117 matches
-
italiene”, „Arhivele Olteniei”, „Studii și materiale de istorie medie”, „Revista istorică”, „Arhiva românească”, „Revista arhivelor” ș.a. I s-a decernat Premiul „Adamachi” al Academiei Române pentru lucrarea Tudor Vladimirescu. Glose, fapte și documente noi (1821), apărută în 1927. Excelent profesor de paleografie chirilică, V. s-a fixat asupra primei jumătăți a secolului al XIX-lea. A cercetat manuscrisele cronicarilor întârziați (Dionisie Eclesiarhul. Un manuscris din 1816, în „Arhivele Olteniei”), alte texte (O satiră în versuri din Moldova anului 1821, în „Studii și
VIRTOSU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290582_a_291911]
-
sale) și Foletul novel, un soi de „prognosticon” cuprinzând perioada 1693-1704, tălmăcit de Giovanni Candido Romano, secretarul italian al lui Brâncoveanu, după acele foglietti novelli italienești, texte care aveau o marcată substanță astrologică, permițând interpretări cu caracter politic. Opririle în preajma paleografiei, ca în Chirilicale (I-II, 1940-1942), Din paleografia chirilică românească (1956), apărute în reviste, apoi în volumul Paleografia româno-chirilică (1968), dovedesc constanța unor preocupări, cartea, unică în literatura consacrată acestor chestiuni, studiind originile, răspândirea și evoluția scrierii chirilice la români
VIRTOSU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290582_a_291911]
-
cuprinzând perioada 1693-1704, tălmăcit de Giovanni Candido Romano, secretarul italian al lui Brâncoveanu, după acele foglietti novelli italienești, texte care aveau o marcată substanță astrologică, permițând interpretări cu caracter politic. Opririle în preajma paleografiei, ca în Chirilicale (I-II, 1940-1942), Din paleografia chirilică românească (1956), apărute în reviste, apoi în volumul Paleografia româno-chirilică (1968), dovedesc constanța unor preocupări, cartea, unică în literatura consacrată acestor chestiuni, studiind originile, răspândirea și evoluția scrierii chirilice la români (cu un întins capitol de paleografie: materialele folosite
VIRTOSU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290582_a_291911]
-
al lui Brâncoveanu, după acele foglietti novelli italienești, texte care aveau o marcată substanță astrologică, permițând interpretări cu caracter politic. Opririle în preajma paleografiei, ca în Chirilicale (I-II, 1940-1942), Din paleografia chirilică românească (1956), apărute în reviste, apoi în volumul Paleografia româno-chirilică (1968), dovedesc constanța unor preocupări, cartea, unică în literatura consacrată acestor chestiuni, studiind originile, răspândirea și evoluția scrierii chirilice la români (cu un întins capitol de paleografie: materialele folosite și lichidele întrebuințate, instrumente, semnele auxiliare și punctuația, prescurtările și
VIRTOSU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290582_a_291911]
-
1940-1942), Din paleografia chirilică românească (1956), apărute în reviste, apoi în volumul Paleografia româno-chirilică (1968), dovedesc constanța unor preocupări, cartea, unică în literatura consacrată acestor chestiuni, studiind originile, răspândirea și evoluția scrierii chirilice la români (cu un întins capitol de paleografie: materialele folosite și lichidele întrebuințate, instrumente, semnele auxiliare și punctuația, prescurtările și cronologia), procesul complex de înlocuire a alfabetului chirilic prin cel latin, chestiuni fundamentale ale editării textelor scrise cu alfabet chirilic și adăugând acestui demers câteva anexe și ilustrări
VIRTOSU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290582_a_291911]
-
spațiul românesc. SCRIERI: Tudor Vladimirescu. Glose, fapte și documente noi (1821), București, 1927; 1821. Date și fapte noi, București, 1932; Tudor Vladimirescu. Pagini de revoltă, București, 1936; Mărturii noi din viața lui Tudor Vladimirescu, București, 1941; Pretutindeni, totdeauna..., București, 1942; Paleografia româno-chirilică, București, 1968. Ediții: Ion Heliade-Rădulescu, Acte și scrisori, București, 1928, Scrisori inedite către preotul Cosma Moșescu din Brăila, între anii 1857-1872, București, 1940; Însemnările de taină ale lui Constantin Vodă Brâncoveanu. 1693-1707, București, 1940; O povestire inedită în versuri
VIRTOSU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290582_a_291911]
-
mai vorbim de tragerea la răspundere a acestora. În aceste condiții, nu e de mirare că publicul, dornic să afle adevărul, Își Îndreaptă privirile mustrătoare inclusiv spre arhive. Degeaba explică specialiștii de aici că ei se ocupă mai ales cu paleografia documentelor medievale și că sunt curați ca lacrima la capitolul istorie contemporană. Lumea nu prea mai are răbdare să Îi asculte. În ultimul timp, statul subliniază din nou rolul pe care trebuie să Îl joace arhivele În „protejarea informațiilor clasificate
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
7 Trebuie să se facă o distincție categorică între problemele pe care le ridică, pe de o parte, editarea manuscriselor clasice sau medievale și, pe de altă parte, editarea textelor tipărite. Materialele în manuscris vor necesita, în primul rând, cunoașterea paleografiei, știință care a stabilit criterii foarte subtile pentru datarea manuscriselor și a întocmit manuale utile pentru descifrarea abrevierilor.8 S-a făcut mult pentru a putea determina în mod precis proveniența 'anumitor manuscrise din anumite mănăstiri și dintr-o anumită
[Corola-publishinghouse/Science/85057_a_85844]
-
adevărul științific și autoiluzionarea romantică. *36 Lămurirea unora dintre aceste probleme de autenticitate și paternitate comportă aspecte foarte spinoase în ce privește probele ; și se întâmplă să fie necesar să se facă apel la tot felul de cunoștințe speciale, cum ar fi paleografia, bibliografia, lingvistica si istoria. Dintre demascările mai recente, nici una n-a fost mai ingenioasă decât aceea care a dus la condamnarea lui T. J. Wise pentru falsificarea a vreo 86 pamflete din secokil al XIX-lea : investigațiile, făcute de Carter și
[Corola-publishinghouse/Science/85057_a_85844]
-
10.Berciu, D. (1976)Neamuri și triburi tracice, Magazin istoric, nr. 1 11.Bichir, Gh. (1973)Cultura carpică, Ed. Academiei Române, București 12.Bârsănescu, Șt. (1971)Pagini nescrise în istoria culturii românești, sec.X-XVI, Ed. Academiei, București. 13.Bogdan, D. (1978)- Paleografia româno slavă, Dir. Gen. a Arhivelor Statului, București. 14.Bogdan, I. (1913)Documentele lui Ștefan cel Mare, Ed. Socec, București 15.Botezatu, R (1983)Metode geofizice ale alcătuirii geologice a României, Ed. Academiei, București. 16.Brauner, H. (1929)Comerțul și
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
1942), pp. 312-319; R. H. Griffith, Alexander Pope: A Bibliography, în două părți, Austin, statul Texas, 1922-7. 6. R. B. McKerrow, An Introduction to Bibliography for Literary Students, Oxford, 1927. 7. Cf. bibliografia capitolului de față, secția I. 8. Pentru paleografia documentelor literare engleze, vezi Wolfgang Keller, Angelsăchsische Paleographie, 2 vol., Berlin, 1906 (Palestra, 43 a și b). Pentru caligrafia elizabetană, vezi Muriel St. Clare Byrne, Elizabethan Handwriting for Beginners, în Review of English Studies, I (1925), pp. 198-209; Hilary Jenkinson
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
-
amurg de iarnă, nesiguranță pe coaste măsurătoarea trupului pămîntesc, lanțurile de garduri de stinghii, diezi scheletele de fînar, cimitir în partea însorită, Lunca Ilvei închipuirea mai străină, pe cuvîntul locurilor tunel, brazi, pale de pădure, tunel, cetina dincolo de brad, în paleografia reprezentării incerte, trei tunele, umbra albă zăpada, al patrulea tunel cetină, conuri deslușite mii, mii, să cîștige trunchiuri cetina! tunel-despicare de masă lemnoasă în croaziera marină, în vreme ce farmecul este altul, lunecat pe arheologia feroviară, cum s-a fixat traseul căii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
În prima sau a doua generație de menționat numeroasa familie Moisil. Grigore Moisil a fost fondatorul liceului grăniceresc Năsăud, Iuliu a Înființat Muzeul pedagogic din București, Constantin a fost profesor cu studii la Viena, C.C. Moisil a fondat școala de paleografie și numismatică, Grigore C. Moisil, academician, a fost un cunoscut matematician. Familia Ciplea, originară tot din Biserica Albă, a avut, de asemenea, intelectuali proeminenți. Alexandru Ciplea, preot, profesor universitar; Liciniu, profesor la Academia Militară, Al.Ciplea Sandi, medic, profesor de
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]
-
și americană), cu un stagiu la Institutul Internațional de Bibliografie din Bruxelles (unde l-a cunoscut pe Paul Otlet), cu perfecționări în Italia sau la Berlin, doctor docent în bibliologie. El a fost profesor la Școala Superioară de Arhivistică și Paleografie din București unde a susținut Cursul de bibliologie structurat în patru secțiuni (viața cărții, biblioteconomie, bibliografie, organizarea informației științifice) -, a organizat Biblioteca Facultății de Litere și Filosofie din București. A pus în practică termenul de bibliologie, fiind autorul primului volum
Biblioteconomie în întrebări şi răspunsuri by Marinescu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/450_a_1367]
-
veterinară; științe sociale: psihologia, economia, științe ale educației; alte științe sociale (antropologia și etnologia, demografia, geografia, amenajarea teritoriului, dreptul, management, marketing, lingvistica, științele politice, sociologia, diverse științe sociale și activități științifice, metodologice interdisciplinare); științe umaniste: științele istorice (istoria, arheologia, numismatica, paleografia); limbile și literatura (limbile vechi și moderne); alte științe umaniste (filozofia, arta și istoria artei, critica artei, pictura, sculptura, muzicologia, arta dramatică); religia, teologia; O analiză a factorilor favorabili, precum și a punctelor slabe care influențează dezvoltarea ARC pune În evidență
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
veterinară; științe sociale: psihologia, economia, științe ale educației; alte științe sociale (antropologia și etnologia, demografia, geografia, amenajarea teritoriului, dreptul, management, marketing, lingvistica, științele politice, sociologia, diverse științe sociale și activități științifice, metodologice interdisciplinare); științe umaniste: științele istorice (istoria, arheologia, numismatica, paleografia); limbile și literatura (limbile vechi și moderne); alte științe umaniste (filozofia, arta și istoria artei, critica artei, pictura, sculptura, muzicologia, arta dramatică); religia, teologia; O analiză a factorilor favorabili, precum și a punctelor slabe care influențează dezvoltarea ARC pune În evidență
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
1973, lucrare dedicată memorieicelor doi discipoli ai săi, Marijan Molé și André Maricq, dispăruți prematur. Vezi și J. de Menasce, Une encyclopédie mazdéenne, le D¶nkard, Paris, 1958. Specializat nu doar în teologie și filosofie, ci și în istorie, epigrafie, paleografie, papirologie, numismatică, și-a completat formația inițială în studii juridice, analizând dreptul sasanid în micromonografia publicată sub titlul Feux et fondations pieuses dans le droit sassanide, Paris, 1964. În această disciplină inaugurată de Anquetil Duperron, De Menasce a devenit succesor
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
de Filosofie și Litere, specialitatea Filosofie, a Universității din București. A obținut licența în estetică și critică literară cu renumitul prof. dr. Tudor Vianu, în 1945. În paralel, după sfatul lui Iuliu Moisil, a frecventat Școala Superioară de Arhivistică și Paleografie de pe lângă Arhivele Statului. Revenit în Ardeal, în 1945, se angajează ca profesor de Literatură Română și Filosofie la Liceul „George Coșbuc“ din Năsăud și lucrează apoi la Arhivele Statului din Năsăud și Cluj (1946-1950). În februarie 1951 devine asistent la
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
ca cercetător științific la sectorul de istorie medie a României, condus de distinsul prof. dr. C. Cihodaru. Sub îndrumarea competentă a acestuia, a debutat ca medievist, vădind reale calități și pasiune. Încă de la început a depus eforturi susținute pentru cunoașterea paleografiei, a limbii slave și a diplomației moldovenești. Fascinația documentelor, pasiunea pentru descifrarea acestora până în resorturile cele mai intime, cu răbdare și acribie, a condus la apariția primelor contribuții științifice privind autenticitatea și datarea unor acte deja publicate, precizări cronologice din
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
împăratul Germaniei (1888-1918). 52 Eduard al VII-lea, regele Angliei (1901-1910). 53Palatul Ildiz, sediul ministerului de externe. 54 Capitala Cretei, pe atunci provincie turcească. Numele actual al orașului, care și-a pierdut rangul de capitală, este Khania. 55 Școala de paleografie și arhivistică de la Sorbona. 56 Palatul ministerului otoman de externe. 57 Departamentul afacerilor consulare de la MDE. 58 Metodă folosită și de masonii cehi, care-și ascundeau activitatea antimonarhică și antiaustriacă, constituindu-se în asociații de gimnaști (Sokolniki). 59 Seară care
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
clopote de toate dimensiunile și grosimile, care, acționate de mici pîrghii, cîntă melodii întregi. * Ordinul Bunei Vestiri este echivalentul italian al Ordinului Lînei de aur sau al Ordinului Jartierei. 254 Absolvent al "Ecole des Chartes", echivalentul francez al Școlii de Paleografie și sigilografie de la București. 255 Anexarea Austriei la Germania, 15 martie 1938. 256 Este vorba de acordul semnat la 23 august 1939. 257 Privitor la regiunea Sudeților. ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- DIMITRIE GHYKA Memorii (1894 1940) 6 1
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
ruga să fie angajat la Arhivele Statului din Iași pe un post rămas vacant „d. Mihai Eminescu, foarte cunoscut nu numai ca scriitor, dar posedând, totodată, după cum a avut subscrisul ocaziunea de a constata însuși, cunoștințe serioase de istorie și paleografie română”, document aflat în Arhivele Statului din București, descoperit și publicat pentru prima dată în revista „Academica”, iulie 1992, de d-na Lucia Berdan. Mai multă lume se interesa, așadar, de un serviciu pentru Eminescu și chiar în octombrie 1884
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
poet de mare talent, un novator în literatura românească și un arheolog dintre cei mai distinși. El singur, fără sprijinul vreunei societăți științifice sau al guvernului, a făcut cele mai importante descoperiri preistorice în România. În același timp el cultivă paleografia, epigrafia și istoria civilizației române. E un om extrem de conștiincios în toate cercetările sale, convins de înaltele datorii ale investigatorului, nu se plictisește niciodată și pentru observațiile psihice are darul de a se analiza cu o extremă finețe și fără
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
a Universității din București, specialitatea filosofie (are aici, ca profesori, pe Tudor Vianu și Mihai Ralea, însă audiază și cursuri ori conferințe ținute de N. Iorga), iar în paralel, după sfatul lui Iuliu Moisil, frecventează Școala Superioară de Arhivistică și Paleografie de pe lângă Arhivele Statului. Colaborează cu eseuri, cronică literară, poezie la „Decalogul”, „Curentul literar”, „Universul literar”, „Claviaturi”, „Albatros”, „Meșterul Manole”, „Pagini literare”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Tribuna”, „Convorbiri literare”, „Răboj năsăudean” (din 1939 conduce publicația). Își ia licența în estetică și critică
HUSAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287472_a_288801]
-
C. este cadru didactic la liceele bucureștene „Matei Basarab” și „Gheorghe Lazăr”. Tot în București, va mai preda la Seminarul Central și la Seminarul Pedagogic Universitar „Titu Maiorescu”, iar între anii 1923 și 1930, la Școala Superioară de Arhivistică și Paleografie. Din 1931 face parte din Consiliul Permanent al Ministerului Educației Naționale, din 1939 are funcția de director pentru învățământul universitar, iar în 1941 este numit președinte al Consiliului Permanent. Debutează în 1907, în „Convorbiri literare”, cu un articol intitulat Soarta
CARTOJAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286132_a_287461]