266 matches
-
trecute sub administrația directă a Porții. Populația locală (raiaua sau turma) continua, din punct de vedere jurisdicțional, să se supună vechilor suverani. [x] Gonța Gheorghe, Regimul dominației osmane în Țara Moldovei, revista Cugetul, Nr. 3, Chișinău, 1991, p. 11. [xi] Palancă - cetate formată dintr-un val de pămînt pe creasta căruia se ridicau îngrădiri din pari ascuțiți cu vîrful în sus și turnuri de pază pe la colțuri. Asemenea pălănci întîlnim, practic, pe întreg teritoriul locuit de români, de unde și numeroasele sate
Geopolitica Bugeacului [partea a IV-a] () [Corola-blog/BlogPost/339952_a_341281]
-
risipă a fost omorât după 3 luni de schingiuri bestiale și aruncat în groapa comună a cimitirului Bisericii comunei Jilava. După 1965 moaștele părintelui Dumitru se odihnesc binecuvântate în pământul Bisericii ctitoriei sale. * * * Dumitru Iliescu-Palanca-preot, s-a născut în satul Palanca al comunei Nemoiu din județul Vâlcea, la 26 Octombrie 1903. Absolvă școala primară în comuna natală, apoi Gimnaziul „Brătianu” din Drăgășani. Începe cursurile Seminarului Teologic „Sfântul Nicolae” la Râmnicu-Vâlcea, le continuă la Roman, după care revine la Vâlcea. Este hirotonit
MARTIRI ŞI MĂRTURISITORI AI SFÂNTULUI NUME DUMITRU-DEMETRUS de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1399 din 30 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/380971_a_382300]
-
floarea-n glastră, De venin scăpat din gură. Se scrie mult prin tribunale, Hotărâri și chiar sentințe; Cânți dreptatea-n osanale, Storci în lacrimi suferințe. Un împrumut de faci la bancă, Ai la pagini... cât o carte! Să mănânci numai palancă, Nu-l plătești pană la moarte. Suntem întârziați ai vieții, Osândiți pe veci la trudă; Bătrâni în anii tinereții, Gir al morții, iarbă crudă! Referință Bibliografică: Se scrie mult în România / George Safir : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 234
SE SCRIE MULT ÎN ROMÂNIA de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 234 din 22 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371108_a_372437]
-
în trupul bătrânului, mușcându-i sufletul, însângerându-i sufletul, noaptea, mai ales, noaptea târziu, colindând prin coșmaruri, ca o hiena. 3 Incompatible con el espacio, con el tiempo, el viejo se complace, en soledad, acrónico, obligado, sin embargo, por la palanca implacable de la gravitación, a quedarse fijado en un sitio, a un topos, al espacio al cual ya nada le vincula, excepto la repulsión. Pero incluso el tiempo deshace y desgarra - el tiempo, criminal invisible, profundamente clavado en el corazón del
POEMELE BĂTRÂNULUI / POEMAS DEL VIEJO de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 842 din 21 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345938_a_347267]
-
Ghimeș - Făget, județul Bacău, în anul Dragonului - 1964, martie, 28. Am absolvit Facultatea de Știința și Ingineria Materialelor din Iași și cursurile postuniversitare de educație tehnologică. Sunt profesor de educație tehnologică dar și secretar la Școala cu clasele I-VIII Palanca, județul Bacău. În perioada 1990 - 2000 am fost bibliotecar la Biblioteca Târgu - Trotuș, județul Bacău, perioadă în care am citit foarte mult din originala literatură asiatică: japoneză, chineză, coreeană... Sunt căsătorită cu Andrian și avem trei fete. Public, din când
AUTORI ROMÂNI DE HAIKU,MARGARETA –ILDIKO (MARIKO) JUVERDEANU de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 271 din 28 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348266_a_349595]
-
Articolele Autorului În jurul unui policandru uriaș - MÂNĂSTIREA CARAIMAN - Într-o toridă zi de vară, când întreaga Vale a Prahovei asuda nefiresc, am pornit de la marginea Stațiunii Bușteni, traversând râul pe un podeț, spre o potecă pieptișă ce urca la Poiana Palanca. Auzisem istoria despre ridicarea Mânăstirii Caraiman de către părintele Gherontie Puiu,devenită legendă dar chiar doream să văd această minune. Drumul de urcuș prin pădure e greu iar mie mi s-a părut și unul special. Mai ales pentru energiile ce
MÂNĂSTIREA CARAIMAN de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348370_a_349699]
-
din înaltul brazilor seculari. Așadar, nu era doar o evadare din cotidian spre o lume pătrunsă de spiritul lui Dumnezeu, ci un drum spre un locaș sfânt, care se constituise în jurul unui policandru uriaș, cu șase brațe aflat în Poiana Palanca. Fusese până în 1998 un loc pustiu, dar acel arbore uriaș, ca un policandru purta pe el semnul crucii, așa cum îi spusese părintelui Gherontie Puiu, în vis Maica Domnului, în noaptea când de-abia sosise la Sanatoriul din Sinaia, paralizat de
MÂNĂSTIREA CARAIMAN de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348370_a_349699]
-
a spus Maica Domnului. Și s-a sculat sănătos, spre uimirea tuturor. Dar bradul nu era unul oarecare și mare i-a fost căutarea, încercarea. După multe drumuri a văzut într-un târziu policandrul uriaș, urcând spre vârf, în Poiana Palanca, ce avea chipul Maicii Domnului. În jurul bradului a construit mai întâi o bisericuță din lemn, cu o cruce în vârf, ce luminează și azi. Trunchiul închis în ea a fost învelit în lemn, de care a atârnat icoane și Sfânta
MÂNĂSTIREA CARAIMAN de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348370_a_349699]
-
mei era tare solicitantă, ,,colectivul''avea program de la cântatul cocoșilor pâna la asfințitul soarelui, de aceea noi copii eram singuri tot timpul doar duminica mai stăteau cu noi părinții.Perioada asta tatăl meu mai mergea la munte zona Dărmănești, Moinești, Palanca, Ghimeș,unde tăia bușteni pe care îi făcea scânduri.Povestea tata că făcea o schelă ,iar bușteanul era centrat pe mijlocul schelei un om stătea sus,iar celălalt jos și trăgeau de ferăstrăul zis ,,trașcă’’.Nu era ușor trebuia să
COPIL DIN ALTE TIMPURI de ZAMFIRA ROTARU în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376852_a_378181]
-
Mircea Ivănescu, precum și iluștrii congeneri defuncți: Const. Tonegaru cel sedus de himere, „Poet și Visător de rasă”, „seraficul Princip” Radu Stanca, robustul, neconvenționalul Robert Burns, Villon - cel „rătăcit într-o lume de smârc” - ș.a., iar printre toți aceștia, pitoreștii Stan Palanca („bardul de crâșmă”) și „curiosul bard Pâcă/ ăl de-și căta cu bătăușii râcă”. Pura enunțare a acestor nume creează haloul sublim al unei generații tragice, care clamează, odată cu Spartacus murind, „Lăsați-ne himera!” sau subscrie declarația celor „cu inima
GEORGE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287216_a_288545]
-
a romanului Don Quijote de Cervantes și se vorbește despre Din jale se întrupează Electra, tălmăcire din Eugene O’Neill făcută de Petru Comarnescu, piesa fiind jucată la Teatrul Național din București. Alți colaboratori: N. Olt (D. Nicolescu-Olt), Dem. I. Iliescu Palanca, Victor George Dumitrescu, Nichifor Crainic, Septimiu Bucur, Eugen Victor Popa. I.I.
PORUNCA VREMII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288982_a_290311]
-
chemare structurală către viețuirea în imediat, către frondă și refuz al înregimentării în limitele convențiilor filistine. Dintre cei de care a fost legat ori pe care i-a frecventat pot fi amintiți, Tudor George („Ahoe”), Leonid Dimov, Virgil Mazilescu, Stan Palanca, George Mărgărit, Dumitru Țepeneag, George Astaloș, graficianul Florin Pucă (cu care P. forma un fel de duo inseparabil, frapant și prin, de altfel absolut întâmplătoare, paronimie onomastică). Debutul editorial, întârziat de statutul de „suspect” politic al autorului, este reprezentat de
PACA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288599_a_289928]
-
Capșa, unde vin toți seniorii,/Local cu două mari despărțituri,/Într-una se mănâncă prăjituri,/ În alta se mănâncă scriitorii”. Tot atât de adevărat este că era și locul de întâlnire a boemilor, chiar a unor personaje pitorești, cum a fost Stan Palanca, „regele șprițului.” Dar, în primul rând, a fost un mediu creator. Aici ar fi elaborat, spre exemplu, Ion Barbu poezie și studii de matematică, iar Urmuz, celebra fabulă Cronicari. Scandalizat, la un moment dat, că i se servea cafea-filtru de
CAFENEAUA CAPSA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285993_a_287322]
-
distra la câmp după pofta inimii. Pe imașul cu iarba verde și deasă ca peria, pământul moale ne îndemna la rostogoliri, la salturi acrobatice, la săritul caprei, la exersarea mersului în mâini și a statului în cap. Jocurile cu bunghii, palanca, de-a untul, oina rămâneau pentru mijlocul verii când, datorită secetei, pământul devenea tare și se crăpa. Păscutul animalelor cădea în sarcina mea, eu fiind cel mai nevârstnic din familie. Îmi plăceau cârlanii și vitele pe care le îngrijeam, îmi
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/773_a_1527]
-
-o pe ea cât și localitățile: Novo-Crasnoie, Ivano-Buzinovca, Stepanovca, Pavlovca, Cuciurgan, Trudugolok și Ivano-Nikolaevca în componența R.S.S. Ucrainene; în continuare, pe actuala graniță a raioanelor Tiraspol și Slobozia ale R.S.S. Moldovenești până la râul Nistru, conținunând pe râul Nistru până la localitatea Palanca, lăsând-o pe ultima în componența R.S.S. Moldovenești, în continuare, spre localitatea Han Kișlo, lăsând-o în componența R.S.S. Ucrainene, continuând spre localitatea Caplani, lăsând-o în componența R.S.S.M; în continuare, spre localitatea Suiunduc (Gialar), lăsând-o în componența
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
am văzut cu ochiul minții cât de vrednice de pomenire vor fi să fie viitoarele asedii asupra așa ziselor elite intelectuale, în veci afurisite, cu apucături de hainie a intereselor naționale. Abia atunci vor lupta ele în felul locuitorilor din palanca Solnok, din același an al Hegirei, adică nu vor lupta ci vor fugi din țară, așa cum au strigat gospodinele cetății ciobanului Bucur, în anul 1990, în vremea când oștile minerești, călăuzite de victorie, în luna șevval, la 13-14 iunie, după
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
bello gallico), Bucecii cu mons Vocetius din Tacitus (Germania), Galații orașul de la Dunăre și poporul Galaților din Asia, Deșiu cu Desio din Lombardia, Clusiu cu Clusium din Etruria, Putna nume învederat slav și de origine post-romană cu Pidna, în fine Palanca cu Palanqua numele unui deputat din camera spaniolă ? Tot așa de puțin concludente sunt identitățile de schimbări fonetice ce s-ar observa între limbile celtice și limba română, precum de exemplu prefacerea lui c latin în p, quattuor, patru sau
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
Marea Nordului. S-ar acorda o șansă enormă, mai ales din punct de vedere economic, Moldovei de pe ambele maluri ale Prutului. Având Iașiul în centru, am putea reface drumul moldovenesc, legându-ne la sud de Odesa, ocolind Transnistria prin Chișinău, Căușeni, Palanca. Odesa ne permite accesul la magistrala estului (pe direcția nord sud), Moscova Kiev, și la cea transcontinentală în lungul stepelor Rostov pe Don Astrahan Alama Ata Urumci Beijing. Spre nord, de la Iași, ne putem racorda, prin Suceava, la Cernăuți și
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
parte, trebuie menționată rețeaua hidrografică, mai ales că Trotușul este cel mai mare râu al țării, în ceea ce privește suprafața bazinului și debitul apei. Izvorând din Munții Ciucului (culmea Păltiniș ), la 1360 m. altitudine, el formează numeroase depresiuni (între care Lunca, Ghimeș - Palanca, Brusturoasa - Agăș și Dărmănești ), având ca afluenți următoarele cursuri de apă: Tazlău, Oituz, Uz, Cașin, Asău, Ciobănașul, Slănic, Sulița. Aparținând Carpaților și Subcarpaților Orientali, putem înțelege și varietatea pe care o prezintă Valea Trotușului, în ceea ce privește flora și fauna. Pe lângă elemente
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
aparținut de plasa Tazlăul de Sus (1864). Dacă în 1865 au fost înregistrate 519 case, la recensământul din 2004 existau 3537 de locuitori. De-a lungul vremii, din comună au făcut parte și satele Agăș, Ciugheș, Buruienișul, Pârâul Ursului, Surdul, Palanca. Situată în nord-vestul Văii Trotușului, comuna se învecinează cu Tarcău (nord), Asău (est), Agăș (sud), Palanca, Ghimeș - Făget (vest). Toponime ca Brusturatul, Brusturețul, Brusturi, Brusturașul sunt întâlnite în Moldova și în Transilvania. Et.: d. ap. brustur(e) -et. nec. (DEX
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
recensământul din 2004 existau 3537 de locuitori. De-a lungul vremii, din comună au făcut parte și satele Agăș, Ciugheș, Buruienișul, Pârâul Ursului, Surdul, Palanca. Situată în nord-vestul Văii Trotușului, comuna se învecinează cu Tarcău (nord), Asău (est), Agăș (sud), Palanca, Ghimeș - Făget (vest). Toponime ca Brusturatul, Brusturețul, Brusturi, Brusturașul sunt întâlnite în Moldova și în Transilvania. Et.: d. ap. brustur(e) -et. nec. (DEX) ; probabil traco-dac. BUCIUMI, comună din fosta plasă Trotuș. Dacă pentru o vreme au aparținut de ea
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
când număra 13 case, pentru ca la recensământul din 2002, comuna să aibă 1144 de locuitori. Școala primară a fost construită în 1865. Et.: slv.donbrava « pădurice de stejar ». FĂGET, sat și comună, numită astăzi Ghimeș - Făget, situat în Depresiunea Ghimeș - Palanca, la confluența pârâului Bolovăniș cu râul Trotuș și la 38 km. de Comănești. Inițial, a fost un cătun al satului Ghimeș din Transilvania, ceea ce explică apariția sa în documentele de epocă în forme maghiare ca Gymesbük (1850, 1854), Gyimesbük și
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
Gutinașii - Gutinașiul - Gutinașul; Hàloșul - Haloș - Haloșiul - Hălașul; Josenii - Geosenii - Giosenii - Giosenii de Gios (!); Làpoș Lapoșul - Lăpușul - Leapoșul; Lucăceștii - Lucaciani - Lucăcenii - Lucăcește - Lucăceștii - Lupăceștii (!); Măgirești - Măgereștii - Măgireni - Măjerești - Mărgirești - Măjereștii; Nadișa - Nadèșa - Nadeșul - Nadija - Nadișe - Nădășeni - Nidișu; Onești - Oinești - Onceștii - Ioneștii; Palanca - Pălanca - Palanga; Pochița - Pochițul; Pralea - Prilea - Bralea; Răcăuți - Răcăuții - Răcăușii - Răscăuții - Văcăuții (!); Ruginești - Rugeneștii - Ruginoasa - Rujeneștii; Stănești - Stăneștii - Stăneasca - Sineștii - Stănceștii; Șăsurile - Șesul - Șesurile; Tuta - Tutova - Tuța; Valea Arinilor - Valea Arenilor - Valea Arinelor - Valea Rinilor (!); Zemeș - Gemeșul - Zămeașii - Zămeștii - Zămișul
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
întreprinzători evrei, greci, români, armeni sau bulgari. Cu diferențe nesemnificative, structura proprietății din județul Bacău era similară pentru majoritatea unităților administrativteritoriale ale Moldovei. Existau în județ proprietăți a căror întindere depășea 10.000 de hectare. Extinsă pe Valea Trotușului de la Palanca până la Dărmănești, moșia deținută de N. Dimitrie Ghica-Comănești era cea mai mare. Statul deținea în comuna Schitu Frumoasa o moșie de 10.000 de hectare. Un alt mare proprietar a fost prințul de origine germană Günter Schömburg Waldemburg. Având, alături de
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
lui martie, între 20 și 1 aprilie, în nr. 13, revista vieneză relata că, în urma hărțuielilor, încăierărilor și incursiunilor zilnice din jurul Calafatului și la trecerea sporadică pe malul stâng al Dunării, rezultau mulți răniți, care au fost trimiși la Vidin, Palanca și Belogradjić, întrucît la Calafat s-au ivit scorbutul și ftizia, iar la Rusciuk și Silistra era combătută o nouă izbucnire a febrei tifoide, cu un caracter mai grav. S-a constatat însă o scădere a holerei și dizenteriei, numărul
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]