168 matches
-
fost reconstruit prin anul 213 d.Chr. de către soldații sirieni care serveau Imperiul în castrul de la Porolissum. Aceștia au închinat noul templu zeului lor stramosesc Bel. Odată cu pătrunderea creștinismului în Dacia Romană, acest templu suferă o nouă transformare devenind basilică paleocreștină. Cea mai grăitoare descoperire în acest sens este un vas cu simboluri creștine datate pe la mijlocul secolului al IV-lea d.Chr., fapt ce confirmă prezența pe teritoriul fostei așezări romane Porolissum a unei puternice comunități creștine care vorbea limba latină
Jac, Sălaj () [Corola-website/Science/301804_a_303133]
-
popoare blânde († pe la 414). Nicolae Iorga, Constantin C. Giurăscu și Radu Vulpe au scris că activitatea de evanghelizare a lui Niceta s-a realizat atât la nord cât și la sud de Dunăre. Săpăturile arheologice din anul 1971 sub bazilica paleocreștină de la Niculițel (lângă anticul "Noviodunum", în Sciția inferioară) au dezgropat un "Martyrion" și mai vechi, așezat la temelie. Pe lângă mormântul cu inscripții tombale foarte vizibile al lui Attalos, Kamasis, Filippos și Zoticos, sub cripta celor patru, au fost găsite moaștele
Istoria creștinismului în România () [Corola-website/Science/302635_a_303964]
-
în picioare, desculți, aplecați înainte într-un ușor semiprofil. În scena răstignirii, deasupra crucii apare soarele și luna sub forma unor discuri ce au înscrise în cadrul lor figuri omenești puternic colorate în roșu. Apariția aceasta este considerată ca un element paleocreștin, Evangheliile amintesc întunecarea soarelui la moartea pe cruce a lui Iisus, dar nu numai atât, colindele care circulă prin Stolna și prin satele din împrejurimi, perpetuează imaginea soarelui și a lunii scăldate în sânge. Apar diferite romburi și piramide în
Biserica de lemn din Stolna () [Corola-website/Science/312910_a_314239]
-
S-au desființat pilaștrii medievali (păstrându-se doar două dintre capitelurile originale), iar bolțile, cu excepția celor din absida sanctuarului, au fost înlocuite cu un tavan casetat. Noua criptă din spatele altarului, cu planul în formă de cruce, dă impresia unui mausoleu paleocreștin. Rămășițele pământești ale membrilor familiei Károlyi au fost strămutate în noua locație. Hramul inițial al bisericii, Nașterea Domnului, a fost înlocuit de Alexandru Károlyi cu cel de Sf. Anton de Padova. Din interior merită a fi menționate fragmentele mobilierului în
Căpleni, Satu Mare () [Corola-website/Science/301759_a_303088]
-
Național din România în anul 2010 (cod LMI CJ-I-m-A-07210.03). a fost fondată ca o așezare dacă sub numele probabil de "Turdava". A fost cucerită de romani și redenumită "Potaissa". Pe aceste locuri s-ar fi descoperit mai multe vestigii paleocreștine. În Evul Mediu s-au ținut în total la Turda 127 Diete ale Transilvaniei (adunări ale stărilor). În 1568 Ioan al II-lea Sigismund Zápolya, principe al Transilvaniei, a emis aici Edictul de la Turda, primul decret de libertate religioasă din
Turda () [Corola-website/Science/296960_a_298289]
-
biserici creștine au apărut în secolul al IV-lea, având ca model vechile bazilici romane. Bazilica creștină preia formele bazilicii profane pe care le adaptează funcțiunii religioase, dobândind cu timpul o structură arhitecturală complexă transmisă în întreaga lume creștină. Arhitectura paleocreștină cunoaște două tipuri constructive principale: Stilurile de construcție erau diferite în diverse parți ale lumii. În zonele cu clima caldă și umedă, clădirile erau construite astfel încât să ofere răcoare și umbră, pe când în zonele cu clima rece, ele constituiau un
Istoria arhitecturii () [Corola-website/Science/317069_a_318398]
-
în mână și Sf. Duh sub formă de porumbel); într-un alt dreptunghi, Fecioara Maria; în medallioane Sfinții Cozma și Damian. În cele patru colțuri ale tavanului, cei patru apostoli. În altar un miel simbol al lui Iisus Hristos, tema paleocreștină.
Biserica de lemn din Ferești () [Corola-website/Science/316485_a_317814]
-
Primăriei districtului Praga 3, reprezentanții ministerelor culturii din Republica Cehă și din Slovenia au avut o reuniune comună în care au nominalizat această biserică pentru înscrierea pe lista Patrimoniului Mondial UNESCO. Plečnik și-a găsit inspirația în modelele antice și paleocreștine. Biserica este inspirată de templele Egiptului Antic și de bazilicile primilor creștini și se află la marginea mișcărilor moderne, având forma unei arci. O serie de motive folosite de Plečnik pentru decorațiunile clădirii sale sunt inspirate de simboluri regale, mai
Biserica Preasfânta Inimă a lui Isus din Vinohrady () [Corola-website/Science/336178_a_337507]
-
Mausoleul lui Augustus, Ara Pacis, Arcul lui Constantin, Piramida lui Cestius și Bocca della Verità. De multe ori trecută cu vederea, moștenirea medievală a Romei este una dintre cele mai importante dintre cele ale orașelor italiene. Bazilici datând din era paleocreștină includ Santa Maria Maggiore și San Paolo Fuori le Mura (cea din urmă reconstruită în mare parte în secolul al XIX-lea), amândouă găzduind mozaicuri din secolul IV d.Hr.. Mozaice și fresce medievale notabile pot fi văzute și în
Roma () [Corola-website/Science/296557_a_297886]
-
un sanctuar creștin ortodox cu hramul Sfântului Dumitru, ocrotitorul orașului Salonic. Este principalul sanctuar dedicat acestui sfânt. Biserica datează de pe vremea când orașul Salonic era cel de-al doilea oraș ca mărime din Imperiul Bizantin. Face parte din situl "Monumentelor Paleocreștine și Bizantine din Salonic", se află pe lista monumentelor care fac parte din Patrimoniul mondial UNESCO, din 1988. Prima biserică datează din secolul al IV-lea și a fost construită pe locul unor băi romane. A cunoscut o primă organizare
Biserica Sfântul Dumitru din Salonic () [Corola-website/Science/317660_a_318989]
-
Habacuc l-a ajutat pe Daniel la nevoie. Acest episod biblic - eronat pus în legătură cu Habacuc - s-a bucurat în tot Evul Mediu și chiar mai târziu de mare considerație: dovadă stau impresionantele reprezentări de-a lungul veacurilor: de la nenumăratele sarcofage paleocreștine și basoreliefuri prin bazilicii de prin sec. al IV-lea (ex. basorelieful de pe ușa bazilicii sf. Sabina din Roma, cca. 430 e.c.) până la portalul bisericii sf. Fidel din Como și la capitelul Baptisteriului din Parma (din școala antelamică) și la
Habacuc () [Corola-website/Science/303396_a_304725]
-
poate chiar loc rivnit!?! Cei plecați își au portretele puse la vedere - se uită unii chiar viu...“, notează pictorul pe o schiță făcută la fața locului. Unde descoperă artistul nostru acest loc? Aflăm din notațiile sale - vizitind columbarii și sarcofage paleocreștine. Popasul român a lui Bogdan Vladuta este, în final, un pelerinaj la rădăcinile creștinătății. Este asemeni unui parcurs inițiatic în încercarea de a descoperi eternitatea, ca o prezență concretă a existenței noastre. Cei doi ani de experiență petrecuți la Romă
Bogdan Vlăduță () [Corola-website/Science/319410_a_320739]
-
cu fresce și mozaicuri. Niciun monument din secolul al IV-lea nu se mai păstrează în starea lui inițială datorită intervențiilor repetate de-a lungul timpului. Cu unele variante, schema acestor biserici va fi răspândită în întreaga lume creștină. Pictura paleocreștină atinge apogeul între secolele al III-lea și al IV-lea. La început (secolul al II-lea), creștinii văd în pictură doar o amintire a păgânismului, un mijloc de idolatrie, ceea ce duce la un refuz categoric al imaginii pictate. Ulterior
Arta paleocreștină () [Corola-website/Science/315179_a_316508]
-
cult), catacombe și primele biserici. Imaginile cele mai frecvente sunt: Isus, crucea și alte simboluri ale credinței creștine (mielul, păstorul, porumbelul, peștele etc.). Treptat, imaginile dobândesc o semnificație narativă și educativă și sunt reprezentate o diversitate de teme biblice. Arta paleocreștină este originea stilului bizantin de mai târziu. Arhitectura popoarelor germanice rezultate în urma dezintegrării Imperiului Roman se caracterizează printr-o gamă redusă de mijloace de expresie și lipsa de imaginație a concepțiilor edilitare. O creație reprezentativă pentru această perioadă este Mausoleul
Istoria artei () [Corola-website/Science/297389_a_298718]
-
un inel confecționat din fir de aur, descris separat de K.Horedt și de N.Vlassa . Inelul are o formă ovală, cu dimensiuni de 15 x 16 mm și poartă inscripția latină VTE . Urarea aceasta se întâlnește pe numeroase obiecte paleocreștine romane de după anul 250 d.C. Inelul se află în prezent la Muzeul de Istorie al Transilvaniei din Cluj. O lespede de piatră găsită la Turda aparține sculpturilor romane cu banchetul funebru. In tematica sculpturii funerare, banchetul funerar a devenit cu
Presupusele vestigii paleocreștine de la Turda () [Corola-website/Science/307361_a_308690]
-
satul Adamclisi Constanța "Tropaeum Traiani" i)2. Cavou cu pictură Municipiul Constanța Constanța i)3. Edificiu cu mozaic Tomis Municipiul Constanța Constanța i)4. Complexul de băi Comuna Geoagiu, satul Geoagiu Hunedoara române cu apă termală Germisara i)5. Basilica paleocreștină Comuna Niculițel, satul Niculițel Tulcea cu criptă i)6. Biserica medievală Comuna Niculițel, satul Niculițel Tulcea timpurie treflată ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── j) Monumentele medievale identificate pe baza cercetărilor arheologice ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Nr. Denumirea Unitatea administrativ-teritorială Județul ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── j)1. Vestigiile reședinței Comuna Șoimi, Bihor familiei Borșa
EUR-Lex () [Corola-website/Law/127908_a_129237]
-
Lui Isus și Mariei celor dragi Prefața autorului Istoria este o disciplină elegantă, de sinteză, capabilă să dea strălucire gândirii individuale și percepere evenimentelor, altfel ignorate. Elemente ale prezenței paleocreștine în necropolele din Sciția Minor (secolele IV-VI), invită cititorul să pătrundă, printre explicații și comentarii, hărți, schițe și imagini (56), în contextul istoric al primelor comunități creștine dobrogene. Cartea răspunde celui real interesat de începuturile creștinismului pe teritoriul românesc
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
orice mijloace. Pr. dr. Sebastian Diacu, O.F.M. Conv. Prefața editorului Inițiatorul proiectului «Biblioteca de istorie», din cadrul Editurii franciscane Serafica, din Roman, Pr. dr. Sebastian Diacu, ne propune o nouă publicație, a patra din serie, dedicată unor Elemente ale prezenței paleocreștine în necropolele din Sciția Minor (secolele IV-VI). Publicând-o, autorul ne pune în mâini și în fața ochilor o istorie vie, documentată, dinamică, plină de culori vii și cu accente intense prin care ne invită să pășim pe urmele primilor
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
început a fi demonstrată de către cercetarea arheologică de la sfârșitul secolului XIX. În secolul XX, analiza creștinismului, sub diferitele sale aspecte (organizatoric-funcțional, epigrafic, arhitectural etc.), avea să intre în domeniul de cercetare al specialiștilor odată cu individualizarea unor noi elemente privind prezența paleocreștină în necropolele Sciției Minor. Pentru analiza elementelor sus-amintite, ca urmare a interesului acordat de către arheologia secolului XX, această știință avea să se îmbogățească prin noi descoperiri de materiale arheologice și printr-o bază informativ-documentară. În timp ce, materialele provenite din cercetările arheologice
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
Sciția Minor conține: un catalog alfabetic detaliat al descoperirilor arheologice și problemele ce se impun unei prezentări istorice pertinente, destul de ample, după cum se poate vedea și din ilustrațiile ce însoțesc prezentarea. Ultimul capitol, dedicat examinării problemelor generale referitoare la necropolele paleocreștine din Sciția Minor, analizează riturile funerare (incinerația și inhumația) în secolele IV-VI, unde va fi prezentată și o tipologie a mormintelor de inhumație (cele considerate a fi creștine), tipurile de morminte în care s-au descoperit elemente paleocreștine, mormintele
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
necropolele paleocreștine din Sciția Minor, analizează riturile funerare (incinerația și inhumația) în secolele IV-VI, unde va fi prezentată și o tipologie a mormintelor de inhumație (cele considerate a fi creștine), tipurile de morminte în care s-au descoperit elemente paleocreștine, mormintele în groapă simplă, monumentele funerare. În Descoperiri arheologice extra-coemeteriale sunt analizate elementele din bazilicile paleocreștine și din locurile izolate. Capitolul se încheie cu o Privire retrospectivă asupra elementelor paleocreștine rezultate din descoperirile arheologice din Sciția Minor a secolelor IV
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
va fi prezentată și o tipologie a mormintelor de inhumație (cele considerate a fi creștine), tipurile de morminte în care s-au descoperit elemente paleocreștine, mormintele în groapă simplă, monumentele funerare. În Descoperiri arheologice extra-coemeteriale sunt analizate elementele din bazilicile paleocreștine și din locurile izolate. Capitolul se încheie cu o Privire retrospectivă asupra elementelor paleocreștine rezultate din descoperirile arheologice din Sciția Minor a secolelor IV-VI și cu unele Considerații finale. Această contribuție istorică, sub forma unor analize sistematice, vine în
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
creștine), tipurile de morminte în care s-au descoperit elemente paleocreștine, mormintele în groapă simplă, monumentele funerare. În Descoperiri arheologice extra-coemeteriale sunt analizate elementele din bazilicile paleocreștine și din locurile izolate. Capitolul se încheie cu o Privire retrospectivă asupra elementelor paleocreștine rezultate din descoperirile arheologice din Sciția Minor a secolelor IV-VI și cu unele Considerații finale. Această contribuție istorică, sub forma unor analize sistematice, vine în sprijinul aprofundărilor științifice ulterioare ori individuale de îmbogățire culturală despre istoria creștinismului pe meleagurile
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
stratigrafic combinat cu extinderi locale în suprafață, determinate de caracterul sau importanța descoperirilor. În acest mod au fost redegajate bazilica trinavă și porțiuni din incinta romano-bizantină, cercetate anterior de P. Nicorescu. S-au efectuat cercetări complete asupra unei noi bazilici paleocreștine și unele sondaje stratigrafice interesând locuirile intra și extra muros din epocile greacă, romană și romano-bizantină. Cele mai interesante rezultate ale acestor ani de investigații au fost date de observațiile privind existența unui edificiu bazilical anterior pe amplasamentul bazilicii trinave
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
unicat în întregul bazin pontic). Asistăm la existența unei lotizări de tip familial, a unei rețele de alei și străzi care asigura accesul la unitățile acesteia. Cu această ocazie, în acest sector, a fost identificată și cercetată și o bazilică paleocreștină extra muros cu amenajări subterane de un tip nemaiîntâlnit printre monumentele contemporane ale Dobrogei. În anul 1998, în sprijinul afirmației de mai sus, cercetătoarea Irina Achim, în Monumente de cult creștine în provinciile Scythia Minor și Moesia Secunda (sec. IV
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]