744 matches
-
Xle-XXe siecles, Paris, 1968. Baubec, Agiemin, Geafer Baubec, Deniz-Kamer, Turk Dili Metinleri Antolojisi, București, 1993. *** Dede Korkut Kitabi (ed.: Suat Hisarci), Istanbul, 1962. *** Dede Korkut. Povestiri (traducere, adaptare, prefață, notă asupra ediției și glosar; în colaborare cu Nermin Yusuf), București, Paideia, 2002. Demirel, Hamide, The Poet Fuzulî, Ankara, 1991. Dinescu-Szekely, Viorica, Antologie de texte literare turcești (secolul al XX-lea), București, 1974. Dinescu-Szekely, Viorica, Romanul turc (perioada modernă), București, 1978. Dino, Guzine, La genese du român turc au XIX siecle, Paris
EUR-Lex () [Corola-website/Law/193551_a_194880]
-
Bertolt: Micul Organon pentru teatru ; "Scrieri despre teatru", Ed. Meridiane, București, 1971 11. Broock, P, Spațiul gol, Editura Unitext, 1998 12. Brook, Peter: Spațiul gol; editura Unitext, traducerea Marian Popescu, 1997 13. Cojar, Ion: O poetică a artei actorului; ed. Paideia în colaborare cu Unitext, ediția a III-a, 1998 14. Colceag, Gelu, Oameni de prisos în lumina rampei, UNATC Press, București, 2006 15. Cristea, Mircea: Teatrul experimental contemporan, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1996 16. Donellan, Declan: Reguli și instrumente
EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
Polirom, Iași, 2003; Grimal, Pierre, Civilizația romană, Editura Minerva, București, 1973; Grimal, Pierre, Literatura latină, Editura Teora, București, 1997; Grimal, Pierre, Dicționar de mitologie greacă și romană, Editura Saeculum, I.O., București, 2003; Negrescu, Dan, Literatura latină, autori creștini, Editura Paideia, București, 1996; Traduceri Catul, Poeme, traducere de Theodor Naum, E.P.L, București, 1969; Cicero, Opere alese. Prefață și ediție îngrijită de G. Guțu, Editura Univers, București, 1973; Horatius, Opera omnia, vol. I-II, ediție îngrijită de Mihai Nichita, Editura Univers
EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
Opera omnia, vol. I-II, ediție îngrijită de Mihai Nichita, Editura Univers, București, 1980; Lucretius, Poemul naturii, traducere de Theodor Naum, prefața de Tudor Vianu, București, 1963; Ovidius, Opere, Editura Gunivas, Chișinău, 2001; Petroniu, Satyricon, traducere de Eugen Cizek, Editura Paideia, București, 2003; Proza narativă latină, traducere de Ion Teodorescu, studiu introductiv, prezentări și note de Mihai Nichita, București, 1972; Sfântul Augustin, Confesiuni, traducere de Gh. I. Șerban, Editura Humanitas, București, 1998; Tacitus, Annale, traducere de Gheorghe Guțu, București, 1995; Tacitus
EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
russkoj literatury XIX veka, T.U.B., București, 1986. Kovacs, A., Poetica lui Dostoievski, Editura Corint, București, 2008. Kuleșov, V.I., Istorija russkoj literatury. X-XX vv., Russkij jazyk, Moscova 1989. Olteanu, Antoaneta, Literatură rusă contemporană. Direcții de evoluție a prozei, Editura Paideia, București, 2005, sau ediția a doua, Proza rusă contemporană, Editura Paideia, București, 2008. Pop, M., Ce este literatura? Școala formală rusă. Antologie, Editura Univers, București, 1984. Șoptereanu, V., Istorija russkoj literatury konca XIX - nacala XX vekov, T.U.B., București
EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
Poetica lui Dostoievski, Editura Corint, București, 2008. Kuleșov, V.I., Istorija russkoj literatury. X-XX vv., Russkij jazyk, Moscova 1989. Olteanu, Antoaneta, Literatură rusă contemporană. Direcții de evoluție a prozei, Editura Paideia, București, 2005, sau ediția a doua, Proza rusă contemporană, Editura Paideia, București, 2008. Pop, M., Ce este literatura? Școala formală rusă. Antologie, Editura Univers, București, 1984. Șoptereanu, V., Istorija russkoj literatury konca XIX - nacala XX vekov, T.U.B., București, 1982. Șoptereanu, V. (coord.), A.S. Pușkin în contextul cultural românesc, T.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
la specializarea limba și literatura română. A obținut titlul de doctor la Universitatea “Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca cu lucrarea "Ion Heliade Rădulescu. Ontologie și poetică", susținută public la 26 septembrie 2003. a publicat următoarele volume: ■ "Spiritul de finețe. Cincisprezece meditații", Ed. Paideia, București, 2009 Doctrina esoterică", Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2009 A realizat traducerea lucrării "Journal métaphysique" (Paris, Gallimard, 1927) a lui Gabriel Marcel, traducere publicată în 1995 sub titlul "Jurnal metafizic" la Editura Amarcord din Timișoara și a lucrării "Le
Dorin Ștefănescu () [Corola-website/Science/312891_a_314220]
-
Had”, Editura Odeon, Praga, 1986; traducere de Jiří Našinec, reeditată în 1991), bulgară („Змията”, în vol. "Майтреи. Змията", Narodna kultura, Sofia, 1989; traducere de Valentin Haralampiev; prefață de Vasilka Aleksova), sârbă („Zmija”, în vol. "Tajna doktora Honibergera i druge novele", Paideia, Belgrad, 2002; traducere de Mariana Dan) și rusă („Змей”, Kriterion, Moscova, 2003; traducere de Marianna Iurievna Kojevnikova). Unele traduceri au fost reeditate sau revizuite. Nuvela a fost ecranizată în anul 1996 de către regizorul Viorel Sergovici, după un scenariu scris de
Șarpele (nuvelă) () [Corola-website/Science/334686_a_336015]
-
este un personaj mitologic, răspândit pe întreg teritoriul românesc, după cum precizează Simeon Florea Marian (1847-1907), în "Mitologie românească" Ed Paideia, 2000, p. 94. Materialele culese de el, la sfârșitul secolului al 19-lea o dovedesc, deoarece sunt și din Moldova si din restul țării, cu precădere din Prahova. arată astfel: «este o ființă necurată, în chipul unui țap lânos, dar
Marțolea () [Corola-website/Science/320818_a_322147]
-
Tradiții poporane române din Bucovina", ediție îngrijită de Iordan Datcu, Editura "Universal Dalsi", București, 2000, 252 p. 48. "Mitologie românească "(selecție din articole publicate de S. Fl. Marian în periodice), ediție îngrijită, cuvânt înainte și note de Antoaneta Olteanu, Editura "Paideia", București, 2000, 189 p. 49. "Botanică românească "(selecție din articole publicate de S. Fl. Marian în periodice), ediție îngrijită, cuvânt înainte și note de Antoaneta Olteanu, Editura "Paideia", București, 2000, 155 p. 50. "Sărbătorile la români. Studiu etnografic", I-II-III, ediție
Simion Florea Marian () [Corola-website/Science/297541_a_298870]
-
în periodice), ediție îngrijită, cuvânt înainte și note de Antoaneta Olteanu, Editura "Paideia", București, 2000, 189 p. 49. "Botanică românească "(selecție din articole publicate de S. Fl. Marian în periodice), ediție îngrijită, cuvânt înainte și note de Antoaneta Olteanu, Editura "Paideia", București, 2000, 155 p. 50. "Sărbătorile la români. Studiu etnografic", I-II-III, ediție îngrijită de Iordan Datcu, Editura "Grai și" "suflet - Cultura Națională", București, 2001, 222 + 216 + 244 p. 51. "Cromatica poporului român", p. 9-54 din volumul S. Fl. Marian, Tudor
Simion Florea Marian () [Corola-website/Science/297541_a_298870]
-
traducere din franceză de María Teresa Gallego Urrutia și María Isabel Reverte Cejudo, reeditată în 1995, 2000 și 2003), sârbă („Kod Ciganki”, Srpska književna zadruga, Belgrad, 1999; traducere de Mariana Dan; reeditată în vol. "Tajna doktora Honibergera i druge novele", Paideia, Belgrad, 2002), bulgară („При циганките”, în vol. "Гадателят. Госпожица Кристина. При циганките", Zaharii Stoianov, Sofia, 2002; traducere de Ognean Stamboliev), portugheză („Nas ciganas”, în vol. "Nas ciganas. Novelas Completas", Edições Cavalo de Ferro, Lisabona, 2004; traducere de Anca Ferro) și
La țigănci () [Corola-website/Science/306433_a_307762]
-
În contrast cu prostituția feminină, care cuprindea femei de toate vârstele, prostituția masculină este rezervată aproape în exclusivitate tinerilor adolescenți. În concepția grecilor antici, legătura dintre adult și copil, "pais", nu se desfășura pe o simplă piață de trupuri, ci se circumscria "paideia", conceptul educațional ce urmărea cultivarea spiritului uman. Tinerii copii de sex masculin erau mutilați, la o scară foarte de extinsă, prin castrare și transformarea lor în fameni. Solon, celebrul legislator atenian, a reglementat moravurile tinerimii și s-a opus practicării
Prostituția în Grecia Antică () [Corola-website/Science/331828_a_333157]
-
Universitaires Fribourg Suisse, Éditions du Cerf, Paris, 1994. Mesaroș, Claudiu, "Filosofii cerului. O introducere în gândirea medievală", Editura Universității de Vest, Timișoara, 2005. Abélard, "Etica sau cartea intitulată „Cunoaște-te pe tine însuți", traducere și note de Dan Negrescu, Editura Paideia, București, 1993. Abélard, Peter, "Historia calamitatum. The Story Of My Misfortunes", translated by Henry Adams Bellows, Macmillan, New York, 1972. Abélard, Peter, "Logica ingredientibus (fragments)," în: Vincent Spade, Paul (ed), "Five Texts on the Mediaeval Problem of Universals. Porphyry, Boethius, Abelard
Pierre Abélard () [Corola-website/Science/302704_a_304033]
-
București, 1966 (reeditare Moldova, Iași, 1995). Aristotel, Despre cer, traducere și studii introductive de Șerban Nicolau, în Revista de filosofie, Editura Academiei, București, numerele 3/1989, 2/1990, 2/1992 (ediție incompletă). Aristotel, Despre cer, traducere de Șerban Nicolau, Editura Paideia, București, 2006. Aristotel, Despre suflet, traducere, note și indice terminologic de N. I. Ștefănescu, Editura Științifică, București, 1969. Aristotel, Parva Naturalia. Scurte tratate de științe naturale, traducere de Șerban Mironescu și Constantin Noica, notă introductivă de Alexandrru Boboc, Editura Științifică, București
Aristotel () [Corola-website/Science/297816_a_299145]
-
Baumgarten, Editura Humanitas, București, 2005. Aristotel, Metafizica, traducere de Șt. Bezdechi, studiu introductiv și note de Dan Bădărău, Editura Academiei, București, 1965. Reeditare, IRI, 1996, 1999. Aristotel, Metafizica A-E, traducere din limba greacă și note de Gh. Vlăduțescu, Editura Paideia, București, 1998. Aristotel, Metafizica, traducere de Andrei Cornea, Editura Humanitas, București, 2001. Aristotel, Etica nicomahică, Editura Casa Școalelor, București, 1944. Aristotel, Etica nicomahică, traducere, studiu introductiv, comentarii și index de Stella Petecel, Editura Științifică și enciclopedică, București, 1988 (ediția a
Aristotel () [Corola-website/Science/297816_a_299145]
-
left"). Sursa principala pentru libret a fost Biblia, Vechiul Testament, Daniel, capitolul 5 . Au fost deasemenea folosite următoarele surse istorice: Herodot (Istorii I, 185 ff.), în care apare de exemplu personajul Nitocris, care nu apare în textul Bibliei, si Xenophon (Kyra paideia IV, 6 și XII, 13). Händel a compus oratoriul pentru următorii cântăreți: Din cauza îmbolnăvirii cântăreței Susanna Maria Cibber distribuția a fost schimbată pentru premieră. Astfel Robinson a cântat pe Daniel, partitura trebuind să fie adaptată la vocea mai înaltă a
Belshazzar () [Corola-website/Science/315748_a_317077]
-
la ședința festivă a Academiei Române cu prilejul împlinirii a 120 de ani de la naștere. Catedra de Limba română și lingvistică generală a Universității Alexandru Ioan Cuza din Iași notează în capitolul "Tradiție": Dicționarul a fost reeditat in 1998, la editura Paideia de un colectiv de lingviști coordonat de Paul Miron, după ce înainte a apărut o altă ediție îngrijită de Paul Miron și Elsa Lüder. Dicționarul său, republicat în trei volume la editura Harrassowitz din Wiesbaden, în anii 1986, respectiv 1988, 1989
Heimann Hariton Tiktin () [Corola-website/Science/316926_a_318255]
-
estonă („Doktor Honigbergeri saladus”, Loomingu Raamatukogu, Tallinn, nr. 38, 1996; traducere de Riina Jesmin), turcă („Dr. Honigberger’ in Sırr”, Ithaki Yayinlari, Istanbul, 2000; traducere de Berat Çelik) și sârbă („Tajna doktora Honibergera”, în vol. "Tajna doktora Honibergera i druge novele", Paideia, Belgrad, 2002; traducere de Mariana Dan). Unele traduceri au fost reeditate sau revizuite. Prima traducere în limba engleză a fost realizată de William Ames Coates și publicată sub titlul „The secret of Dr. Honigberger” în volumul "Two Tales of the
Secretul doctorului Honigberger () [Corola-website/Science/324110_a_325439]
-
și curriculare pentru toate nivelurile, de la grădiniță la universitate. S-au bucurat de o reflectare specială în opera sa problemele învățământului tehnic-profesional, cele ale orientării vocaționale și ale relevanței caracterologiei pentru educație; în domeniul istoriei educației a publicat studii despre paideia greacă și despre educatori străini precum Pestalozzi și Maria Montessori, precum și despre portughezul Adolpho Coelho, între alții. În domeniul literar a fost colaborator doctrinar al grupului animator al revistei Presença și a menținut un contact persoal și epistolar cu scriitorul
Delfim Santos () [Corola-website/Science/320768_a_322097]
-
în vol. "В двора на Дионис", Ed. Hristo Botev, Sofia, 1995; traducere de Ognean Stamboliev, reeditată în vol. "Гадателят. Госпожица Кристина. При циганките", Zaharii Stoianov, Sofia, 2002), sârbă („Dvanaest hiljada goveđih grla”, în vol. "Tajna doktora Honibergera i druge novele", Paideia, Belgrad, 2002; traducere de Mariana Dan), portugheză („Doze mil cabeças de gado”, în vol. "Nas ciganas. Novelas Completas", Edições Cavalo de Ferro, Lisabona, 2004; traducere de Anca Ferro) și altele. Nuvela „Douăsprezece mii de capete de vite” a fost ecranizată
Douăsprezece mii de capete de vite () [Corola-website/Science/327013_a_328342]
-
norvegiană (în vol. „Doktor Honigbergers hemmelighet”, Gyldendal, Oslo, 1996; traducere de Tor Fotland) și sârbă („Noći u Seramporeu”, în vol. "Kod Ciganki", Srpska književna zadruga, Belgrad, 1999; traducere de Mariana Dan; reeditată în vol. "Tajna doktora Honibergera i druge novele", Paideia, Belgrad, 2002).
Nopți la Serampore () [Corola-website/Science/334763_a_336092]
-
înainte avusese privilegiul să-l parcurgă într-o altă ocazie. Încurajarea noastră se pare ca a convins-o pe maica stareța să îndrăznească să o publice la o editură de prestigiu. Aceasta este, pe scurt, domnule profesor, povestea apariției, la Paideia, anul acesta a volumului pe care, am înțeles, l-ați citit și dumneavoastră. De ce cred că merită să poposesc asupra acestui conținut? Din câteva motive pe care vi le împărtășesc cu plăcere și bucurie. Întâi de toate, autoarea stăpânește foarte
Însemnări despre erudiția Maicii Iosefina Giosanu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3094_a_4419]
-
plecați la muncă în străinătate - , G.A.P. va invita sâmbătă la o discuție pornind de la studiul<strong> Impactul crizei economice asupra migrației forței de muncă din România</strong>, scris de Manuela Sofia Stănculescu și Victoria Stoiciu, și publicat de editură Paideia. Studiul analizează contextul economic al migrației forței de muncă, evoluția și accesul migranților pe piața forței de muncă din Europa, tipologia migranților, factorii care au dus la creșterea migrației, felul în care sunt folosiți banii în România la întoarcerea din
Întâlnirile G.A.P. - Dezbatere: De ce pleacă românii în străinătate? () [Corola-website/Science/295647_a_296976]
-
utilizeze întregul potențial creator nativ care-l face unic. La nivel teoretic, Ion Cojar și-a adunat toate cercetările și descoperirile în cartea sa intitulată "„O poetică a artei actorului”", publicată la editura Unitext în 1996 și reeditată la editura Paideia în 1998. Ca regizor de teatru, Ion Cojar a susținut de asemenea că spectatorii, pentru a empatiza la modul total cu ceea ve văd și aud, nu trebuie să aibă niciun indiciu sau impresia că asistă la un spectacol de
Ion Cojar () [Corola-website/Science/309226_a_310555]