168 matches
-
au durat în piatră, cărămidă și mortar impunătoare locașuri de rugăciune. Efectuarea unor săpături arheologice, între anii 1891-1909, sub conducerea lui Grigore Tocilescu (1850-1909), George Murnu (1868-1957), Gustav V. Kube (1884-1918) ș.a., au dus la descoperirea progresivă a cinci bazilici paleocreștine (una episcopală). Trei bazilici au cripte pentru martiri (bazilica A) și moaște de martiri: bazilicile C, construită într-o fostă cisternă, și D, cu transept (datate între secolele IV-VI). Alte două bazilici se află în afara zidului de incintă: la
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
necropole din Sciția Minor 12.1. Amza (Telița, jud. Tulcea) În urma cercetărilor efectuate în așezarea de la Amza de către V. H. Baumann, s-a constatat o preluare și o perpetuare a unor culte păgâne, care s-au amestecat cu elementele prezenței paleocreștine din satele autohtone, incapabile să reziste în fața presiunii credințelor arhaice de natură magico-religioase ori a manifestărilor religioase străvechi, înrădăcinate adânc în spiritualitatea maselor populare. Aceasta din urmă este reflectată de materialele arheologice descoperite (aproape exclusiv din ceramică) în acest sit
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
frunză cu trei lobi, probabil de la bazilica descrisă mai sus, din a doua jumătate a secolului VI. Cercetările arheologice desfășurate în anul 1987 în teritoriul orașului au scos la lumină, la cca. 3 km vest de cetate, un complex monastic paleocreștin - două bazilici cu câte o singură navă, o capelă cu absidă și diferite anexe înconjurate de o incintă - cu trei faze constructive, fiind datată între a doua jumătate a sec. IV și prima parte a sec. VII p.Chr. Între
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
36), indicându-ne astfel prezența unei comunități creștine consistente, cu organizare bisericească și lăcașuri de cult. Mărturiile arheologice evidențiază pătrunderea timpurie a creștinismului în a doua jumătate a primului secol, fapt ce plasează așezarea în rândul celor mai perseverente centre paleocreștine din zona Dunării de Jos. Bazilica (dimensiunile interioare de 13,80 m x 10,75 m), precum și nartexul, construite din piatră legată cu mortar, sunt datate pentru secolele V-VI. Deși a fost identificată printre altele și o bazilică cimiterială
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
de lângă Silistra, are conținut clar creștin: Maica Domnului este redată cu Pruncul Isus, pe genunchi, flancați de Sfinții Arhangheli Mihail și Gabriel. Piesa datează probabil din secolul VII. Aceste descrieri reflectă mărturiile tardive ale artei sculpturale, prezente în ritualul funerar paleocreștin, despre prelungirea agoniei mentalităților politeiste, care mai păstrau încă unele reflexe accentuate ce vor fi înlocuite ori vor dispărea total în perioada următoare. Capitolul III Analiza generală a elementelor paleocreștine 1. Rituri funerare în necropolele Sciției Minor (secolele IV-VI
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
reflectă mărturiile tardive ale artei sculpturale, prezente în ritualul funerar paleocreștin, despre prelungirea agoniei mentalităților politeiste, care mai păstrau încă unele reflexe accentuate ce vor fi înlocuite ori vor dispărea total în perioada următoare. Capitolul III Analiza generală a elementelor paleocreștine 1. Rituri funerare în necropolele Sciției Minor (secolele IV-VI) Riturile funerare surprinse de către cercetarea arheologică, începând de la sfârșitul secolului XIX și până în prezent în necropolele Sciției Minor ne oferă o imagine de ansamblu asupra orientării religioase a locuitorilor acestei
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
tumul ca lângă Axiopolis etc., unele tencuite și decorate în interior cu picturi specifice epocii, ca la Durostorum și Tomis (până în secolul IV inclusiv), altele aveau forma și rolul unor cripte adăpostind relicve de martiri, dispuse sub altarul unor bazilici paleocreștine. b) Observații Mormintele de inhumație (sec. I-IV) se pot grupa în: 1) morminte tumulare scad din importanță după secolul IV și odată cu utilizarea sarcofagelor (adăpostite sub tumuli); 2) morminte simple de inhumație urmate de generalizarea orientării defuncților creștini (V-
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
2) morminte simple de inhumație urmate de generalizarea orientării defuncților creștini (V-E) și de stabilirea poziției acestora (secolul IV), fapt ce a dus la depunerea tot mai redusă a ofrandelor sau chiar a absenței totale a acestora din mormintele paleocreștine. 2. Elemente paleocreștine în morminte 2.1. Morminte cu groapă simplă Această categorie de morminte, din diferite necropole, ne ilustrează prezența elementelor paleocreștine, deosebit de importante pentru istoria creștinismului timpuriu pe teritoriul românesc: 1) Beroe (Piatra-Frecăței, jud. Tulcea), unde mormintele în
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
de inhumație urmate de generalizarea orientării defuncților creștini (V-E) și de stabilirea poziției acestora (secolul IV), fapt ce a dus la depunerea tot mai redusă a ofrandelor sau chiar a absenței totale a acestora din mormintele paleocreștine. 2. Elemente paleocreștine în morminte 2.1. Morminte cu groapă simplă Această categorie de morminte, din diferite necropole, ne ilustrează prezența elementelor paleocreștine, deosebit de importante pentru istoria creștinismului timpuriu pe teritoriul românesc: 1) Beroe (Piatra-Frecăței, jud. Tulcea), unde mormintele în groapă simplă sunt
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
dus la depunerea tot mai redusă a ofrandelor sau chiar a absenței totale a acestora din mormintele paleocreștine. 2. Elemente paleocreștine în morminte 2.1. Morminte cu groapă simplă Această categorie de morminte, din diferite necropole, ne ilustrează prezența elementelor paleocreștine, deosebit de importante pentru istoria creștinismului timpuriu pe teritoriul românesc: 1) Beroe (Piatra-Frecăței, jud. Tulcea), unde mormintele în groapă simplă sunt cele mai frecvente. În acest sit arheologic s-au surprins înmormântări simple și duble, reînhumări și înhumări doar de cranii
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
Isaccea, jud. Tulcea) unde mormintele erau protejate cu țigle; 5) Sucidava (jud. Constanța) unde, în cele șase morminte de inhumație prezente în bazilica creștină din secolul IV, defuncții erau lipsiți de obișnuitul inventar funerar întâlnit în necropole păgâne. Elementele prezenței paleocreștine sunt date de înhumarea lor în bazilică, de orientarea V-E a defuncților, de semnul crucii pe o cărămidă din mormântul D, precum și de descoperirea unor amfore (în afara mormintelor, vezi infra) conținând formule epigrafice creștine); 6) Tomis (municipiul Constanța): din
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
datare specifică perioadei romano-bizantine. Tot aici trebuie amintită și prezența unor morminte colective (M103 și M111) dispuse în formă de cruce, precum și a altor morminte simple (într-un caz, prevăzut cu un pat de țigle și cu inventar). Elementele prezenței paleocreștine sunt date de sărăcia ori absența inventarului funerar (cele mai multe cazuri), de orientarea defuncților (V-E), poziția mâinilor pe bazin precum și a unor cruci modeste din sârmă de bronz etc. 2.2. Monumente funerare Monumentele funerare constituie o altă serie de
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
ori absența inventarului funerar (cele mai multe cazuri), de orientarea defuncților (V-E), poziția mâinilor pe bazin precum și a unor cruci modeste din sârmă de bronz etc. 2.2. Monumente funerare Monumentele funerare constituie o altă serie de indicii privind prezența elementelor paleocreștine în necropolele din Sciția Minor, dintre care amintim: 1) cripta bazilicii A de la Argamum, plasată sub prezbiteriu; 2) sarcofagul din piatră sau alte construcții funerare de la Callatis (jud. Constanța) precum: a) mormintele cu cameră boltită și cu dromos (M78, M318
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
Minor, dintre care amintim: 1) cripta bazilicii A de la Argamum, plasată sub prezbiteriu; 2) sarcofagul din piatră sau alte construcții funerare de la Callatis (jud. Constanța) precum: a) mormintele cu cameră boltită și cu dromos (M78, M318, M338), care prezintă elemente paleocreștine (o inscripție creștină, semnul frecvent al crucii etc.) databile în secolul V; b) mormintele cu cameră simplă construite din piatră (cavouri), rectangulare, înconjurate cu zid din același material tencuit cu mortar, prevăzut cu un dromos; c) mormintele cu galerie simplă
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
Halmyris (Dunavățul de Jos, jud. Tulcea), prevăzut cu dromos (descoperită la 15 august 2001). Monumentul conține scheletele a doi martiri (Epictet și Astion, secolul III). Asistăm la o înhumare ulterioară din secolul VI, precum și la o serie întreagă de elemente paleocreștine: reprezentări picturale în roșu și verde, scrieri epigrafice, orientarea V-E a scheletelor, absența inventarului etc.; 4) cripta mică a unei bazilici din Histria (jud. Constanța), descoperită în 1950. Cripta, zidită din cărămizi legate cu mortar, a fost prevăzută cu
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
cupolă emisferică, realizată din cărămizi și pietre prinse cu mortar alb-roz, prezenta în interior o structură etajată. La partea superioară, a monumentului amintit, a fost identificat un sicriu mare, trapezoidal (1,98 m x 1,40 m). Elementele prezenței martirice paleocreștine ale acestui monument sunt date de prezența a două inscripții grecești referitoare la identificarea celor 4 schelete descoperite in interiorul monumentului, orientarea rituală a acestora și absența obiectelor de inventar; 6) complexele funerare la Tomis (municipiul Constanța): a) cavourile cu
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
de lemn (laturile lungi aveau incizate cruci de tipul crux Latina). Monumentul e prevăzut cu niște nișe în partea superioară a camerelor funerare, unde au fost descoperite mai multe opaițe cu semnul crucii și alte obiecte de inventar cu simboluri paleocreștine (o cruce și doi porumbei incizați pe o cataramă de argint aurit) etc.; b) morminte în firidă cu o cameră de acces: 64 de morminte cu sicrie sau fără și 3 morminte-cenotaf, unde se puteau constata înhumări simple sau duble
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
mormintelor creștine siriene asupra celor din Tomis; d) criptele pentru relicve prezente la 5 din 6 bazilici; cea a bazilicii mari din sectorul vestic al orașului poate fi considerată cea mai vastă construcție cruciformă pertinentă aparținând unui edificiu de cult paleocreștin; 7) monumentele funerare din Tropaeum Traiani (Adamclisi, jud. Constanța) sunt reprezentate de: a. prezența a două cripte pentru martiri: 1) bazilica «simplă» A, care conține scheletele a 5 martiri. Cripta, identificată sub pavimentul prezbiteriului, prevăzută cu o scară de acces
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
un cavou funerar deosebit de îngrijit (3,60 m x 2,30 m, iar înălțimea de 2,18 m), având 9 schelete dispuse alăturat). Hipogeul era prevăzut cu un dromos (3 m) cu 5 trepte (-2,20 m) și cu elemente paleocreștine: două inscripții grecești, cruci foarte frecvente pe toți pereții, o cruciuliță de aur cu o piatră roșie în mijloc. Peste acest cavou a fost amenajat un alt mormânt (5 schelete dispuse alăturat), unde au fost descoperite fragmente ceramice, un mic
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
o piatră roșie în mijloc. Peste acest cavou a fost amenajat un alt mormânt (5 schelete dispuse alăturat), unde au fost descoperite fragmente ceramice, un mic vas cilindric de bronz etc. Monumentul, din secolul VI, indică zona centrală a necropolei paleocreștine callatiene. Mormântul de tip hipogeu de la Tomis are o cameră funerară la vest (6,15 m x 3,90 m x 2,90 m), decorată cu o pictură complicată (motive geometrice, vegetale și hagiografice). Este prevăzut la est cu un
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
geometrice, vegetale și hagiografice). Este prevăzut la est cu un dromos (3,65 m x 1,46 m) cu o scară cu trepte din blocuri de calcar, a cărei boltă de cărămizi s-a fragmentat. Se remarcă prezența unor elemente paleocreștine evidente precum: orientarea V-E a defuncților, obiectele de inventar (fragmente de amforă, de sticlă; un mic vas de argint etc.), motivele hagiografice, inscripțiile grecești simple sau cu monogramul lui Cristos pe o masă monolită de calcar cu două picioare
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
etc.), motivele hagiografice, inscripțiile grecești simple sau cu monogramul lui Cristos pe o masă monolită de calcar cu două picioare, semnul crucii etc., prezența a 4 monede de bronz din secolul IV. 3. Descoperiri arheologice extra coemeteriale 3.1. Bazilici paleocreștine Din cele 30 de bazilici descoperite în Sciția Minor, unele conțin și cripte-martyrium, altele cripte-reliquarium, iar restul, deocamdată, întrucât cercetările nu s-au finalizat încă, nici una dintre toate aceste. Cripta, ca element compozițional al planului bazilicii, este o încăpere subterană
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
conțin și cripte-martyrium, altele cripte-reliquarium, iar restul, deocamdată, întrucât cercetările nu s-au finalizat încă, nici una dintre toate aceste. Cripta, ca element compozițional al planului bazilicii, este o încăpere subterană, acoperită de boltă, existentă de obicei sub altarul unor bazilici paleocreștine (secolele IV-VI), ca o expresie a venerației față de martiri. În criptă se păstra corpul întreg al unuia sau a mai multor martiri creștini ori relicve ale acestora, fapt verificabil în secolul VI, când existența moaștelor (chiar dacă nu depuse într-
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
întreg al unuia sau a mai multor martiri creștini ori relicve ale acestora, fapt verificabil în secolul VI, când existența moaștelor (chiar dacă nu depuse într-o criptă) este o condiție esențială pentru fundarea unei bazilici. Din cele 30 de bazilici paleocreștine identificate în spațiul Sciției Minor, 19 cripte aveau sub altar: a) 8 cripte-martyrium: Axiopolis (capela ad sanctos) -1, Halmyris -1, Niculițel -1, Tomis -3, Tropaeum Traiani -2; b) 11 cripte-reliquarium: Argamum -1, Beroe -1, Capidava -1, Histria -1, Tomis -5
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
-1, Histria -1, Tomis -5; Tropaeum Traiani -2. Cinci bazilici cimiteriale au deservit serviciul funerar al necropolei în următoarele așezări: bazilica D - Argamum, A - Axiopolis, Beroe, B - Noviodunum (edificiu inedit) ; D - Tropaeum Traiani. 3.2. Descoperiri în locuri izolate Elementele paleocreștine descoperite în afara necropolelor sunt date de următoarele aspecte (pe care le prezentăm alfabetic): 1) prezența la Amza/Telița (jud. Tulcea) a unor materiale, aproape exclusiv ceramice, referitoare la cultul cavalerului trac (secolul IV). În acest caz, asistăm la sincretismul unor
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]