a-nceput a lucra întîi pe ileu, 308 {EminescuOpVI 309} Că e foarte mare Arhiereu, Are popă de moșie Dintr-a noastră semînție, Și nu cere multă simbrie". Îl gătară
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
acău, Faceți cum vă poruncesc eu". Îndată porniră toți din toate laturile Ca să strângă Paștile: Ciurarii prin sate, Lingurarii prin păduri, Fierarii prin istălaie, Și se strânseră toți de prin sate Cu strânsele bucate, Și le zise unde să sfințească paștile Și unde le va face: Rămâneți pe aici de laturi de sat, " Acolo-i locul mai curat, " Unde toți românii s-au c... " Și începu Mătrăgună, - Cel de viță bună, A sluji paștile Bată-le Vinerile. Dară începu Porgație A
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
bucate, Și le zise unde să sfințească paștile Și unde le va face: Rămâneți pe aici de laturi de sat, " Acolo-i locul mai curat, " Unde toți românii s-au c... " Și începu Mătrăgună, - Cel de viță bună, A sluji paștile Bată-le Vinerile. Dară începu Porgație A spune predicație Despre porunca a zece, Dracul pre țigani îi înnece, Și iară Mătrăgună, Cel de viță bună, Îi întreabă De ispovadă, - Marele Porgație Începu a da predicație: Vedeți voi, țiganilor, Cum ne
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
zece, Dracul pre țigani îi înnece, Și iară Mătrăgună, Cel de viță bună, Îi întreabă De ispovadă, - Marele Porgație Începu a da predicație: Vedeți voi, țiganilor, Cum ne ocărăsc rumanii, - Ascultați cuvintele, " Bată-vă Duminecele". Și iară strigară: Dați-ne Paștile Că nu pot aștepta pruncii și țiganele". Atuncea toți țiganii, fierari, Arămari, blidari, lingurari, Muciguși, lipitori și toți Cărturarii gătați Și frumos îmbrăcați; 311 {EminescuOpVI 312} Țiganele erau goale, Iară fetele fără poale Și fără-ncălțăminte-n picioare; Iară dintre
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
țiganii se-mputerniciră Și luară paștele cu ciururi, apoi Le aruncară în cap la Mătrăgună, Cel de viță bună. Ziseră țiganii: " F... -ți popă ispovada, Nouă paști nu ni mai da Ci ne lasă cu Rumanii pin țară " Să mâncăm paștile cu ocară". Atuncea popa Mătrăgună, Cel de viță bună, Zise către cinstitul Porgație Să li mai spun-o predicație, Și -ncepu a spune stihuri zece Ca dracul pe țigani să-i înnece: 1. Să li fie casele desfătate, Cu streșinele-n
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
câte-un prunc/ și iarăși se adună neamurile toate/ și vin cu daruri câte un miel sugaci/ în zori pe cei departe de pe sate... și zilele și nopțile la rând/ trec și se sting ușor ca o făclie/ și iarăși Paștile împărătești/ Ne umple casele de bucurie" În "Imnele bucuriei" fiecare gest își are un reflex în veșnicie: "Atâta-i casa noastră, vatră în sălaș/ Unde se-ncinge focul și se coace pâine/ O parte pentru prunci și alta la altar
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
a 7-a” are la bază următoarele precepte: a. slujbele religioase le desfășoară asemănător cu cultul penticostal cu deosebirea că au loc sâmbăta și în zilele de sărbătoare, prevăzute în calendarul cultului mozaic și cele prevăzute în Noul Testament, ca: - sărbătoarea paștilor și a ziruirilor care durează 6 zile, iar sectanții consumă pâine nedospită, carne de miel și ierburi amare - sărbătoarea zilei ispășirii sau a răscumpărării - sărbătoarea cincizecimii - „Rusaliile” - sărbătoarea Anului Nou - sărbătoarea corturilor, care durează 8 zile, cu care ocazie se
[Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
serbeze Paștile ca și părinții lor, în seara zilei de 14 nisan. Spre deosebire de acești „cvartodecimani”, majoritatea confraților lor din Răsărit și îndeosebi din Apus se arătau preocupați de respectarea aceluiași adevăr al faptului istoric. Numai că ei nu socoteau că Paștile au coincis cu Pasha. De aceea nu se orientau după data apariției lunii iudaice, ci după ziua săptămânii creștine: vineri și duminică, zile în care au avut loc răstignirea și, respectiv, Învierea Domnului nostru Iisus Hristos. „Numai în vorbire figurată
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
locuiau cu el mama sa (în vîrstă de 90 de ani la vremea aceea), tînărul Frasin Munteanu-Râmnic și familia bucătăresei Baba Burta, care era practic membră a familiei. În ciuda faptului că era un agnostic convins, Iorga a simțit oarecum impactul Paștilor ortodoxe. Doamna Zulnia aștepta limuzina guvernamentală a fiului ei s-o ducă la biserică. Iorga nu avea de loc de gînd să se ducă. Jos, în camera de zi, mama lui s-a așezat la pian și a început să
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]