301 matches
-
aceste statuete simple modele feminine, invocând asemănări între figurina de la Dolni Vestonice și una din tinerele desenate de Rubens sau între dama de la Lespugue și Eva lui Van Eyck sau cea a lui D. Guthrie (1984), ce le consideră echivalentul paleolitic pentru Playboy, sau primele imagini erotice ale umanității. E. Trinkaus (2005), luând ca exemplu cunoscutele statuete de la Willendorf și Dolni Vestonice, arată că ele sunt reprezentări realiste ale unor femei obeze și că aceste „fat ladies” (p. 269) ilustrează un
REPREZENTAREA FEMININĂ ÎN ARTA PALEOLITICĂ. DE LA HOMO ERECTUS LA HOMO SAPIENS. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Monica Mărgărit () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_647]
-
culte religioase diverse. Actul de a reprezenta este văzut, mai degrabă, ca un act de extragere din procesul social a unui set informativ, a unor simboluri și narațiuni rezonante (M. Conkey, 2001). Concluzia lui M. Lorblanchet (1999) este că arta paleolitică răspunde unei pluralități de motivații, după locuri și circumstanțe: magie de vânătoare, de fecunditate, șamanism, ceremonii de inițiere și, de ce nu, reproducerea unor evenimente reale. Observăm că cea mai mare parte a teoriilor fac apel la comparațiile etnografice, dar chiar
REPREZENTAREA FEMININĂ ÎN ARTA PALEOLITICĂ. DE LA HOMO ERECTUS LA HOMO SAPIENS. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Monica Mărgărit () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_647]
-
atunci când H. Breuil (1952) a comparat unele elemente ale societăților din Noua Guinee cu cele paleolitice, a neglijat total contextul descoperirilor. prezentismul: teoriile fondate pe comparatism implică o anumită contracție a timpului, o perspectivă anistorică, deoarece comparațiile apropie o societate paleolitică și una actuală; omogenizarea: aceste teorii au elaborat o vedere omogenă și utopică a vânătorilor-culegători din Paleoliticului superior, considerându-le o simplă extensie a „prezentului etnografic”. Toate aceste critici au fost foarte bine rezumate de M. Conkey (1984): rezultatul tuturor
REPREZENTAREA FEMININĂ ÎN ARTA PALEOLITICĂ. DE LA HOMO ERECTUS LA HOMO SAPIENS. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Monica Mărgărit () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_647]
-
general, și că ar fi de dorit să realizăm interpretări ale semnificației artei fiecăreia dintre populațiile sau culturile studiate. De asemenea, A. M. Nelson (1990) și, apoi, C. Cohen (2003) au realizat o revizie critică a literaturii privind semnificația reprezentărilor feminine paleolitice, punând în evidență cantitatea impresionantă de mituri ce a alimentat această literatură, precum și globalizarea teoriilor, neținându-se cont de imensa variabilitate (dimensiune, formă, materie primă, tip de decor etc.) a acestor statuete. Un număr important de preistoricieni au decis să
REPREZENTAREA FEMININĂ ÎN ARTA PALEOLITICĂ. DE LA HOMO ERECTUS LA HOMO SAPIENS. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Monica Mărgărit () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_647]
-
sub tipar la Praehistoria, Miskolc. footnote> Vasile Chirica<footnote Iași footnote>, Mădălin Cornel Văleanu<footnote Iași footnote>, Codrin Valentin Chirica<footnote Ottawa footnote> Numeroase studii din bogata literatură de specialitate tratează aproape exhaustiv problematica reprezentărilor antropomorfe feminine în arta preistorică, paleolitică și neo eneolitică, uneori și aspectele religioase care decurg din imagistica feminității preistorice, cu lucrări de caracter general, monografic (Zoia Abramova, 1962; A. Leroi-Gourhan, 1990; H. Delporte, 1991; M. Otte, 1993; 2006; J. Cauvin, 1997; Cl. Cohen, 2003, etc.), sau
MOTIVUL ORANTEI IN ARTA ŞI RELIGIILE PALEOLITICE ŞI NEO-ENEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]
-
continuă, parțial, în zona fesieră. La decorul pictat rombic se adaugă modelarea sânilor în sensul de a reda feminitatea și caracteristicile sacralizate ale divinității-mamă, chiar dacă aceștia sunt normali ca dimensiuni și nu exagerat modelați, ca în alte creații antropomorfe feminine, paleolitice și neo-eneolitice. Se pare că grupele de linii oblice paralele (câte patru) se unesc în față, la nivelul genunchilor, creând impresia unei eșarfe, poate robă, care ar fi trebuit să acopere zona fesieră (a șoldurilor), dar lăsând total descoperit, deci
MOTIVUL ORANTEI IN ARTA ŞI RELIGIILE PALEOLITICE ŞI NEO-ENEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]
-
preistorice, care își au originea în creațiile comunităților umane din Paleoliticul superior (V. Chirica, 2004 a; 2004 b; G. Davidescu, V. Chirica, M. Cucolea, 2005; C.M. Lazarovici, 2006, p. 57-87). Din punctul nostru de vedere, toate simbolurile din creația artistică paleolitică și neo-eneolitică erau reprezentate, vizual, material, sub formă de semne, cărora creatorii lor le acordau semnificații speciale, poate specifice unor areale spațiale și culturi (civilizații) arheologice. Ne bazăm pe faptul că, în spiritualitatea preistorică, fiecare semn creat trebuia să semnifice
MOTIVUL ORANTEI IN ARTA ŞI RELIGIILE PALEOLITICE ŞI NEO-ENEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]
-
raport direct cu elementul feminin. Ne referim mai întâi la reprezentările foarte explicite din grota La Magdelaine (Tarn), unde bizonul este redat în poziție de „atac”, în asociere cu cele două imagini feminine, în poziție sexuală, scenă unică în arta paleolitică (A. Leroi Gourhan, 1965, p. 289, fig. 500-502). O altă descoperire de caracter excepțional a fost făcută în grota Chauvet. Aici, cuplul femeie-bizon este redat pe un planșeu calcaros: femeia este reprezentată, pictat, numai prin partea sacralizată a abdomenului, a
MOTIVUL ORANTEI IN ARTA ŞI RELIGIILE PALEOLITICE ŞI NEO-ENEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]
-
de Însuși Mântuitorul, la Cina cea de Taină : „Aceasta să o faceți întru pomenirea Mea” (Luca, 22, 19). Așadar, relația htonic uranic, sau uranic-uranic (dacă acceptăm că statuetele feminine reprezentau divinitatea, nu marea preoteasă), este reprezentată, în arta și religiile paleolitice și neolitice prin asocierea dualității feminin-masculin. De altfel, J. Cauvin (1997, p. 51) consideră că < femeia este în mod cert o zeiță >. Noi înclinăm să credem că, mai ales în Paleolitic, dar și la unele comunități umane neo-eneolitice, elementul feminin
MOTIVUL ORANTEI IN ARTA ŞI RELIGIILE PALEOLITICE ŞI NEO-ENEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]
-
formau ghețari, iar câmpia era acoperită cu o vegetație ierboasă xerofită. În perioadele interglaciare loessul se solifica sub acțiunea ploilor și căldurii, dând solurile fosile ce se recunosc astăzi ca niște orizonturi roșietice în masa gălbuie a depozitului loessoid. Omul Paleolitic, disputîndu-și peșterile montane cu ursul de peșteră, trăind din cules, pescuit, vânătoare, coboară și el din munte în urmărirea acestor îndeletniciri, de-a lungul afluenților Dunării. Reprezentările rupestre, pictate sau incizate din Defileul Dunării și nordul Olteniei, arată, alături de silueta
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
culturi. Fiecare secol sau epocă istorică are „stilul său patologic” așa cum are și „stilurile sale culturale” (M. Sendrail). O incursiune succintă în istorie de revelează aceste aspecte. Cercetările de arheologie medicală și antropologică au dus la concluzia că în epoca paleolitică erau foarte frecvente osteoartrozele cronice. Epoca hipocratică, ce inaugurează un model de gândire rațional-științifică al bolilor, subliniază caracterul procesual al evoluției clinice și, în mod special, dinamica ciclică a bolilor (febrele, epilepsia, bolile psihice etc.). În Evul Mediu sunt specifice
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
mai veche „cultură de așchii” a Paleoliticului inferior (540000-500000 î.Hr.), răspândită și în România (la Valea Lupului), aduce totuși doar dovezi incerte în acest sens și face implauzibilă ipoteza lui Chester Chard 2. Cultura abbevilliană atestă însă că la jumătatea Paleoliticului inferior aceste practici erau răspândite, ele devenind oarecum „universale” spre sfârșitul acestei perioade, odată cu cultura levalloisiană (apărută la sfârșitul perioadei interglaciare Mindel-Riss și stinsă în Paleoliticul mijlociu, în urmă cu circa 100000 de ani)3. În perioada interglaciară amintită, lumea
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
oarba cu un afurisit de rinocer, replică el, întinzându-se pe pat și zâmbind fericit. Știi că în întâmplarea asta există o urmă profundă de ironie a sorții? Trebuia să te apuci tu să emancipezi o neanderthaliană. Eliberarea Femeilor, faza paleolitică. Ea Tarzan, tu Jane. Ai reușit să pui mâna pe un exemplar de grădină zoologică. — Mor de râs, comentă Sally. Și care-i rolul tău aici? — Eu Noe. Fii mulțumită că măcar n-are o pușcă la îndemână. Apoi Gaskell
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
îmi tremură mâinile. Nu mi-ar plăcea să intentez proces Paradisului Vânzătorilor, cerându-i să-mi plătească tratamentul psihiatric. Nu știu dacă v-am informat că nu sunt asigurat pentru caz de spitalizare. Paradisul Vânzătorilor este, firește, o instituție prea paleolitică pentru a oferi angajaților ei asemenea beneficii. De fapt, domnule, am început să fiu total nesatisfăcut de condițiile oferite de această firmă prost famată. — De ce? Ce nu-i în regulă? Mi-e teamă că nimic nu-i în regulă. Pe deasupra
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
capătă - expuse așa - ideile lui, risipite altminteri ș îngropate în erudiția cărților. Toată opera lui masivă de savant este alimentată - constați aici - de câteva idei de o extraordinară amploare și adâncime. Înșir ce mi-a rămas: 1) demonstrarea unei unități paleolitice a omenirii pe baza vârstei religioase agricole; 2) mutația spirituală care survine o dată cu trecerea de la vânătoare la agricultură: prin confruntarea cu viața plantei (și nu a animalului) are loc integrarea omului în ritmul cosmic, apariția conștiinței unității vieții și-a
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
dispunem de 35.000 de obiecte de patrimoniu. Realizarea unui asemenea patrimoniu muzeal a fost posibilă prin aportul specialiștilor băcăuani, aport cunoscut și recunoscut în mediile științifice și culturale naționale. În sprijinul acestor informații vin piesele descoperite în stațiunile arheologice paleolitice de la Buda și Lespezi, cele neo-eneolitice de la Podei-Tg. Ocna, Găiceana, Aldești-Onișcani, Poduri sau, cele mai recente, de la Fulgeriș Pîncești. De asemenea, pot fi amintite descoperirile aparținând epocii bronzului de la Răcătău, Răcăciuni, Oncești, Bărboasa sau Valea Seacă. Pot fi aduse în
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
-
și dezvoltat în principal pe baza cercetărilor arheologice efectuate de-a lungul timpului în diverse stațiuni din zonă. În cadrul colecțiilor de arheologie și istorie sunt cuprinse piese de o valoare deosebită, descoperite în urma cercetărilor arheologice (șantiere arheologice începând din perioada paleolitică și până în epoca medievalăă sau din achiziții și donații (pentru perioada medievală, modernă și contemporanăă. Acestea cuprind obiecte de patrimoniu cultural reprezentate prin unelte, ceramică, arme, obiecte de podoabă etc. Un loc aparte îl ocupă colecțiile de numismatică și medalistică
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
-
unelte din gresie, silex și menilit (lame, străpungătoare, vârfuri de tip „La Gravette”, gratoare etc.Ă, precum și oasele unor animale pe care oamenii acelei perioade le vânau pentru hrană și îmbrăcăminte (bourul, zimbrul, renul, mamutul. Dacă dovezile privind prezența omului paleolitic în regiunea Siretului mijlociu, respectiv în vatra orașului Bacău sunt destul de puține, mult mai numeroase sunt mărturiile ce atestă prezența omului neo eneolitic în acest spațiu geografic. Prin săpături sistematice și prin cercetări de suprafață au fost descoperite peste 40
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
-
cușma Ordinului „Mihai Viteazul”; Brevet pentru acordarea Ordinului „Mihai Viteazul” slt. Gheorghe Glod, erou băcăuan din primul război mondial; Medalie dedicată sărbătoririi a 75 de ani de la Marea Unire (Colecția Dogaru Aspecte din expozițiile permanente ale secției de istorie-arheologie: Epoca paleolitică; Atelier de prelucrare a pietrei în epoca neo eneolitică (reconstituire didacticăă; „Locuința-sanctuar” din epoca Cucuteni de la Mărgineni-„Cetățuie” (reconstituirea și detaliu din interior Aspecte din expozițiile permanente ale secției de istorie-arheologie: „Moara” cucuteniană de la Poduri (reconstituire;Epoca bronzului; Hallstatt; Sabia
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
-
47-60. 17. Necrasov O. și Cristescu M., Sur la persistance du type Cro-Magnon sur le territoire roumain, au cours du Néolithique et au début de l'âge des métaux, în Acta Arch., 1958. 18. Nicolăescu Plopșor, Rezultatele principale ale cercetărilor paleolitice în ultimii 4 ani în R.P.R. Studii și cercetări de istorie veche II, 1-2, 1956, pp. 7-35. 19. Nicolăescu Plopșor, Le paléolithique dans la République Populaire Roumaine à la lumière des dernières recherches, în Dacia, N.S., I, 11957, pp. 42-60
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
propagându-se cu rapiditate în întreg bazinul mării. În neolitic, grupuri originare din Mesopotamia, Levant și Egipt au migrat, prin Anatolia, în Balcani purtând focul sacru al agriculturii. L-au aprins și pe meleagurile noastre locuite de vânători și culegători paleolitici. La umbra belșugului acestor culturi, au crescut societăți matriarhale și pașnice. Izolarea, în care se aflau pământurile noastre încă din neolitic, a făcut ca fluxul difuzării agriculturii să le ocolească inițial, pentru le infuza ulterior. Axul de propagare a agriculturii
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
Caucazului. Un prim fluviu a curs în paleolitic încă din timpurile în care omul era doar un simplu vânător și culegător (respectiv Hg mt H, HV, U, K, X2)85. Figura nr. 2: Fluvii și râuri de populații (Hg masculin) Paleolitic Hg I2 Neolitic Hg J2 + G2 + E3 Neolitic Hg R1b Antichitate Hg R1b + R1a Antichitate Ev Mediu Hg R1b + R1a Antichitate Ev Mediu Hg Q + Hg N Ev Mediu Epoca modernă Hg R1b + R1a + H + Q Cel de-al doilea
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
fost leagănul nașterii acestei populații căreia, pe filieră bărbătească, i-a fost predestinat să moștenească Europa. În ultimul interglaciar, nord vestul Mării Negre, cu o concentrație în interfluviul pruto nistrean, a constituit unul dintre cele trei refugii de pe continent ale omului paleolitic. Și nu era vorba, în acele vremuri grele, de niște locuri total izolate față de restul lumii. Nivelul Mării Negre era mult mai scăzut, astfel încât accesibilitatea îi era la îndemână omului paleolitic. Din zona Dunării de Jos, putea merge, urmând firul litoralului
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
constituit unul dintre cele trei refugii de pe continent ale omului paleolitic. Și nu era vorba, în acele vremuri grele, de niște locuri total izolate față de restul lumii. Nivelul Mării Negre era mult mai scăzut, astfel încât accesibilitatea îi era la îndemână omului paleolitic. Din zona Dunării de Jos, putea merge, urmând firul litoralului, până în nordul Caucazului, alt loc de refugiu din fața zăpezilor 97. Deși în Alpii Dinarici sunt înregistrate valorile cele mai ridicate ale genotipului (ramura Hg I2, prezentă și la noi), această
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
pe acești vânători iscusiți, reducându-le ponderea genetică. Confratele său, rămas la noi, adică în locurile de baștină, căruia civilizația agricolă i-a modelat un caracter mai blând, a reușit să reziste mult mai bine. b. Temelia construcției genetice Omul paleolitic reprezintă temelia construcției etnice nu doar pentru noi, ci și pentru populațiile care stăpânesc teritorii întinse de la Marea Adriatica până în bazinul Niprului. Și în prezent, în acest spațiu, grosul populației a păstrat fondul genetic paleolitic, Hg I2 continuând să fie majoritar
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]