5,611 matches
-
foiau, se fotografiau (ceea ce am făcut și eu), într-un soi de mulțumire sufletească de zile mari.Există o frenezie a mulțumirii, tăcută, mocnind moale în spatele ochilor și a gesturilor, diferită de mulțumirea sufletească evidentă arborată ca un steag de paie în ochii concetățenilor. Cu explicația asta în gând am survolat cu privirea obiectele expuse, mai ceva ca la maraton. Obișnuitele, de-acum, obiecte de ceramică, din lemn, de diferite mărimi și culori, soiuri de vinuri, carpete. Dintre obiectele de ceramică
Două evenimente by Violeta Ion () [Corola-journal/Journalistic/12474_a_13799]
-
știu dacă mai ții minte, erai mai mic. Acum Însă cu siguranță nu vei uita și poate va fi una din cele mai interesante amintiri din viața ta. Vezi, acuma o punem Într-o poziție mai bună, Îi așezăm niște paie unde trebuie, Îi dăm și puțin ajutor. Așa fetițo! Hai că... merge! Vezi, acum Începe bine, străduiește-te! Ca un pleznet de bici năvăli pe ușa deschisă vântul. În prag apăru soția Ana Înfășurată Într-un țol zvârlind pe ochi
Blana lui UTU. In: Editura Destine Literare by Ștefan Vișan () [Corola-journal/Journalistic/75_a_284]
-
nepotul lui Zizi Lambrino n-a găsit ceva mai bun decât să învârtă cu cinism cuțitul în rana nevindecabilă a participării României la Holocaust. Chiar dacă Regele a fost atunci (cum pare să fie și acum) mai degrabă un om de paie, e neîndoios că o răspundere morală are pentru ceea ce s-a întâmplat pe când, formal, era șeful statului român. Sigur că era un șef de stat fără absolut nici o putere, sigur că vina efectivă o poartă Ion Antonescu și regimul său
Prinț și delator by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11533_a_12858]
-
totul s-a sterilizat s-a chircit ca într-un avort și nu mai aveam alt gînd decît să găsim o ureche de ac prin care brusc ajungînd pe malul din spatele gesturilor să putem legăna lumea pe-un fir de pai și am exersat atît pînă s-a frînt Acolo e seara s-a deslușit un glas stă într-un butoi la păstrare deasupra catargului dar noi împungem cu setea noastră marea vocea femeii mele se culca peste vocea mea și
Ernest Wichner - Un gând obosit în scrîșnetul universului by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/11800_a_13125]
-
râs” (ed. rom., 27; PG 36, col. 12); Or. 2, 46 (ed. rom., 256; PG 35, col. 456); Or. 43, 11: „Eu cred că toți oamenii cu mintea întreagă ar recunoaște că printre bunurile pământești locul întâi îl ocupă educația (pai¿deusij) - și nu numai educația noastră creștină, care disprețuiește toată podoaba și meșteșugirea, neurmărind decât singură mântuirea și binele, ci chiar și cealaltă (profană), pe care mulți creștini, nedându-și bine seama ce spun, o disprețuiesc, ca fiind ispititoare și
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
crăiasă! În sobă voi arde biciușca trădării, pe blană de urs tinerețe voi soarbe! Pe o rază de soare, pe o noapte de lună fii minunea sfiirii, duhul bun În faptură. Cumplitul Îngheț se preface-n arsură, În iesle, pe paie, tăcerea mă-ndură! Păstori ai ispitei În somn mă veghează, magii sub pleoape Își joacă destinul, Melchior, Gașpar, Baltazar mă Încântă, În smirna veciei iubirea descântă! Pe pragul din stele Cuvântul se arată, cu pieptul deschis În deschisă furtună, cu
EVANGHELIA INIMII ANOTIMPURI Jurnal de poet. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Theodor Răpan () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1553]
-
METOPĂ I Domneșten aer liniște și pace. Case Împrejmuite-n spațiul dac Stau risipite-n șes ori pe coline. Știuleții râd la soare din cerdac. Între hambare, morile descântă Litanii monotone În colind, Afară stau În stoguri, prăvălite, Paiele galbene-n căpițe adormind. Pe undeva stau oamenii la umbră Sau poate e o zi de sărbătoare Căci nu se vede nici măcar un câine Care să-i dea stăpânei ascultare. METOPĂ II Pe orizontul câmpului de luptă Pe tot pământul
Editura Destine Literare by Livia Neamțu Chiriacescu () [Corola-journal/Science/76_a_330]
-
Numai prin primirea Vieții Înseși, omenirea putea fi readusă la viață. Fericitul Ieronim (†420), care a petrecut 30 de ani în fața peșterii Betleemului, dimineața înainte de a-și începe lucrul, contemplă și grăiește Domnului: <<Pruncule, pruncușor iubit, cum suferi Tu pe paie și ogrinji (...) Aș vrea să-ți dăruiesc ceva ...>> Și oferea tot ce avea el. Iar Pruncul Iisus îi spune: <<Ieronime, toate ale tale, ale lumii, le am>>. <<Atunci, ce să-ți dau, Doamne?>> Iisus Hristos îi răspunde: <<Ieronime dăMi păcatele
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_147]
-
Numai prin primirea Vieții Înseși, omenirea putea fi readusă la viață. Fericitul Ieronim (†420), care a petrecut 30 de ani în fața peșterii Betleemului, dimineața înainte de a-și începe lucrul, contemplă și grăiește Domnului: <<Pruncule, pruncușor iubit, cum suferi Tu pe paie și ogrinji (...) Aș vrea să-ți dăruiesc ceva ...>> Și oferea tot ce avea el. Iar Pruncul Iisus îi spune: <<Ieronime, toate ale tale, ale lumii, le am>>. <<Atunci, ce să-ți dau, Doamne?>> Iisus Hristos îi răspunde: <<Ieronime dăMi păcatele
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_146]
-
de prin casă câte ceva pentru drum”. Cu doar câteva haine și lucrurile puse într-un sac, Johann s-a urcat, împreună cu părinții lui, în trenul refugiaților. Erau câteva mii de oameni înghesuiți în vagoane pentru vite. Au pus pe jos paie, și fiecare a dormit pe sacul cu lucruri luate doar pentru trei săptămâni, cât li s-a spus că vor sta departe de casă. Au lăsat vacile în grajd, oile în curte, păsările în grădină. N-au avut cum să
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93823_a_95115]
-
cu o blană de oaie sau cu un cojoc lung, întors pe dos. Cândva, corpul mascatului era acoperit cu o blană veritabilă de urs, aspect întâlnit foarte rar în zilele noastre. În părțile Humorului s-a păstrat obiceiul ursului de paie, care este cea mai arhaica formă de figurare a animalului în cadrul obiceiurilor calendaristice. Pentru obținerea acestui costum, se răsucesc frânghii din paie de ovăz, lungi de aproximativ 40 m care, în dimineața ajunului de An Nou, sunt cusute pe hainele
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93797_a_95089]
-
de urs, aspect întâlnit foarte rar în zilele noastre. În părțile Humorului s-a păstrat obiceiul ursului de paie, care este cea mai arhaica formă de figurare a animalului în cadrul obiceiurilor calendaristice. Pentru obținerea acestui costum, se răsucesc frânghii din paie de ovăz, lungi de aproximativ 40 m care, în dimineața ajunului de An Nou, sunt cusute pe hainele purtătorului, acesta rămânând astfel echipat pe toată durata purtării costumației. În trecut, se obișnuia că dezbrăcarea mascatului să se facă în mod
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93797_a_95089]
-
de aproximativ 40 m care, în dimineața ajunului de An Nou, sunt cusute pe hainele purtătorului, acesta rămânând astfel echipat pe toată durata purtării costumației. În trecut, se obișnuia că dezbrăcarea mascatului să se facă în mod ritualic, costumul de paie fiind ars în fața asistenței. Se pare ca ursul era venerat în Bucovina mai mult decât în orice altă parte a României. Paradoxal, jocul ursului este practicat mai mult în zonele colinare și de câmpie și mai puțin în cele montane
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93797_a_95089]
-
orbitoare cu arcele doldora de animale domestice și sălbatice, revolte în localități portuoare, jafuri și jerbe de glorii juvenile, sărbătoream infestarea curcubeielor cu îngeri căzuți la datorie, flaușam cancere tandre-n asociații private de locatari, încoronam cu moi cununi de paie prinți sfioși și prințese virgine, mitraliam roua în zori și-n amurg, seara adastam uituci în straturi de brusturi, dis-de-dimineață bombardam iarăși cu bombe de bulion metropolele, recitam, zvăpăiați, cocoțați pe case, pagini din Baudelaire, din Apollinaire, din Lautreamont, din
Mereu mă temeam să nu pleci... by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12153_a_13478]
-
fulgerului superficia tăbliei lucioase... vazele desfoliau în aer nuferi globulari, suav atingîndu-se, spre suferință, unul de altul... paturi cu frunza groasă, cărnoasă, suculentă, se scuturau lîngă trupurile noastre... păpădii umflate cît perna explodau la cea mai plapîndă suflare... pălăriile de pai, șepcuțele cool, aruncate neglijent pe scaune, căpătau culoarea și izul inconfundabil al ciupercilor otrăvitoare... bătea un vînt parfumat, călduț dinspre batiste... ștrumfii împachetau papiote... caloriferele striau dulce pereții sub ferestre... ca stupul bîzîia contorul auriu, doldora de faguri sclipind, țiuind
Povestește-mă, băi by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12421_a_13746]
-
bucle ) , zile cu plopi adînciți în aer ca niște fîntîni, zile de rut bestial. Și în toată această fericire, inspecții peste inspecții ( știți cine e de vină! ). Ieri o anchetă: doi tipi grași veniți cu mașina, politicoși, purtînd pălării de paie și genți subțiri, plini de subtilități grosolane. Azi aștept o inspecție banală, sîmbătă alta. Aflu din ziare că se pregătește o a III-a Conferință pe țară a scriitorilor. Ce va fi? * Atunci cînd m-ai luat la G.L., pe
Sînt plantă sau animal by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12397_a_13722]
-
care își ține hîrtiile nu numai pe masă, ci și pe mesuțele joase și, mai ales, sub mesuțe, da, pe jos, pe mocheta de culoarea cafelei cu lapte. Era o dezordine calculată înăuntru, în casa decorată în nuanțe de galben pai și cafea cu lapte. Multe obiecte mici - așa, ca în biroul lui Freud -, statuete cît degetul, jucării frumoase pe pervazul ferestrelor și pe mesuțe. Cu greu puteai găsi un loc unde să te așezi. Peste un an, cînd am locuit
In memoriam Al. Voinea by Marta Petreu () [Corola-journal/Imaginative/12321_a_13646]
-
un bătrîn coboară scările bibliotecii cu o carte în mînă și gînditor se-nchide într-o statuie Muzeul satului Duminica orășenii se duc să ia aer în Dumbrava Sibiului văd unii dintre ei prima oară cocioabe de lemn acoperite cu paie icoane pe sticlă prinse cu ștergare-n perete farfurii pictate atîrnînd la grindă oale de lut și linguri de lemn cuptorul boltit peste vatră de unde ieșea pîinea coaptă rumenă ca jarul în spuză canceuri răspîndind miros de busuioc unde vinul
Poezie by Dumitru Chioaru () [Corola-journal/Imaginative/12927_a_14252]
-
timp să ne despartă pentru totdeauna așa cum în odăița albă în care locuiam o lentilă a ochelarilor mei s-a rostogolit dispărînd fără urmă într-o iarnă a căzut puțină zăpadă pe meterezele cetății somnambulul dormea printre fulgi scaunele de paie de pe terase răsuflau înciudat palmierii scîrțîiau lung doar fernando scria de zor în birtul lui preferat lîngă bazar convins că literele sunt cel mai bun obstacol la invazia albului fernando îmi era dor de tine chiar fiindu-mi aproape norii
O călătorie cu Fernando Pessoa by Constantin Abăluță () [Corola-journal/Imaginative/13059_a_14384]
-
a venit la masă. În schimb, Ulvine, în mari forme, i-a adus cei patru pruncuți, i-a hrănit îndelung, iar la urmă i-a înșirat la bar, cocoțați pe scăunele verzi, și le-a dat să sugă pepsi cu paiul. Fratele, într-o chilie de la etaj, cu vedere spre mare, lucrează, bănuiesc, la acel Imne ale Dobrogei. Schivnicul de la Neptun! Tot ieri a apărut și Dorin Tudoran cu ceva blond pe lângă el. Dacă mai pun la socoteală pe Nicolae Manolescu
Ador ceasurile care stau! by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/13414_a_14739]
-
cam pățit așa) dar am în schimb credința, lăsând la o parte orice modestie, că nu va fi tocmai dintre cele mai neînsemnate romane ale anului, ci ale timpului nostru. Să nu spui însă asta nimănui, să nu-mi aprind paie-n cap cu confrații.” Așa cum precizează atotștiutorul Niculae Gheran, la acea dată, când îi scrie editorului Emil Ocneanu (13 dec. 1936), Rebreanu abia se căznea să înceapă redactarea. În calitate de președinte al S.S.R., autorul Pădurii spânzuraților adresează în 1928 o scrisoare
Ediția critică Rebreanu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/13143_a_14468]
-
limitele propriei vieți. Desigur, așa este. Dar să nu uităm că opera celor mai mari scriitori e, de fapt, un jurnal! Întrebați-l (eu am făcut-o!) pe Dinescu!!! Și ca să fiu galant și pur, îmi scot pălăria albă de pai țeapăn, mă înclin cu bastonul subțire sub braț și-i sărut mîna incomparabilei doamne Sonia Larianovna! Cu stimă odobesciană, Emil Brumaru 17 VII-980
Apoi cît de trist am fost by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/14195_a_15520]
-
prețul , iar Bulevardul Brătianu, este, spre sud, dincolo de Universitate, pur oriental: pe uluci, șiruri lungi de covoare oltenești. Cîte un negustor își sporește șansele străbătînd Calea Victoriei cu covorul în spate, ca o mantie lungă pînă în pămînt, cu pălăria de paie pe cap și cu ochii sfredelind mulțimea în căutarea fizionomiei cumpărătorului de covoare. Înainte de Paște, se vînd miei, jupuiți și duși în spate, iar de Crăciun castane calde. Fiecare vînzător are un public bine delimitat: negustorii de dulciuri sînt înconjurați
Fețe cunoscute ale necunoscuților by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/13934_a_15259]
-
și plîngăreț, gura strîmbă, și din cot, și din cap și din gît: tărîțe, tărîțe, tărîțe. N-avea numai tărîțe în ea. Sîngele s-a scurs și nu s-a văzut. Dar viața a rămas sugrumată, și vîrîtă aici printre paie, printre sdrențe, printre lemne, sub pupila bleagă de cîrpă. Nu este pentru nimeni un păcat. Păpușa era o păpușe caraghioasă și julită ( la nas). În Expérience du théâtre, text din 1958 reluat în Notes et contre-notes, Eugen Ionescu își expune
Păpușile lui Eugen Ionescu by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/14017_a_15342]
-
Lucian Raicu, cu ghiventul lui capricios! Să continui deci, fără har, scrisoarea. O, de-aș avea o sfoară de moșie, un conac în ruină, cîțiva mesteceni și-un samovar! Să-mi pun o haină ușoară, să-mi iau pălăria de pai și pușca de vînătoare, să-nham o iapă calmă la șaretă și, fluierînd prepelicarul, să plec la plimbare! Să mănînc somon și batog, să joc biliard la o moșieriță tînără și văduvă, vecină îmbrăcată-n museline albe, trupeșă și tandră
Dar mai ales sînt contra șurubului by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/14302_a_15627]