127 matches
-
vedem că Poarta nu dorește războiul. Ar primi orișicând pacea, păstrându - se neschimbat statu-quo teritorial. Pe de altă parte, propuind un armistițiu așa de lung, ea a propus dezarmarea milițienilor pe vreme de iarnă, întoarcerea la căminuri și redeprinderea cu pacinicele ocupații, reintrarea pe câtăva vreme în liniștea obicinuită, așa încît orișicând pacea ar putea ieși definitivă dintr-un atât de ademenitori provizoriu. Condițiile armistițiului sunt: 1) Sîrbia nu poate reocupa pozițiile care se află astăzi de facto în mînile turcilor
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
l. au jucat desigur un rol considerabil. Cel puțin "Ausburger Allgemeine Zeitung" primește o corespondență din Atena care arată că răsunetul din ziarele europene e exagerat, ba mincinos chiar. Mișcarea care stăpânește spiritele are un decurs liniștit {EminescuOpIX 229} și pacinic. S-au vorbit mult în vremea din urmă despre suferințele și apăsările fraților din provințiile greco - turcești, însă nicăiri n-au ieșit de pe buzele oratorilor măcar aluzia unei provocări războinice. Se plâng toți că în momente atât de critice Grecia
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
a asigura binefacerile liniștei și spre a apăra pe creștini. Dar dacă războiul va fi inevitabil, atunci nația îl va susținea c-o energie cu atât mai mare, cu cât el va veni după ce se vor fi mântuit toate încercările pacinice. Caracteristic este că, pentru întîia dată de când există autocrația rusească, tonul ziarelor și a populațiunei a devenit cutezător față cu capul statului chiar. Un conservativ, adresîndu-se cătră partida revoluționară din Rusia, care nu încurăjează îndestul războiul contra Turciei, se esprimă
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
vor fi opuse, unul din două va trebui dizolvat. Căci dacă ministrul Brătianu rămâne, Senatul va merge, dacă însă acel ministeriu va merge, atunci Senatul rămâne și Camera merge. În fine conflictul arătat mai sus s-a rezolvit în mod pacinic în ședința de la 21 noiemvrie, prin primirea amendamentului d-lui C. Bozianu, în care se zice: Fără a prejudeca soluțiunea de drept care se va da prin viitoarea lege cerută de Constituție despre responsabilitatea ministerială, Senatul acordă autorizarea cerută de Cameră
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Tractatul de la Paris nu ne prescrie de a apăra pe turci, dimprotivă suntem în drept de a cere ajutorul lor. Îndealtfel nu ni e permis a provoca pe nici una din puterile câte garantează existența noastră. România este și va rămâne pacinică și nici are ceva comun cu agitațiile din Turcia; căci răscoalele de-acolo au cauze soțiale, populația rurală a ajuns la deznădăjduire. Țariul Rusiei, care în propria țară au emancipat clasa țăranilor, au fost rugat de cei ce sufere ca să
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
n-am avut niciodată intenția de-a dezarma, ci numai de-a retrage de la graniță trupele noastre și a aștepta întîmplările din Turcia; nu putem dezarma după ce-am trezit entuziasmul nației, cu-n cuvînt: cred în război". Veștile cele pacinice din Londra se 'ntemeiau, după cum se zice, pe o neânțelegere. Contele Șuvalof, întorcîndu - se de la Paris la Londra, urmase cu prea mare zel tratările cu cabinetul englez și se vede că zelul prea mare în diplomație atrage neîncredere. Destul că
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
cătră comuna Iași. Cititorii de voiesc a cunoaște modul discutării și votării acestui credit estraordinar sunt rugați a urmări discuțiile respective ale consiliului comunal. [13 aprilie 1877] ["EVENIMENTELE SE GRĂMĂDESC... "] Evenimentele se grămădesc bătând în poarta viitorului și icoanele activității pacinice se 'ntunecă văzând cu ochii înaintea mișcărilor războiului. Așezată între puterile ce vor intra în război, România caută a merge cale dreaptă, a-și mănținea neutralitatea sa controversată de cabinetul englez, ba poate și de altele, și, amestecată fără voie
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
pahar de bere, ce necontenit se deșartă și se umple la loc, cetățeanul român găsește fără greutate mijlocul cum să-și Înece necazul, să-și stimuleze simțimintele naționali, să-și Înavuțească spiritul și să-și dea zbor veselei fantazii, petrecând pacinic câte zece sau douăsprezece ore pe fiecare noapte. O! Doamne, sunt foarte lungi nopțile de iarnă.” (Zig-zag); portretul moral-psihologic, cu semnificație generică, al «cetățeanului român» e realizat din tușe Îngroșate vădit prin ironie și plasează prototipul În derizoriu. Solicitantul din
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
măsuri pentru evitarea transformării teritoriului În teatru de operațiuni militare. Pentru a Înlătura orice urmă de suspiciune În privința comportamentului trupelor țariste, Domnitorul preciza că acestea nu vor ocupa Capitala, semn de „recunoaștere a individualității noastre politice și de asigurare a pacinicei funcționări a instituțiilor noastre” <ref id="47">47 Regele Carol I al României, Cuvântări și scrisori, t. I, p. 519-520. </ref>. Într-o epistolă adresată tatălui său, Carol I Îi mărturisea, cu satisfacție, entuziasmul „absolut indescriptibil” cu care a fost
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN LIVIU DAMEAN () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1251]
-
de trebile țerei nostre"1492. În concluzie, regimul excepțional a fost necesar o anumită perioadă de timp, iar "prevederile au fost drepte și recunoscute"1493. Cu toate acestea, la 7 ani de la unirea Dobrogei cu România, "firesc este că (...) poporul pacinic al Dobrogei în atingere neîntreruptă cu țara (...) a putut vedea și simți diferența, a putut să priceapă cari împrejurări pot îngădui înflorirea intereselor lui"1494. Pentru o mai bună argumentare a cererii de înlăturare a regimului excepțional din Dobrogea, N.
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
mucegai verde se prinse de var; cercevelele ferestrelor se curmau sub presiunea zidurilor vechi și gratiile erau rupte, numai rădăcinile lor ruginite se iveau în lemnul putred. În colțurile tavanului cu grinzi lungi și mohorâte, paianjenii își exercitau tăcuta și pacinica lor industrie; într-un colț al casei, la pământ dormeau una peste alta vo câteva sute de cărți vechi... Înaintea patului o masă murdară, al cărei lemn grunțuros de vechime era tăiat cu litere latine și gotice;" (Sărmanul Dionis) Acest
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
lucrăm și să lucrăm în spiritul Lui, să fim oameni ai țării noastre, să ridicăm sus stindardul ei în afară și înăuntru, principiul acela fără de care nu poate să fie un stat, prin instrucțiune, prin administrațiune bună, fiecare prin exercițiul pacinic al drepturilor ce fiecare datorim lui Vodă-Cuza. Ilustră doamnă, sântă și mumă a românilor! nu plânge, căci Alexandru Ioan I nu a murit! Alexandru Ioan I nu poate să moară! Nu lacrămile acelora cari sunt aci vor putea dovedi aceasta
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
întregul de către casieria militară. Vă este cunoscut că armata Maiestății-sale se vestește prin puternica sa disciplină; sunt încredințat că ea își va păzi cinstea în mijlocul vostru, oștirile noastre nu vă vor turbura liniștea, ci vor respecta legile, persoanele și averile pacinicilor cetățeni. anul 1877 341 36. La 24 aprilie/6 mai 1877 un corp de bașbuzuci a trecut Dunărea, incendiind vasele aflate pe Jiu în portul Bechet, precum și câteva clădiri; nu numai acest act de ostilitate a contribuit la declararea stării
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
mucegai verde se prinsese de var; cercevelele ferestrelor se curmau sub presiunea zidurilor vechi și gratiile erau rupte, numai rădăcinele lor ruginite se iveau în lemnul putred. În colțurile tavanului cu grinzi lungi și mohorâte painjenii își esercitau tăcuta și pacinica lor industrie; într-un colț al casei, la pământ, dormeau una peste alta vo câteva sute de cărți vechi, multe din ele grecești, pline de învățătură bizantină. [...] Înaintea patului o masă murdară al cărei lemn grunzuros de vechime era tăiat
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
ORTOGRAFIE a) Accentul grav se suprimă pretutindeni. b). Se păstrează u final la nume: traiu, scaiu. Adjective: vechiu. Nu se scrie u final la perfectul simplu persoana II: aflai, la adverbe, numai. c). Se scrie: a obișnui, pașnic, veșnic, în loc de pacinic etc. d). Se scrie: casă în loc de cassă etc. e). î din i, pretutindeni; și în Romîn, Romînia, romînesc, romînime. Academia face excepție pentru Romînia și derivatele deci România, românesc, românește. f). genitivul: primăverii casei, după pluralul nearticulat. Însă: viei, academiei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Un manifest iscălit de 53 deputați spune: „cetățeni, Guvernul a provocat astăzi măcelul. V-ați întrunit spre a vă consfătui să scăpați țara de relele care o covârșesc. Pe când păstrați, în exercițiul dreptului vostru celui mai sfânt, atitudinea cea mai pacinică și legală, puterea publică care vă pândea în umbră a asmuțit poliția asupra voastră. Fără motiv, fără somațiuni legale, zbirii polițienești v-au lovit, v-au rănit cu armele, iar rândurile compacte ale sergenților și jandarmilor călări au trecut peste
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
a regimului. Printre aceștia ereau, firește, și mulți oameni de treabă dar care, fiind fanatici ai partidului lor, făceau un mare zel atât în alegeri cât și în politica de toate zilele. Acești liberali foarte huliți, aceste sperietori pentru lumea pacinică ereau: Anastase Stolojan, Emil Costinescu, Dimitrie Bilcescu, Eugeniu Carada, Grigore Serurie, Pană Buescu, Tache Anastasiu de la Tecuci, Ion Simulescu de la R.-Vâlcea, Dimancea de la Pitești, Chirițescu zis și Chirițopulo de la Teleorman, Stan Popescu, Radu Pătărlâgeanu, Radu Stanian, Grigorescu de la Ploiești
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
Domnilor deputați, Relațiunile noastre cu toate puterile sunt din cele mai bune. Evenimentele politice cari s-au desfășurat la hotarele noastre, cu toate că ne-au putut îngriji un moment, nu ne-au atins. Stăruința cu care România își urmează mersul ei pacinic, atitudinea ei demnă și liniștită au ridicat încă mai mult pozițiunea Statului. Sunt încredințat că buna înțelegere ce există între Puterile cele mari va asigura și de aci înainte pacea atât de necesară pentru bunăstarea și dezvoltarea popoarelor. Mai multe
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
bună în pădurețul cel tânăr, prin carele să rodească ei în obște: buni cetățeni, buni lăcuitori și buni creștini. Din carele urmează folositoare și cu voie slobodă, buni lucrători, înțelepți și chevernisitori la casăle lor. Buni în însoțire, înțelepți părinți, pacinici și liniștiți megiași; îndestulați întrucât să află și oameni cinstiți și temători de Dumnezeu și iubitori de pace și credincioși și supuși, întru toate cinstitori monarhului împărăției și stăpânilor lor celor de loc și gata voitori spre împlinirea pravilelor și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
mucegai verde se prinsese de var; cercevelele ferestrelor se curmau sub presiunea zidurilor vechi și gratiile erau rupte, numai rădăcinele lor ruginite se iveau în lemnul putred. În colțurile tavanului cu grinzi lungi și mohorâte painjenii își esercitau tăcuta și pacinica lor industrie; într-un colț al casei, la pământ, dormeau una peste alta vo câteva sute de cărți vechi, multe din ele grecești, pline de învățătură bizantină; în alt colț, un pat, adecă câteva scânduri pe doi căpriori, acoperite c-
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
februarie ține, într-un fel, de jocul cu catastrofa. Căreia toți îi dau târcoale, adăpostindu-și, în veghea ei, liniștea provizorie. Așa cum e descrisă în Jertfe patriotice, „operația conspiratorilor” se face „fără să tulbure liniștea nopții și să strice somnul pacinicilor mahalagii”. E o prudență cu care nu ne vom mai întâlni în epoca pe care 11 februarie o deschide. Onorabilă, în mare, voitoare de scandal, în mic. Și prielnică tuturor tranzacțiilor - ajunge să recitim ce viitor îi asigură chibzuitului nene
11 februarie by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/5768_a_7093]
-
Almanach du Charivari pour 1864: "Un june cam fricos fu provocat la duel. - Ce să fac? Întreabă el pe un amic. - Totul atîrnă de la marturi. Voiești a te bate sau nu? Îți place periculul sau ba! Vrei marturi țapini sau pacinici? - Pacinici, frate, pacinici! - Alege dară din creditorii tăi și atunci ai scăpat de moarte".28 Mateiu Caragiale Nu se putea ca duelul să lipsească tocmai dintre aventurile crailor aristocrați de Curtea-Veche, într-un București atemporal, cu patină fanariotă. Motivul este
DUELUL LA ROMÂNI (urmare din nr. trecut) by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11656_a_12981]
-
du Charivari pour 1864: "Un june cam fricos fu provocat la duel. - Ce să fac? Întreabă el pe un amic. - Totul atîrnă de la marturi. Voiești a te bate sau nu? Îți place periculul sau ba! Vrei marturi țapini sau pacinici? - Pacinici, frate, pacinici! - Alege dară din creditorii tăi și atunci ai scăpat de moarte".28 Mateiu Caragiale Nu se putea ca duelul să lipsească tocmai dintre aventurile crailor aristocrați de Curtea-Veche, într-un București atemporal, cu patină fanariotă. Motivul este unul
DUELUL LA ROMÂNI (urmare din nr. trecut) by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11656_a_12981]
-
pour 1864: "Un june cam fricos fu provocat la duel. - Ce să fac? Întreabă el pe un amic. - Totul atîrnă de la marturi. Voiești a te bate sau nu? Îți place periculul sau ba! Vrei marturi țapini sau pacinici? - Pacinici, frate, pacinici! - Alege dară din creditorii tăi și atunci ai scăpat de moarte".28 Mateiu Caragiale Nu se putea ca duelul să lipsească tocmai dintre aventurile crailor aristocrați de Curtea-Veche, într-un București atemporal, cu patină fanariotă. Motivul este unul clasic: relația
DUELUL LA ROMÂNI (urmare din nr. trecut) by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11656_a_12981]
-
-ndesau în desagi" (Caligrafiile acelorași cuvinte). Îngereasca simbologie trimite cu ușurință la o simbologie sexuală, ultima pofticios adulmecată prin intermediul celei dintîi: "Îngerii nu ne înțeleg pe deplin. Pe tine te confundă c-un crin // Cărnos cu petale pletoase / Fluturate în spatele pacinicei case. // Ei cred că fîntînile-s parte din noi. / Se-așează în ciuturi și, doi cîte doi, // Vor să coboare-n adînc, unde-i umed. / Tînjesc să ne pipăie fragedul suflet" (Îngerii nu ne înțeleg pe deplin). Etericele țesuturi sunt puse
Emil Brumaru la ora actuală by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6594_a_7919]