82 matches
-
Emil Brumaru E un castel în care nu mai pot intra. La porți paingii au țesut zăvoare Mai tari decît e ferăria grea. și înăuntru zac pe coridoare Preșuri de aur fără urma ta Care s-a șters de-atîta-ndepărtare. și doar a fost lăcaș ferit cîndva De oameni, pentr-o dragoste ce doare și-
"E un castel" by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/8885_a_10210]
-
fluturi uzi de rouă, să-și usuce În soare-aripile. }i-e dor de-un mal de Rîu plin cu flori, și lintiți, și lăptuce, De popîndăi ce umblă-n zori cu șoalde, Rostogolind prin iarbă moi smaralde, Și seara de paingi cu pînza dulce În care sufletul să ți se culce, Sătul de mormoloci, umflat cu bulce, Blînd ocrotit sub baldachin cu falde Ce-acopăr tainic poftele năuce Tot încercînd coapsele vii să-ți scalde. De-aceea Puck în plic alb
Sonet pentru Porcuța Satannici (3) by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/10737_a_12062]
-
fiind alături de tine ßi-atunci oh atunci de abia Simțeai că îți este rușine ßi-n grabă un crin îți trăgeai Pe trup sau un fluture mare Pitindu-ți cu chiu și cu vai Prelungile albe picioare În roua sfărmată în preajmă Paingilor pănzele moi Furai sî te-acoperi cu caznă ßi iarăși plecam amăndoi De mîini ne țineam și mergeam Prin locuri atăt de ciudate Tu spuneai cî e-n rai eu spuneam Că raiul e mult mai departe...
Ne țineam de mănă mergeam... by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/9914_a_11239]
-
spontan nume proprii, date și citate cu o acuratețe de arhivă vie, toate aceste detalii onomastice, cronologice și livrești venind să sporească nodurile pînzei pe care o țese în jurul temei alese. De aceea, strategia sa pare a fi a unui paing preocupat să-și cartografieze foarte bine prada, dar a unui paing absorbit de abstracțiuni a cărui hrană predilectă sunt mințile ideologice și ideile lor. Pare genul de spirit care, după întîlnirea cu un om, nu-i păstrează decît amintirea ideilor
Fler ideologic by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6560_a_7885]
-
vie, toate aceste detalii onomastice, cronologice și livrești venind să sporească nodurile pînzei pe care o țese în jurul temei alese. De aceea, strategia sa pare a fi a unui paing preocupat să-și cartografieze foarte bine prada, dar a unui paing absorbit de abstracțiuni a cărui hrană predilectă sunt mințile ideologice și ideile lor. Pare genul de spirit care, după întîlnirea cu un om, nu-i păstrează decît amintirea ideilor rostite, și nu amănuntele biologice ale crustei trupești. Nu fizionomiile, culorile
Fler ideologic by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6560_a_7885]
-
în rândul cititorilor francezi cu volumele Eleșteul, în mărime naturală, Cheia de boltă, iar în 1938 primește Premiul Max Barthou, acordat de Academia Franceză pentru cele mai importante scrieri ale sale până în acel moment. în același an, noul său roman Paingul obține Premiul Goncourt. Este ales membru al Academiei Franceze în 1959. De-a lungul prodigioasei sale cariere - publică un volum aproape an de an - se manifestă atât ca romancier cât și ca eseist și dramaturg. în literatura sa de factură
Henri Troyat - Etajul bufonilor by Sanda Mihăescu-Cîrsteanu () [Corola-journal/Journalistic/11660_a_12985]
-
ei, de umplutură, s-or înmulți atît de mult c-o să rămînă numai ei, o castă de ciurucuri cu care n-ai, ca biet autor, ce face, și că pe toată avuția atîtor neamuri de novella vor crește pînze de paing. Fleacuri, prostii, old wives' tales, spune Florin Toma, prăduind, la Cartea Românească, Moștenirea Familiei Bildungsroman. Dacă vorbim de ramura neaoșă a Bildungsromanilor ăstora, atunci halal avere au adunat, fiindcă la noi, lipsindu-ne ori șfungul unei educații protestante, ori cheful
Sporul casei by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10924_a_12249]
-
a strâns în tească. doar niște pruncie prin zăvoi, nici-o nuntă mare românească, n-a tocmit poetul pe la noi. anii lui cu iz de menestrele au trecut...cum stelele se sting; candela și visele rebele i-au veghiat nesomnul de paing. s-a nascut Luceafăr, să ne spună taină fericirii de-a iubi. versul lui hamletian răsună pest timp: to by or not to by... nu i-au dat odihnă vârcolacii. epoca nătânga nu l-a vrut. El a tras în
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
sub nici o formă decorporalizarea, absența, golul. Drept care are grijă a umple momentele de abstragere, inevitabile în dialectica morală, cu o materie jovial-suavă: "Sunt singură, nu știu ce zici,/ Azi e duminică dang-ding./ Văd fir cu fir absența ta/ De pînză goală de paing" ( Scrisoare de duminică). Solitudinea, resimțită în calitatea ei de vid ( sacrificiu) social ca o veritabilă crucificare, e înfruntată la nevoie prin procedeele simplității bucolice: "Ești singur, iar nu știi ce zic,/ Eu zac în iarbă ca o cruce/ M-aș
"Sclavă și regină” by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13768_a_15093]
-
a strâns în tească. doar niște pruncie prin zăvoi, nici-o nuntă mare românească, n-a tocmit poetul pe la noi. anii lui cu iz de menestrele au trecut...cum stelele se sting; candela și visele rebele i-au veghiat nesomnul de paing. s-a nascut Luceafăr, să ne spună taină fericirii de-a iubi. versul lui hamletian răsună pest timp: to by or not to by... nu i-au dat odihnă vârcolacii. epoca nătânga nu l-a vrut. El a tras în
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
pete de putoare Unde sîngele meu este Pîrîiaș de apă-n floare Cu zîne-ncîlcite-n iesle De raze și de răcoare Ci mă-ngăduie-n miresme Blînd sub pete de putoare Și-oi călugări văzduhul În chilii de piatră fragă Cînd paingii își dau duhul Pe pînze de zuză dragă Ce-și desface-n soare puful Și-n ea melci bătrîni își bagă Coarnele pe-o viață-ntreagă Și-oi călugări văzduhul În chilii de piatră fragă Căci mai pîlpîie în mine
Doamne, mă îndemni să-ți scriu by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12533_a_13858]
-
a strâns în tească. doar niște pruncie prin zăvoi, nici-o nuntă mare românească, n-a tocmit poetul pe la noi. anii lui cu iz de menestrele au trecut...cum stelele se sting; candela și visele rebele i-au veghiat nesomnul de paing. s-a nascut Luceafăr, să ne spună taină fericirii de-a iubi. versul lui hamletian răsună pest timp: to by or not to by... nu i-au dat odihnă vârcolacii. epoca nătânga nu l-a vrut. El a tras în
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
omului lor, își suflecau acum fustele-n față, arătîndu-și pulpele groase și dâmbul păros dintre ele, și se lăsau călărite acolo, pe sacii cu grâu, în mirosul de hamuri date cu dohot. Funigeii, la un capăt cu mărunții pui de paing, umpluseră aerul de aur, se-mpleticeau prin cârceii de viță, prin aracii grădinii și erau mânați apoi spre marginea satului, acolo unde bătrânul cimitir se însorea ca o broască râioasă la ultimele zile ale lui Brumar. Acolo brațele crucilor îi
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
perle veșnice, cocoșu’ de la Bangkok. Și,-așijderi, cam ca un balon din chewing-gum de străvezie (iar nu ca la balet, un alb tutu), cea a prințesei Matüvü. Pe-a cincea nu pot s-o ating nici cu o șoaptă: un paing expert, - umbraticei prințese pe nume Nocția, i-o tot țese“. ÎNGHEȚATE: „Înghețată ușoară, în compoziția căreia predomină apa, - din fruct oprit. Desertul preferat al prințeselor, încât unele îl iau și ca aperitiv. Rețetele sunt delicioase și variate: Înghețată văratică sau
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2201_a_3526]
-
era lin, ochiul bombat în deschiderea lacomă a pleoapelor, inima ceasornicărea tainic roua în turnul de nervi. Fragedele fraude ale ploii, spolierile exhibate de cochiliile foștilor melci, cișmelele lui Sigmund Freud (picurând delicioase complexe ciobăneilor sosiți, virili, de pe Muntele Athos!), paingii ritoși, magaziile moi, răscoapte (pline de unelte gospodărești, stive de lemne tăiate fin cu briciul, lăzi putrede, doldora de vechi cărți școlare), da... magaziile atârnând în aerul după-amiezii, dovezile de izbândă-n celebrele lupte navale, rumegușuri și lămpi cu fitil
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2171_a_3496]
-
mizerabilismului“ în literatura română. Din nefericire însă, sonetele lui Adrian Munteanu sună solemn, dar nu emoționează. Iar în spațiul poeziei, dacă emoție nu e, nimic nu e. Dictatura rimei Adrian Munteanu și-a publicat recent al treilea volum de sonete, Paingul orb (Arania, Brașov, 2007). Această consecvență în practicarea unei forme fixe de poezie poate fi omologată - în cazul său - mai curând ca o performanță rebusistică decât ca o predilecție firească pentru un mod de exprimare. Autorul - ne sugerează propriile lui
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
de pe mîini și descoasă timpul de pe mantaua de cardinal, timpul care-mi mînuiește pedalele de sidef ale tîmplelor mele. SÎngele se scurge și el vesel În aplauzele mulțimii, mă precede Întotdeauna obosit de enclitica teoriilor geometrice, pe care un paing le țese din burtă deasupra acestor icoane care așteaptă să le cadă-n plasă lumea de dincolo. Polizez viziunea, femeia pe care cu greu o smulg din vis, Îmbrac În dantelă hrubele, (pun clopoței capcanelor), Îl aștept pe Dumnezeu ca
UN CARNAVAL ÎN INFERN (scene din viaţa și moartea poetului necunoscut) by Marian Constandache [Corola-publishinghouse/Imaginative/91597_a_107358]
-
prin ochiul urzelii lumina aluneca șarpe. Visul unui păianjen este să spânzure soarele în firele sale, să îl sugrume și să-i sugă seva ca pe a unei insecte. Soarele stafidit, mumificat, atârna de un tavan plin de igrasie. Urca paingul, cobora pe un fir de mătase, vroia să lege în câteva noduri cerul de pământ, între două puncte își trecea firul prin clavicula lumii. La mijlocul întunericului, el a prins-o de mână, ea s-a oprit. Întâmpinare. Apoi, naștere, botez
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
sacrificii s-au făcut pentru ei, și uite cum cresc. Pontagii, scormonitori și jemanfișiști...“ Doctorul aproape că își terminase intervenția. - O concluzie se impune, preciză Fârtat. Făcu o scurtă pauză, privind concentrat chenarul ferestrei din dreapta sa. Părea atent la balansul paingului spânzurat de firul sângeriu, acum, în înserare. - Ba chiar două sau poate mai multe pe care le veți concluziona și dumneavoastră, își reluă Fârtat șirul gândurilor. Prima, și cea mai consistentă, ar fi că totuși doar noi cunoaștem adevărul. Rămânem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
începu să murmure. - Da, da, am semnat, nu mai cârcotiți. Eu sunt primul care recunosc că am semnat. Trebuia să o fac, altfel nu se putea. Dar... Și își întoare iar capul spre fereastră, curios să vadă ce mai făcuse paingul. Se legăna mai departe. - Dar, reveni Fârtat, nu aceasta-i esențial. Fundamental este ce am făcut după ce am semnat și am fost liberi. Aceasta este concluzia pe care vă propun s-o tragem fiecare. Cu deplină responsabilitate, că e foarte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
luasem eu de la bancă, și cu casele alea de la Șoptireanca, și cu nevastă-sa, care până în ultima clipă m-a aburit că ne refacem împreună și... Atunci a apărut Pigasie și mi-a vorbit. Știi cum a venit? Aveam un paing în celulă, undeva în colțul dinspre ușă. Și chiar în zori, când să mă dau jos din pat, paingul coboară și până la mine s-a făcut Pigasie. Mi-a arătat și legitimația de înger. Mi-a și spus în ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
a aburit că ne refacem împreună și... Atunci a apărut Pigasie și mi-a vorbit. Știi cum a venit? Aveam un paing în celulă, undeva în colțul dinspre ușă. Și chiar în zori, când să mă dau jos din pat, paingul coboară și până la mine s-a făcut Pigasie. Mi-a arătat și legitimația de înger. Mi-a și spus în ce zi e trecut în calendar, da’ nu mai țin minte acu. M-am luat cu viața și am uitat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
de sub fustele ei multe cine știe ce șipuri și să-și ungă trupul cu alifii ucigătoare, să nu se îmbăieze cumva în otrăvuri ascunse din veac doar în știința ei de măiastră, să nu facă incantațiile acelea groaznice, când stăpânii întunericului, frații paingilor negri, băutorii de cucută, veneau și-i cădeau la picioare, implorând-o să-i lase liberi în lume, când cele nouă fete nebune își porneau hălăduirea prin sufletele singure, să nu care cumva să cheme izmele, amarnicele rânjitoare, aducătoarele de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
vă jur pe sfânta mea cruce că o făceam Într-un mod cât se poate de nevinovat!... Eram vertical În aparență, aș spune chiar puțin cam mândru, dar, În esență, mă Întindeam și mă zvârcoleam ca musca prinsă-n plasa paingului nemilos. Lui Teofil, colegul de bancă și confesorul meu de taină, Îi vorbisem despre amorul meu secret, despre chinul și neputința mea, despre zbaterea mea continuă, iar el, ca un bun prieten ce-mi era, mă Înțelegea pe deplin, sfătuindu
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
El m-a învățat, cum nu reușiseră alții, să trăiesc duplicitar, ca într-un joc, fără a ști încotro mai era adevărul, încotro era minciuna. Am lăsat toate să se amestece și să mă azvârle, ca pe un fir de paing, în toate părțile. Așa am ajuns, pentru câțiva ani, în refugiul de la „Geamandura“... Despărțirea de Vichi credeam că a însemnat suferința trupului meu. Despărțindu-mă, alungat, de Ester, sufletul mi-a fost multă vreme în suferință. O suferință niciodată ostoită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]