507 matches
-
conjuncție cu LUNA. Prof. VERA TEMPIAN agenda aniversărilor Sâmbătă, 8 martie Ruggiero Leoncavallo Cu 145 de ani în urmă s-a născut compozitorul italian Ruggiero Leoncavallo, inițiator, alături de P. Mascagni, al verismului muzical. Primul său mare succes a fost opera „Paiațe“; toate cele 20 de opere ale sale au libretele scrise de el. A mai compus un poem simfonic („Serafita“), baletul „Viață de marionetă“ și canțonete. Luni, 10 martie Dimitrie A. Sturdza Acum 170 de ani s-a născut istoricul și
Agenda2003-10-03-14 () [Corola-journal/Journalistic/280773_a_282102]
-
Primarul Capitalei, Sorin Oprescu, a inaugurat în fața Teatrului Național București ansamblul monumental „Caragialiana - Căruța cu Paiațe”, prilej cu care edilul șef a apreciat că este actual diagnosticul corect pus societății românești de marele dramaturg Ion Luca Caragiale. „Maestrul Ion Luca Caragiale, în genialitatea lui, ne-a făcut o analiză fină și ne-a pus un diagnostic
Oprescu, la inaugurarea ansamblului monumental Caragialiana - Căruţa cu Paiaţe: Maestre, nici nu ştii cât de mult ne lipseşti! () [Corola-journal/Journalistic/27435_a_28760]
-
mult ne lipsești! Este de o evidență, poate dureroasă, cât de adevărați și de actuali sunt Caragiale și personajele sale”, a afirmat Oprescu, la dezvelirea monumentului. Ansamblul monumental din fața Teatrului Național îl întruchipează pe Caragiale așezat în fața unei căruțe cu paiațe, personajele sale cele mai cunoscute. Bucureștenii îi pot recunoaște astfel, printre alții, pe marii actori Radu Beligan - în chip de Rică Venturiano (O noapte furtunoasă), Ion Chelaru - interpretându-l pe Pristanda (O scrisoare pierdută) sau pe Alexandru Giugaru, în rolul
Oprescu, la inaugurarea ansamblului monumental Caragialiana - Căruţa cu Paiaţe: Maestre, nici nu ştii cât de mult ne lipseşti! () [Corola-journal/Journalistic/27435_a_28760]
-
Bucureștenii îi pot recunoaște astfel, printre alții, pe marii actori Radu Beligan - în chip de Rică Venturiano (O noapte furtunoasă), Ion Chelaru - interpretându-l pe Pristanda (O scrisoare pierdută) sau pe Alexandru Giugaru, în rolul lui Trahanache. În căruța cu paiațe, turnată în bronz, are locul lui de cinste și Brânzovenescu, din aceeași Scrisoare pierdută, personaj întruchipat memorabil, în 1982, de maestrul Mircea Diaconu, intrat el însuși în politică, între timp. La dezvelirea ansamblului realizat de sculptorul Ioan Bolborea au mai
Oprescu, la inaugurarea ansamblului monumental Caragialiana - Căruţa cu Paiaţe: Maestre, nici nu ştii cât de mult ne lipseşti! () [Corola-journal/Journalistic/27435_a_28760]
-
al mizeriei umane. Iar aspirația către infinit, merge la Ayten Mutlu de la extazul luminii la agonia umbrei și a tenebrelor, până la denudarea elementului primordial al însăși existenței umane: apa, acel ocean universal. Și de la aceasta până la drumul destinului nostru, biete paiațe ce ,,înaintăm țopăind’’ (Să mergem - p. 15) și râdem strâmb și hâd, biete fețe anonime și palide, ca de mârțoagă spălată de lacrimi, măști în fața unui adevăr gol-goluț, o lume de mănunchiuri de suflete între cer și pământ, până la drumul
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92540_a_93832]
-
încât am căzut din ochiul drept pe o geană de rouă în grădina unui pom rupt în două. Apoi s-a risipit bucuria în valuri de flori, iar uimirea, se împrăștia pe goluri de gheață în care am rostogolit o paiață. Bine, a zis el! Sau bine a zis el, a zis el bine când ningea peste stamine și mult timp am odihnit că sunt îmbrăcat în boare de vânt, și mult, tu, clipă te spargi în hora ispită în deșteptări
BINE A ZIS EL de PETRU JIPA în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/381592_a_382921]
-
cuțitul la os, s-a revărsat paharul răbdării. Ați tot tras din carnea poporului român, oropsit De-atâtea milenii de juguri și bocanci de granit. S-a ridicat românul ieri noapte să-și apere viața Distrusă de voi, lipitpri și paiațe ce ne furară-ți speanța! S-a ridicat cu mic, cu mare, firav, puternic, tânăr, băttrân, Satul de rușinea ce-o aruncarăți pe numele lui de român. Acasă cu voi, pleoșnițe cuibărite în casele noastre! Roadeți-vă unghiile, șobolani tifoizi
VERSURI (5) de DANIELA POPESCU în ediţia nr. 1920 din 03 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381612_a_382941]
-
Căci atinsu-vi-răți scopul Celor doi sau trei arginti. Hăis, cea, măi bidivie! Tristă e pe uliți zloata. Lola-n mahala învie, Domnu-și înnoda cravată. Și aplaudă, române, Stirpea nobilă din piață, Ce din barbă veșnic spune Că tu ești doar o paiața! Mofturi sub a vremii lira, Barzilor dintre boscheți, Noaptea li se năzăriră Că sunt zei între poeți. SCHIMBARE LA FAȚA Prag de nou an, de trecut și prezent Îngemănați în aceeași așteptare. Focuri de inimi arzânde latent, Netulburate de nori
VERSURI (5) de DANIELA POPESCU în ediţia nr. 1920 din 03 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381612_a_382941]
-
încât am căzut din ochiul drept pe o geană de rouă în grădina unui pom rupt în două. Apoi s-a risipit bucuria în valuri de flori, iar uimirea, se împrăștia pe goluri de gheață în care am rostogolit o paiață. Bine, a zis el! Sau bine a zis el, a zis el bine când ningea peste stamine și mult timp am odihnit că sunt îmbrăcat în boare de vânt, și mult, tu, clipă te spargi în hora ispită în deșteptări
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381599_a_382928]
-
imitam natura atât de perfectîncât am căzut din ochiul dreptpe o geană de rouăîn grădina unui pom rupt în două.Apoi s-a risipit bucuriaîn valuri de flori, iar uimirea,se împrăștia pe goluri de gheațăîn care am rostogolit o paiață.Bine, a zis el! Sau bine a zis el,a zis el bine când ningea peste stamineși mult timp am odihnit că suntîmbrăcat în boare de vânt,și mult, tu, clipăte spargi în hora ispităîn deșteptări de rouăpe ochiul din
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381599_a_382928]
-
cuțitul la os, s-a revărsat paharul răbdării. Ați tot tras din carnea poporului român, oropsit De-atâtea milenii de juguri și bocanci de granit. S-a ridicat românul ieri noapte să-și apere viața Distrusă de voi, lipitpri și paiațe ce ne furară-ți speanța! S-a ridicat cu mic, cu mare, firav, puternic, tânăr, băttrân, Satul de rușinea ce-o aruncarăți pe numele lui de român. Acasă cu voi, pleoșnițe cuibărite în casele noastre! Roadeți-vă unghiile, șobolani tifoizi
DANIELA POPESCU [Corola-blog/BlogPost/381680_a_383009]
-
schimbării;A ajuns cuțitul la os, s-a revărsat paharul răbdării.Ați tot tras din carnea poporului român, oropsitDe-atâtea milenii de juguri și bocanci de granit. S-a ridicat românul ieri noapte să-și apere viațaDistrusă de voi, lipitpri și paiațe ce ne furară-ți speanța!S-a ridicat cu mic, cu mare, firav, puternic, tânăr, băttrân,Sătul de rușinea ce-o aruncarăți pe numele lui de român.Acasă cu voi, pleoșnițe cuibărite în casele noastre!Roadeți-vă unghiile, șobolani tifoizi
DANIELA POPESCU [Corola-blog/BlogPost/381680_a_383009]
-
doi poli Ce-s plini de aere date în putrefacție fără culori O bucată de cer s-a răsturnat într-un pustiu Unde-n mișcare umblăcu-n picior argintul cel viu Îs împrumutată grotescului din viață...? De către tine moarte..................și-s paiață! Referință Bibliografică: IMAGINI GROTEȘTI / Zamfira Rotaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2315, Anul VII, 03 mai 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Zamfira Rotaru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul
IMAGINI GROTEȘTI de ZAMFIRA ROTARU în ediţia nr. 2315 din 03 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/383651_a_384980]
-
răzbune e doar un zeu de decimare. E destinul tău să suferi călcat de hoți și vel-parșivi; sunt ciocoii cu averi - porci îmbuibați, răi și masivi. Când te vei trezi la viață târziu va fi, minerul meu; vei rămâne o paiață în fața lor, ratat pigmeu. Așa gândesc în clipe calme - tot privind în jurul meu - și-aș vrea să iau acum la palme pe cel ce crede că-i un zmeu. E a treia târfa lumii politichia dimprejur, cea condusă doar de
PICTORIAL DESPRE „JALEA VIULUI” ( DEDICAT DOMNILOR DACIAN CIOLOŞ ŞI KLAUS WERNER IOHANNIS ) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1965 din 18 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380175_a_381504]
-
rog menționează câteva dintre evenimentele mai importante, desfășurate în cadrul Festivalului Internațional al Muzicii și Dansului - ediția XXXIX (27 octombrie - 24 noiembrie). Premiera operei TURANDOT de G.Puccini Musicalul My Fair Lady de Fr. Loewe Cavalleria Rusticana de P. Mascagni și Paiațe de R. Leoncavallo Baletul „Spărgătorul de nuci” de P.I. Ceaikovski La Dolce Vita - spectacol concert dedicat lui Federico Fellini Trubadurul de G. Verdi Văduva veselă de F. Lehár All that Jazz-recital extraordinar Harry Tavitian Premiera spectacolului muzical - coregrafic AMOR CALIENTE
O NOUĂ ÎNTÂLNIRE CU DANIELA VLĂDESCU (Directoarea Teatrului Naţional de Operă şi Balet „Oleg Danovski”) [Corola-blog/BlogPost/94089_a_95381]
-
care duce pe drumul cu soare... Dar poate fi și multă bucurie pe scena plină de neprevăzut, viața este o mare loterie poți fi învingător sau decăzut... Iar pe scenă numită viață spectacolul continuă mereu, uneori ești doar ca o paiață care joacă cu patos rolul greu... Alteori devii simplu spectator la viața care curge cu tine, scena-i aceeași, cu alt jucător cu alte zâmbete și suspine... Referință Bibliografică: Scena numită viață / Mariana Ciurezu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
SCENA NUMITĂ VIAȚĂ de MARIANA CIUREZU în ediţia nr. 1716 din 12 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378270_a_379599]
-
după ureche ce-mi șoptește harul meu fără pereche. Cânt și văd amarul cum își stinge jarul și scapă de streche. Cânt cu pasiune, cu lacrimi pe față, despre-această viață care-i și minune și deșertăciune. Cânt ca o paiață, mâzgălit pe față cu ruj și cărbune. Nu cerșesc. Pomană nu primesc vreodată chiar de viața-arată ca o buruiană. Ochii mei emană jalea încarnată, vocea sugrumată are iz de rană. Mulți câini răi mă latră, dar când din vioară cânt
LĂUTARUL de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1959 din 12 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/382187_a_383516]
-
cu poartă deschisă. Scânteie e totul în jur ce dispare, Amurg este totu-mprejur. Scânteie e dragostea cu-nflacarare, Se stinge-n amurg, cănd prinde contur. Scânteie ---amurg e totul în viață, Iar viata-i scânteie---amurg . Tu esti scânteia, mica paiața Ce mergi în amurg...și zilele curg... Scânteie---muzica-n revărsare... Te poartă pe brațe în sus . Amurg e iluzie...visare... Scanteie-amurg și toate s-au dus ... martie 2012 Mara Emerraldi Referință Bibliografica: SCÂNTEIE . AMURG / Mara Emerraldi : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
SCANTEIE . AMURG de MARA EMERRALDI în ediţia nr. 1489 din 28 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382330_a_383659]
-
liric. După o perioadă de studiu a 18 repertoriului, în urma audițiilor la care a participat, Nicolae Herlea a fost angajat la Opera Română din București. Debutul său absolut a avut loc la 14 aprilie 1950 în rolul Silvio din opera „Paiațe” de Leoncavallo avându-i ca parteneri pe soprana Dora Massini (Nedda), tenorul Garbis Zobian (Canio), baritonul Petre Ștefănescu - Goangă (Tonio), tenorul Valentin Teodorian (Beppe) sub bagheta dirijorului Egizio Massini. După succesul extraordinar de la debutul absolut, frumusețea vocală, muzicalitatea și talentul
Nicolae Herlea ? carisma umanismului vocal by Stephan POEN () [Corola-journal/Journalistic/83385_a_84710]
-
limba originală cu „Faust” de Gounod din istoria teatrului. La Metropolitan Opera din New York, după debutul în „Don Carlo” de Verdi, se afirmă în „Lucia di Lammermoor” de Donizetti, „Faust” de Gounod, „Bărbierul din Sevilla” de Rossini și debutează în „Paiațe” de Leoncavallo (rolul Tonio) și în operele verdiene „Rigoletto” și „Forța destinului”. Din repertoriul său mai fac parte titluri de mare importanță ale vocalității de bariton: „Traviata”, „Trubadurul”, „Bal mascat” de Verdi frecvent interpretate dar și „Aida” sau „Otello” de
Nicolae Herlea ? carisma umanismului vocal by Stephan POEN () [Corola-journal/Journalistic/83385_a_84710]
-
a cantilenei verdiene era de o eleganță absolută care culmina într-o seducătoare expansiune a acutelor sale legendare. În aria „Cortigiani, vil rozza donnata” din „Rigoletto” de Verdi atingea un paroxism care declanșa un entuziasm uriaș. Prologul lui Tonio din „Paiațe” de Leoncavallo era grandios iar acel la bemol care culmina în motivul „ ... al pari di voi ... „ electriza publicul așa cum se poate constata și în înregistrarea live de la debutul în rol la Metropolitan sub bagheta lui Nello Santi, alături de Franco Corelli
Nicolae Herlea ? carisma umanismului vocal by Stephan POEN () [Corola-journal/Journalistic/83385_a_84710]
-
care Mihaela Marin le simte acut, care o țin prizonieră în tensiunea lor, în dimensiunea lor profund umană și, de aceea, vulnerabilă. Primele imagini din albumul Hamlet Machine sînt ca niște tușe felliniene. Un Fellini baroc, fastuos, împietrit în ochii "paiațelor" aliniate la rampă. Dincolo de costumele extraordinare, dincolo de machiajul sofisticat și dincolo de tăcere, există în această fotografie o neliniște care m-a urmărit multă vreme. Există, fără cuvinte, o definiție vizuală a actorului, a condiției lui, a stării care îl stăpînește
Povești cu fotografii by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/8405_a_9730]
-
făcut o serie de conexiuni cu alte vremuri, alte personalități și alte situații, cu care Traian Băsescu s-ar putea identifica în aceste zile. R: Discursul lui Traian Băsescu. În aceste zile zboară tot felul de cuvinte: lovitură de stat, paiață, pușcăriabili. Parcă am mai văzut filmul... M. O. - Acest discurs pe care Traian Băsescu îl aruncă pe piață zilele acestea face parte dintr-o paradigmă stalinistă. Ca să spun așa, face parte din școala stalinistă de discurs. Este tipul de discurs
Interviu eveniment - Marius Oprea: Traian Băsescu este o copie jalnică a unui dictator () [Corola-journal/Journalistic/43143_a_44468]
-
Președintele interimar, , a declarat, marți seara, că Traian Băsescu s-a comportat ca un trișor, ca paiața lui , după ce s-a promulgat votată în Parlament. Crin Antonescu a declarat că a acționat ca un președinte interimar, cu respect față de România. Crin Antonescu a declarat că obiectivul USL a fost normalizarea vieții politice din România, deblocarea mecanismelor instituționale
Antonescu: Băsescu s-a comportat ca paiaţa lui Viktor Orban () [Corola-journal/Journalistic/43227_a_44552]
-
nu sunt șmecherii. Lucrurile astea nu sunt de trișat, să ascundem sub masă trei zile pentru a vedea tactica de campanie a cuiva. Am acționat ca președinte interimar al României. Un candidat a dorit să se comporte ca trișor, ca paiața lui Viktor Orban, este treaba lui de candidat. Nu am nici cel mai mic regret sau ezitare că am procedat corect", a declarat pre;edintele interimar.
Antonescu: Băsescu s-a comportat ca paiaţa lui Viktor Orban () [Corola-journal/Journalistic/43227_a_44552]