546 matches
-
sensibilitatea lor are de suferit. Toate acestea se oglindesc într-un poem tulburător, în care doi copilași, frate și surioară, stau în parc în noaptea de Ajun, privind bradul uriaș încărcat de cadouri și o doamnă elegantă le aruncă un pachețel. Versul te duce cu gândul la „Fetița cu chibrituri” de H.C.Andersen în care copilița înghețată în zăpadă, privea pe geamul unei case iluminate de bradul doldora de lumini și minunății. Sunt basmele copilăriei, din totdeauna a fost așa, au
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 683 din 13 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/De_a_ascunselea_n_poveste_cronica_la_cezarina_adamescu_1352814169.html [Corola-blog/BlogPost/351304_a_352633]
-
aveam senzația că sunt la fel de obosit. Am plecat la restaurantul "Rapid", ceva mai sus de Piața Unirii, către Lipscani. Am mâncat ceva cald, foarte cald și am rugat pe cineva din personalul de la linia de autoservire să-mi facă un pachețel cu friptură și șnițel de porc, salată orientală, câteva prăjituri și apă minerală. În drum spre ea, am trecut mai întâi pe la florăria din preajma Universității și am luat un buchet de crizanteme în mai multe culori și două sute de grame
CUTREMUR (4 MARTIE 1977) ÎN AMINTIRI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1890 din 04 martie 2016 by http://confluente.ro/marian_malciu_1457072008.html [Corola-blog/BlogPost/377722_a_379051]
-
apoi auzi ceva, ca un fel de început de tuse ce se înăbușea. Se grăbi să părăsească apartamentul, cu iuțeala unei șopârle. Coborî în goană scările și ieșind din bloc, fu apucat de un acces puternic de tuse. Dintr-un pachețel mic, scoase câteva șervețele umede și se șterse pe față și pe mâini, apoi le aruncă pe jos; erau cenușii. Apoi, o luă pe străzi lăturalnice îndreptându-se, pe un traseu ocolit de pe la marginea orașului, către garaj. Știa că mama
SUB CERUL MUT de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2061 din 22 august 2016 by http://confluente.ro/tania_nicolescu_1471845345.html [Corola-blog/BlogPost/380112_a_381441]
-
Bună dimineața! - Să trăiți, domnule comisar! i‑a răspuns Gabriel ridicându‑se greoi de pe scaun. - Stai jos, te rog, nu trebuia să te ridici. Ai terminat de scris ori acum te‑ai apucat? l‑a întrebat polițistul în timp ce scotea un pachețel din mapa purtată sub braț. - Îmi pare rău. Sincer. Nu am dormit toată noaptea. M‑au năpădit amintirile. Am început, dar n‑am terminat și... - Bine, bine, dă‑mi să citesc în timp ce dumneata mănânci sandvișul acesta. Sunt sigur că de
CHEMAREA DESTINULUI (17) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 295 din 22 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Chemarea_destinului_17_.html [Corola-blog/BlogPost/356818_a_358147]
-
cumpărat o felicitare frumoasă și un mic cățeluș dalmațian, de pluș. Ajuns acasă, am scris felicitarea, apoi am legat la gâtul cățelușului, o mică inimioară roșie de carton, pe care am scris „John”. Le-am pus înpreună într-un mic pachețel și l-am expediat Otiliei prin poștă. Am sunat-o imediat și i-am spus că-i trimisesem un mic pachețel de Valentine Day. - Ce ai pus în el? M-a întrebat ea veselă: - O mie de sărutări și încă
PARTEA ÎNTĂIA de IOAN CÂRJA în ediţia nr. 1937 din 20 aprilie 2016 by http://confluente.ro/ioan_carja_1461124010.html [Corola-blog/BlogPost/380918_a_382247]
-
cățelușului, o mică inimioară roșie de carton, pe care am scris „John”. Le-am pus înpreună într-un mic pachețel și l-am expediat Otiliei prin poștă. Am sunat-o imediat și i-am spus că-i trimisesem un mic pachețel de Valentine Day. - Ce ai pus în el? M-a întrebat ea veselă: - O mie de sărutări și încă ceva: O să vezi tu, atunci când îl deschizi, i-am răspuns eu misterios. - Să-mi spui când pleci: Să nu-mi faci
PARTEA ÎNTĂIA de IOAN CÂRJA în ediţia nr. 1937 din 20 aprilie 2016 by http://confluente.ro/ioan_carja_1461124010.html [Corola-blog/BlogPost/380918_a_382247]
-
se deschise făcând loc unui soare blând. Oamenii se așezară pe smocurile de iarbă zvântată de pe marginea ogorului, grupuri-grupuri, pregătiți să-și ia masa de prânz din brișcă. Domnișoara se așeză pe marginea mai răsărită a unui șanț, scoțându-și pachețelul. Adâncită în gânduri, le asculta poveștile despre case, copii, neveste. - Vai, domnișoară, parcă mănânci cu gura altuia! Râseră cu toții la vorbele crețului. Îi făcură semn să li se alăture. Ar fi refuzat bucuroasă, dar nu voia să îi jignească. Curând
DOMNIŞOARA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1434 din 04 decembrie 2014 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1417661984.html [Corola-blog/BlogPost/360422_a_361751]
-
se luptă din răsputeri să-și îmbunătățească ”sistemul” original de trai, migrând cu ”serviciile” lor cu tot, între care aș aminti: mâzgălirea parbrizelor la intersecții, dacă sunt refuzați de șoferi, sau înjurarea și amenințarea acestora, dacă refuză să le cumpăre pachețelul de șervețele la un euro bucata. Sâc! - le-aș zice francezilor, dar nu pot, căci iată, ei i-au adunat și i-au expulzat pe ăștia ...în România, pentru că în dreptul naționalității lor, pe pașapoarte, scria ”român”, nicidecum ”rroman, de Roma
UN FENOMEN NEDORIT, SAU NECESAR? de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 254 din 11 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Emigratia_un_fenomen_nedorit_sau_necesar_.html [Corola-blog/BlogPost/355839_a_357168]
-
iar în grațiile marei șefe, se cam chinuia de cînd nu mai lucrau împreună în același birou, dar nimeni nu se lua de ea, pentru că se știa că sînt prietene, totuși, chiar dacă nu mai mîncau împreună la prînz din același pachețel dichisit de atenta și grijulia Gabriela. Ce minune de femeiușcă! oftase Adelina după plecarea ei, ce păcat că nu sînt lesbiancă! și apoi oftase. Ce să-i faci, nu te poți bucura de toate plăcerile din lumea asta ... Și, apoi
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 56-59 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 by http://confluente.ro/Parfumul_papusilor_de_portelan_56_59_ioan_lila_1341239779.html [Corola-blog/BlogPost/356747_a_358076]
-
să-și mai revină din surprinzătoarea uimire. Ce înseamnă o ținută elegantă și o transformare cosmetică asupra imaginii unei persoane! - Bună ziua, Cristian și La mulți ani! Iată și cadoul meu alături de acest sincer pupic de prietenie. Fata îi înmână un pachețel și îl sărută pe colțul gurii. Îmbarcați amândoi în limuzină, prima grijă a lui Cris a fost să se uite în oglindă ca nu cumva să-i fi rămas urme de ruj pe obraz. Neobservând nimic, porni motorul mașinii și
ROMAN (CONTINUAREA ROMANULUI CAT DE MULT TE IUBESC...) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1159 din 04 martie 2014 by http://confluente.ro/Destine_paralele_roman_cont_stan_virgil_1393947540.html [Corola-blog/BlogPost/347636_a_348965]
-
Cu explicați foarte detailate ne-a arătat procesul de pregătire a scorțișoarei. Și-a terminat reprezentația, a pus la uscat bețișoarele bune, a aruncat ”să fie îngrășământ” ceea ce nu era bun și de nici unde au răsărit în mâna lui pachețele cu bețișoare numai bune pentru prăjitura de duminică. Prețul: o mie de rupii pachețelul. Credeam că totul s-a terminat aici și ne putem întoarce la barca noastră, dar gazda ne-a poftit din nou să luăm loc. De data
LACRIMA DIN OCEAN (JURNAL DE CĂLĂTORIE) CAP. 5 de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 771 din 09 februarie 2013 by http://confluente.ro/Lacrima_din_ocean_jurnal_de_c_helene_pflitsch_1360471720.html [Corola-blog/BlogPost/351858_a_353187]
-
terminat reprezentația, a pus la uscat bețișoarele bune, a aruncat ”să fie îngrășământ” ceea ce nu era bun și de nici unde au răsărit în mâna lui pachețele cu bețișoare numai bune pentru prăjitura de duminică. Prețul: o mie de rupii pachețelul. Credeam că totul s-a terminat aici și ne putem întoarce la barca noastră, dar gazda ne-a poftit din nou să luăm loc. De data asta a luat de lângă palmierul din apropiere o frunză și a început să împletească
LACRIMA DIN OCEAN (JURNAL DE CĂLĂTORIE) CAP. 5 de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 771 din 09 februarie 2013 by http://confluente.ro/Lacrima_din_ocean_jurnal_de_c_helene_pflitsch_1360471720.html [Corola-blog/BlogPost/351858_a_353187]
-
Eugen! - Facă-se voia ta! Meriți și tu după atâtea emoții și efortul depus. În plus, ești majoră, nu? A cumpărat de la alimentară doua sticle de vin "Grasă de Cotnari" și două de apă minerală, sărățele, alune decojite și două pachețele de stixuri din care știa că-i plac Alinei. Pentru că mama lucra toată noaptea, Alina l-a rugat să stea cu ea "până târziu, târziu, târziu... cât poți tu de târziu, chiar și până dimineața"! Uimit, Eugen a privit-o
DARUL DE CRĂCIUN (2) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1451 din 21 decembrie 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1419114120.html [Corola-blog/BlogPost/376700_a_378029]
-
acea zi, către seară, când nea Petrică venea cu al doilea transport și a sunat, treaba era în toi iar casa era invadată de mirosuri aromate ce intrau fără opreliște din bucătărie. Nici nu știa pe unde să găsească loc pachețelelor pe care le scotea dintr-o geantă uriașă. Noroc cu Lucica, femeie fâșneață, rapidă în mișcări și pricepută în toate ale casei. Tot ea rezolva, cu zâmbetul pe buze și cu ochii pe ceas, colindătorii ce veneau din când în
DARUL DE CRĂCIUN (2) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1451 din 21 decembrie 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1419114120.html [Corola-blog/BlogPost/376700_a_378029]
-
unde se construia în acea perioadă masiv tata a vorbit cu un șef de șantier..cărui i-a povestit cele întâmplate și m-a angajat că zilier..într-o echipă de fierari betoniști.. Așa că în cele câteva luni îmi luăm pachețelul pe care îl făcea mătușa și mă prezentăm la șantier.. Muncă era grea sin u prea mi-se îndemână.. Băieții se uitau la mâinile mele de domnișoara și se mai distrau pe seama mea.. Nu mă suparăm pe ei niciodată..ne
DESTIN DE FEMEIE.OANA de DAN PETRESCU în ediţia nr. 739 din 08 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Destin_de_femeieoana_dan_petrescu_1357657542.html [Corola-blog/BlogPost/346203_a_347532]
-
că au fost uitați de vreun japonez pe tărâmul nostru depărtat, fiindcă toți cei care-i vedeau își exprimau uimirea și întrebau curioși dacă sunt români. Cu Liana plecam și mă întorceam de la școală, stăteam în aceeași bancă și mâncam pachețelele împreună, la comun, ba de multe ori, împărțeam banii mei cu ea, în mod egal, fiindcă ea niciodată nu avea vreun mărunțiș scăpat de maică-sa prin buzunare, mai ales că nici nu avea de unde. Nea Gică ținea cu dinții
LA PESCUIT de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 890 din 08 iunie 2013 by http://confluente.ro/La_pescuit_cristea_aurora_1370689186.html [Corola-blog/BlogPost/346212_a_347541]
-
începe să murmure... Personalul de bord aleargă pe culoare... Un du-te-vino, simpatic, acompaniat de zâmbete profesionale și uniforme frumoase... cu motive aborigene. Degeaba! Domnișoară din stânga mea plânge în continuare... Plânge parcă și mai tare. O stewardeză ne aduce câte un pachețel de alune și un pahar cu apă. Binevenite! Pentru mine doar... Vecinica nu se atinge de nimic... Nici de apă, nici de alune... Iau o revistă și încep să citesc, apoi deschid televizorul din fața mea și caut un program de
CĂLĂTORIA: ZBORUL DE LA SYDNEY LA SINGAPORE. de GEORGE ROCA în ediţia nr. 1059 din 24 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/George_roca_jurnal_de_vacan_george_roca_1385291184.html [Corola-blog/BlogPost/363639_a_364968]
-
Cele mai mari șanse le avea tot Gicu Onar, vechi membru al Partidului Ordinii Populare (P.O.P.). Braconier cu experiență, a organizat o mare întâlnire electorală cu chef. Pe lângă tradiționalele bucate și vin, fiecare participant avea pregătit câte un pachețel cu 30 de centimetri de ghiudem de mistreț. Gică vânase fără autorizație vreo doi șoldani. Nu-i era frică. Avea prieteni pe care i-a servit, peste tot. Citește mai mult PRIMARUL DIN ORGHIEȘTI“De ce să ne rușinăm de ceea ce
AUREL LUCIAN CHIRA by http://confluente.ro/articole/aurel_lucian_chira/canal [Corola-blog/BlogPost/380991_a_382320]
-
Cele mai mari șanse le avea tot Gicu Onar, vechi membru al Partidului Ordinii Populare (P.O.P.). Braconier cu experiență, a organizat o mare întâlnire electorală cu chef. Pe lângă tradiționalele bucate și vin, fiecare participant avea pregătit câte un pachețel cu 30 de centimetri de ghiudem de mistreț. Gică vânase fără autorizație vreo doi șoldani. Nu-i era frică. Avea prieteni pe care i-a servit, peste tot.... XVIII. VERSURI ALBE (CA PEREȚII), de Aurel Lucian Chira , publicat în Ediția
AUREL LUCIAN CHIRA by http://confluente.ro/articole/aurel_lucian_chira/canal [Corola-blog/BlogPost/380991_a_382320]
-
a ținut în frig, copile, Cam vreo patru luni de zile. Și-a plecat. I-am spus drum bun. Unde ? Nu știu să îți spun. Apoi într-o dimineață A mai dat un semn de viață: Ne-a trimis un pachețel. Ce-avea-n el ? Un ghiocel ! Referință Bibliografică: AMINTIRI DESPRE IARNĂ / Gheorghe Vicol : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1485, Anul V, 24 ianuarie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Gheorghe Vicol : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
AMINTIRI DESPRE IARNĂ de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1485 din 24 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_vicol_1422082873.html [Corola-blog/BlogPost/384558_a_385887]
-
copilă, plecase din Brașov spre mănăstirea Prislop, împreună cu alți 10 - 12 credincioși, întâi cu trenul până la Hunedoara și apoi cu o căruță. Ceilalți aveau daruri pentru mănăstire, însă ea nu adusese nimic. „O doamnă din Brașov mi-a dat un pachețel - nu știu ce o fi fost în el - și mi-a zis: „Dă-i asta părintelui și cere-i ceva”. La un moment dat, coboară părintele din chilia dânsului: înalt, îmbrăcat într-o reverendă albă, cu o centură neagră la mijloc, cu
Minunile părintelui Arsenie Boca. Zece mărturii despre miracolele duhovnicului de la Prislop () [Corola-website/Journalistic/102251_a_103543]
-
albaștri, albaștri... Eu eram a cincea sau a șasea la rând. A ajuns la mine. Aveam emoții mari, eu, fată de țară, timidă, rușnioasă, tremuram toată. Când a ajuns în dreptul meu, a întins mâna să mă binecuvânteze. Eu am întins pachețelul și am zis în gând: „Părinte, ajută-mă să pot umbla”. În gând am zis, nu eram în stare să scot un cuvânt. Dânsul a lăsat mâna jos, s-a dat un pas înapoi, m-a privit din cap până-n
Minunile părintelui Arsenie Boca. Zece mărturii despre miracolele duhovnicului de la Prislop () [Corola-website/Journalistic/102251_a_103543]
-
o rețea de infractori înrăiți. Nu știa el prea bine cu ce se ocupă ei. Erau bogați. Plini de aur și cu valută în bănci. La început, un an de zile, el nu făcea altceva decât să transporte pachete și pachețele. De regulă, erau piese provenite din autoturisme furate și dezmembrate. Mai apoi, în anumite zone stabilite cu precizie de șefii lui, transporta și vindea articole de tot felul, provenite tot din furturi. Din case și magazine. În special electronice, dar
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 381 din 16 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Urme_de_dragoste_cap_i_5_marian_malciu_1326739371.html [Corola-blog/BlogPost/361968_a_363297]
-
și pe colegele ei de școală pomenind de... măsurile restrictive privind religia și pe cei ce-o îmbrățișau. Totuși, unele dintre colegele ei - Rita Wolf, Polla Marcovici, Rozeta Rozentzwaig - mergeau la Sinagoga din cartier, iar de Paștele lor, îi aduceau pachețele de pască evreiască, prăjiturele fără a se feri! Atunci n-a înțeles de ce pentru ele era altfel?! Doar mai târziu, când - acum erau liceene - acestea aveau numele schimbate: Rita Lupu, Paula Marcu, Rozica Roșescu. În plus, pasca era strecurată aproape
CAPITOLUL 1 (PRIMA PARTE) de ANGELA DINA în ediţia nr. 1766 din 01 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/angela_dina_1446359286.html [Corola-blog/BlogPost/353301_a_354630]
-
viitor. Se învârtea prin casă, negăsindu-și locul, exact ca pasărea în colivie. Era nevoită să aștepte, și Doamne, ce greu se scurge timpul când ești în așteptare! Își făcu de lucru prin bucătărie, îi pregăti lui Ionuț gentuța cu pachețelul cu mâncare și sticluța cu apă, un mic dejun care să-i țină de foame până la pauza de masă, apoi își făcu o cafeluță tare, înviorătoare, așteptând să se trezească năzdrăvanul lor drag. Acesta, de obicei foarte receptiv la orele
de LUCHY LUCIA în ediţia nr. 1972 din 25 mai 2016 by http://confluente.ro/luchy_lucia_1464162942.html [Corola-blog/BlogPost/378856_a_380185]