226 matches
-
nu e nici o cestie de "creștere", nici cestie de "limbagiu", ci o foarte tristă datorie a tuturor oamenilor care a luat neplăcuta sarcină de a judeca despre netrebniciile ce se fac în lumea aceasta. Ba o foiță care-și macină palavrele tot la moara " Romînului" ajunge să se anine până și de persoana colaboratorilor "Timpului". Ba unul e ungurean, ba cellalt a fost corist la teatru. Despre asta nu e supărare, pot să înșire mult și bine asemenea filozofii și să
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
naturală, curajul lor înnăscut și iubirea lor de muncă îi face vrednici pentru un viitor mai mare, tot pe atuncea noi nu mișcăm nici degetul cel mic măcar în favorul lor, ci ne frământăm în turburări interne, amețiți de orgia palavrelor bizantine și putrezind de vii prin corupțiunea unor parveniți din Fanar carii sub pretextul a chiar ideilor naționale irosesc în vânt puterile noastre. [26 septembrie 1878] ["E CIUDAT CĂ TOCMAI NOI... E ciudat că tocmai noi, aceia cari n-am
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
în care economie publică și privată stăteau în raport cu veniturile fiecăruia, în care nici se scria, nici se vorbea altă limbă decât a noastră, în care dările erau minime și averile mari, în care în locul egalității era probitatea, în locul libertății de palavre, munca liniștită și câștigul liniștit, munca pământeană, apărată în toate ramurile ci de chiar clasele muncitoare organizate în bresle. Astfel teoriile liberale își găsesc astăzi cea mai amară ducere ad absurdum prin chiar puterea lor. Li s-a părut prea
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
cît[e] puteau munci sau produce ceva folositor s-au detras ramurilor de activitate economică pentru a aspira la funcțiuni publice, încît, în locul întrecerii pe calea industriei și a muncei în genere, viața nației se preface într-o întrecere în palavre, într-o luptă pentru puterea statului ca mijloc de existență. O deplasare generală începe în toată România. Oameni fără știință, fără onestitate și fără avere se grupează în toate părțile țării în partid radical, și fiecare din acești pitici se
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
asigurăm pe d. Costinescu că Cremieux si Montefiore n-ar cere c-o iotă mai mult decât ceea ce dă d-lui evreilor. Evreii sânt totdeuna gata de a recunoaște d-lui Costinescu și tutulor radicalilor privilegiul esclusiv de debitare de palavre politice, numai ei să poată cumpăra moșiile statului și cele particulare, să puie mâna în oraș și sate pe orice negoț și orice industrie, c-un cuvânt să aibă toate drepturile civile ale românului, fără a avea neplăcuta datorie de-
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
capitaluri pe cari, după cât se știe, le posedăm deja. Acest rezultat fericit al anului 1879 e a se atribui mai cu seamă sporirii nemăsurate a industriei naționale. S-au mai deschis în fericitul an 1879 câteva sute de fabrici de palavre și câteva mii de uzine de calomnii. Numai d. Brătianu, în ședința de alaltăieri a Camerei, calomniind opoziția, a câștigat un miliard în ochii partidului său. Nu numai industria aceasta, ci și cavalerii de industrie se înmulțesc pe zi ce
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
nației în plată peșin a tuturor actelor acestora de periclitare a bunului ei simț și a existenței ei. Mai multe generații viitoare, și cea actuală cu de prisos, sunt osândite a plăti cu sudoarea și munca lor colosalul capital de palavre și mistificațiuni grosolane câte s-au debitat de cătră plebea postulanților în cei din urmă patrusprezece ani. Dar lucrurile nu ce opresc aci. Pe când independența reală, proclamată de Vodă Cuza, în loc de-a costa un ban roșu, adusese din contră
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
cunoscut pe Mihai Eminescu, Titu Maiorescu și Ion Creangă, iar între 1892 și 1895 a fost director la o școală primară din Focșani. A colaborat la „Timpul”, „Epoca”, „Columna lui Traian”, „Convorbiri literare”, „Sămănătorul”, „Făt-Frumos”. Prefațându-i Literatura populară sau Palavre și anecdote (1882), Eminescu nădăjduia că „autorul lor își va continua lucrarea, în care arată talent și se va sili să dezgroape mai târziu poveștile lui Pepelea, cari sunt fără contestare mai vechi decât aceste ce scapără din contactul cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285544_a_286873]
-
români (1892), Spânul și omul cu barba roșie (1898). Snoavele publicate de el, fără precizarea numelor informatorilor, urmează tematica știută a facețiilor ce circulau în epocă. SCRIERI: Limba metaforică sau Graiul cârâitor la români, Focșani, 1892. Culegeri: Literatura populară sau Palavre și anecdote, pref. M.E. [M. Eminescu], București, 1882; Obiceiuri la români, București, 1884; Spânul și omul cu barba roșie, București, 1898. Repere bibliografice: Ov. Papadima, Folclorul în periodicele lui Hasdeu („Traian” și „Columna lui Traian”), SIL, 332; Gh. Cardaș, E.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285544_a_286873]
-
Codul Boerescu în așa chip încît ajung directori de drum de fier și de bancă și milionari. Practic e d. C. A. Rosetti, care pune pe Giani să-i stipuleze o plată de zeci de mii de galbeni pentru negoțul de palavre exercitat de la 1857 încoace. Auzit-au cineva de vrun roșu care, în politică, să fie atât de nepractic încît să piarză un ban? Miniștrii dați în judecată de acești virtuoși se disting prin absoluta lipsă de simț practic întru cât
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
produs, ce-a învățat a produce Carada, Costinescu, Eliad - cîrciumărescu, Fleva, Stolojan, Pherekydis e tutti quanti? Nimic, absolut nimic. În ce bunuri de utilitate pot ei să prefacă materiile prime? Ce industrii, ce meserii au introdus în țară? Nimic. Industria palavrelor și prăvăliile de minciuni. Dar acestea într-o țară cinstită nu fac parale, numai la noi se plătesc cu 120 milioane pe an. [24 - 25 august 1881] ["ASUPRA VIZITEI FĂCUTE... Asupra vizitei făcute de contele Andrassy la Sinaia "Pesther Lloyd
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
fac, asemenea în socoteala lor, ar fi taxați de către aceștia de trădători de patrie s. a. m. d. Noi credem din contra că la înființarea nouălor dieceze considerații politice ungurești nu trebuie să joace nici un rol. [4 octombrie 1881] LITERATURĂ POPULARĂ. PALAVRE, ANECDOTE, TACLALE Ș. A. Nu e popor care să fi intrat în contact cu românul fără ca acesta să-și bată joc de el. Sunt nenumărate anecdotele populare în cari se iau peste picior grecii, evreii, nemții, ungurii, polonii, muscalii; asupra țiganilor
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
țara ar sămăna numai a casă de nebuni, dar fiindcă miile aceste de vorbe nu sânt resimțite, nu au trecut în suc și sânge, nu au avut nici o influență educativă asupra lor, ele acoper cu zgomotul lor de moară de palavre o înjosire și versatilitate de caracter nemaipomenită decât în timpii cei mai răi a Împărăției bizantine. Ceea ce-i mai frumos e că se prefac a nu te înțelege. În zadar le-am spune "Nu există libertate a alegerilor" și le-
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
și alegeri, și forme parlamentare, și idei economice, și știință, și literatură. De aceea nu ne mirăm dacă vedem acest proteu al unui universalism incapabil și ambițios îmbrăcînd toate formele posibile: miniștri, financiari, întreprinzători de lucrări publice (cu capital de palavre), deputați, administratori, membri la primărie, soldați (care au luat Grivița cu gura), actori, totul în fine. Nimeni nu se va mira daca-i vom spune că în țara noastră se află advocați profesori de teologie, advocați revizori de școale și
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
o ajunge, și să-l înzestreze precum l-au mai înzestrat, înțelegem ca aceste persoane onorabile, fără viclenie cât firul de muștar, să mai crează și acum că d. C. A. Rosetti e sărac, deși a dovedit că măcinișul de palavre [î]i aduce 3000 de galbeni pe an - adică cât o moșie mare - să-i mai dea și azi un milion daca vor. Gustul dumnealor și cestiune de apreciație. La așa cultură generală, așa om; la așa turc, așa pistol
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
și ale statului. {EminescuOpXI 156} În acest înțeles am încheiat convenții comerciale cu statele europene, în prima linie însă cu Austro-Ungaria, pe baza unei perfecte reciprocități: adecă liberi noi de-a introduce toată industria noastră, precum dantele, postavuri, pielării, ceasornice, palavre patriotice, liberă și Austria de-a le introduce la noi. Din nenorocire, nu sîntem tari decât în ramura palavrelor, în celelalte am rămas mai pe jos, încît am renunțat la esportul lor; mai fericită Austria însă, care la ea acasă
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
cu Austro-Ungaria, pe baza unei perfecte reciprocități: adecă liberi noi de-a introduce toată industria noastră, precum dantele, postavuri, pielării, ceasornice, palavre patriotice, liberă și Austria de-a le introduce la noi. Din nenorocire, nu sîntem tari decât în ramura palavrelor, în celelalte am rămas mai pe jos, încît am renunțat la esportul lor; mai fericită Austria însă, care la ea acasă a pus taxă pe palavre, de vin mai scumpe decât ale noastre, dar încolo ne vine cu de toate
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
de-a le introduce la noi. Din nenorocire, nu sîntem tari decât în ramura palavrelor, în celelalte am rămas mai pe jos, încît am renunțat la esportul lor; mai fericită Austria însă, care la ea acasă a pus taxă pe palavre, de vin mai scumpe decât ale noastre, dar încolo ne vine cu de toate celea la noi, până și cu făină, pe când noi cată să ne mărginim la grâne, piei brute, lână, vite cornute etc. Ce se-ntîmplă însă? Frații maghiari
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
decât ale noastre, dar încolo ne vine cu de toate celea la noi, până și cu făină, pe când noi cată să ne mărginim la grâne, piei brute, lână, vite cornute etc. Ce se-ntîmplă însă? Frații maghiari sânt asemenea tari în palavre patriotice și slabi în puntul dantelelor. Există într-adevăr o brumă de industrie prin Ardeal între sași și români, cari, neavând atâta râvnă patriotică la funcții și advocatură, se mai ocupă ba cu pielăria, ba cu postăvăria, ba cu alte
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
pentru că eu nu eram conștient de pericol cum trebuie și deci n-aveam cum să fiu vigilent. Ne-am dus să invităm furnizorii de cărbune și gheață la cârciumă și le-am făcut cinste cu bere și am stat la palavre, în locantele acelea somnoroase și negre de arșiță, unde până și muștele preferau să se târască mai degrabă decât să zboare, parcă bete de la mirosul de camfor al pisoarelor, de la izul acru de malț și de la pustiul acela fierbinte și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
explic... Stai departe de mine, asta e tot ce-ți cer. Nenorocitule! am strigat, cu lacrimi în ochi. Ticălosule! Sper să crăpi! Padilla a venit în fugă după mine și m-a strigat din salon: Haide, nu mai sta la palavre. Am ieșit bocind, lovind cu piciorul mobila din nuiele și hârtie și am dat buzna afară: Ce-i cu tine? De ce plângi? Nu mai reziști? I-am răspuns când m-am simțit în stare: — Nu, m-am certat cu cineva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
cu presupusa ei vizită decât la câteva seri după aceea, când am auzit o mână de femeie bătându-mi în ușă. Venea într-un moment prost, căci Sophie Geratis era la mine, pe pat, numai în combinezon, și stăteam la palavre. Văzând-o că tresare, i-am spus: Nu te îngrijora, scumpo, nu las pe nimeni să ne deranjeze. I-a plăcut mult că am vorbit așa, și de-aici am început iar să ne pupam, iar spiralele de sârmă ale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
să vină să mă vadă vineri, la ora 1 după-masă. Bănuiesc că a adăugat „după-masă“ pentru cazul În care aș fi crezut că e vreuna care n-are somn și Îți apare la ușă la 1 dimineața, ca să stea la palavre despre situația actuală de pe piața operelor de artă. Am privit cu ezitare În jur. Poate ar trebui să-i dau dreptate lui Tom și să fac puțină ordine. Garsoniera mea e o anexă a depozitului, Înaltă de nouă metri și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
jucată. Precum ziseseși și data trecută, dacă nu mă-nșel. Și data dinainte, și de mai înainte, și de răs-răs-mai-înainte. Merde! Nimeni nu te poate admira mai mult decât o faci tu însuți, demone! Restul sunt vorbe! Vorbe mari! Gogoși! Palavre! parează Iepurele. Am început să ne obișnuim cu ele, pe cuvântul meu de cavaler, sare Bursucul. Asta-i bântuire reziduală, zău. Mai schimbă placa. Măgulește-ne! Renunță la banalități. Surprinde-ne și tu, cu ceva nou. Îndrăzniți...?!? Șopârlelor! Șobolanilor! Gândacilor
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
nost', săracu', avea programu' lui lejer, convenabil și prestabilit. De voie. Pe priorități. Toată săptămâna o aburea la serviciu, ca un belfer, se cruța, iar sâmbăta, duminica și de sărbători, mai venea cu noi, amărâtu', la o miuță, la o palavră și la o bericică. Era mulțumit și era și iubit! Ce dacă mai scârțâia din încheieturi? Boala lungă, sănătate sigură! Trebe'că tocmai Necuratu' l-a-mpins să păcătuiască, adică să-și pună el pirostriile! Nemernica, aprozarista, țoapa, hahalera aia
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]