100 matches
-
caretașii cehi, de florarii unguri, de sculptorul neamț Gossler, de doctorul rus Roskowsky, de ale cărui îngrijiri ne bucuram când eram bolnavi) mi s-a format o personalitate doritoare de necunoscut." <br><br>În cartea Tinerețea lui Brâncuși, V. G. Paleolog învie lumea mirifică a copilăriei lui Brâncuși, care nu este alta decât și a sa, cea proprie - edenul copilăriei fiind același în mai toate părțile lumii și pentru oricine, amintirile din copilărie sunt singurul eden rămas omului și din care
Vasile Georgescu Paleolog () [Corola-website/Science/304134_a_305463]
-
Cărămidă-perierul și Grigore, strungar în lemn." Mai era aciuită pe aceeași uliță, a Maicii Domnului, și bătrâna poloneză "Jidovchița plângăreață", cea cu meteahna de-a nu se uita în ochii nimănui, căci, atunci când se întâmpla, începea să plângă. V. G. Paleolog îi descrie pe aceștia și pe alții, ca și cum i-ar face din lut și ar sufla peste ei, dându-le viață. Viața lor de o clipă. Îl vedem pe Livadaru, care făcea păpuși și "stele", pe Ratz-tapițerul, pe Zwenger-cherestegiul și
Vasile Georgescu Paleolog () [Corola-website/Science/304134_a_305463]
-
pe-a doua sărbătoare a Sfintei Marii. A treia seară după naștere, moașa de buric împreună cu lehuza au pregătit masa de întâmpinare a celor trei ursitoare. "Pe o măsuță scundă și rotundă, cu trei picioare - mi-a povestit V. G. Paleolog - , au întins un ștergar din cele din lacră, peste care au așezat un fir de busuioc d-ăl verde, un strugure dat în copt, o cărticică din câteva foi - trebuie să fi fost din ale tatei - și un pistornic de
Vasile Georgescu Paleolog () [Corola-website/Science/304134_a_305463]
-
auzi, că ea este scurtă-n vorbă și ce zice se împlinește. Despre această masă a ursitoarelor, o dată doar, mi-a vorbit mama, când a trebuit să-mi iau lumea-n cap, să plec la București." <br><br>V. G. Paleolog s-a născut (aproape) de echinocțiu, când ziua și noaptea sunt în cumpănă, prima în scădere și ultima în creștere, simbolic pentru raportul forțelor în viața sa, dar de răsturnat în conștiință. Despre tâlcurile cu masa ursitoarelor, pe care mi
Vasile Georgescu Paleolog () [Corola-website/Science/304134_a_305463]
-
rouă, străluminat de simțire și gând, se reflectă întregul cer. Aceasta este faza superioară în care uimirea îl așază în centrul lumii și în jurul sinelui său lumea începe să se ordoneze. Nimic din Craiova nu-i rămâne copilului V. G. Paleolog nepipăit cu privirea și neînscris pe pagina albă a simțirii și minții. Când el absorbea orașul cu lumea sa, adolescentul Constantin Brâncuși își încerca aici norocul, supus necesarelor probe ale destinului. Adolescentul, încrezător în frumusețea și bunătatea omului, trecea din
Vasile Georgescu Paleolog () [Corola-website/Science/304134_a_305463]
-
destinului. Adolescentul, încrezător în frumusețea și bunătatea omului, trecea din slujbă în slujbă, ca bună purtare; copilul cu nevinovata privire lua seama slujbelor și slujbașilor, stăpânirii și stăpânilor. Fără să știe, ca o umbră legată de picioare, copilul V. G. Paleolog își împletea destinul cu cel al adolescentului Constantin Brâncuși, iar prin tatăl său, " Dom’ Badea", care îi rostuise acestuia clasele primare, chiar își găseau un nod (virtual) de pornire. Se știe, după C. G. Jung, că sincronicitatea faptelor este un
Vasile Georgescu Paleolog () [Corola-website/Science/304134_a_305463]
-
Constantin Piscati, Ion Scânteie, Tudor Ștefănescu, Dumitru Theodorescu. Theodor Aman, Eugen Angelescu, Alexandru Balaci, Nicolae Bănescu, Marcu Botzan, Gheorghe Chițu, Dumitru Combiescu, Nicolae Condiescu, George Constantinescu, Daniela Crăsnaru, Traian Demetrescu, George Marin Fontanin, George Fotino, Valentin Al. Georgescu, Vasile Georgescu Paleolog, Dimitrie Gerota, Tudor Gheorghe, Traian Gheorghiu, Ovidiu Ghidirmic, Eugen Ionescu, Radu Gyr, Traian Lalescu, Constantin Lupeanu, Alexandru Macedonski, Titu Liviu Maiorescu, Alexandru Marcu, Duiliu Marcu, Nicolae Mateesco-Matte, Cristea Mateescu, Ion Gheorghe Maurer, Gib Mihăescu, Ștefan Milcu, Alexandru Mironov, Ludovic Mrazec
Colegiul Național Carol I din Craiova () [Corola-website/Science/304748_a_306077]
-
familiilor lor. Funcțiile puteau fi și cumpărate. Iustinian a suprimat asemenea incorectitudini, dar succesorii lui n-au reușit să le suprime. Pentru a le îngrădi, Leon VI a fixat un tarif în acest sens; venalitatea a devenit înfloritoare îndeosebi sub Paleologi. De altfel răul nici nu putea fi extirpat: incompetența devenise o normă, din moment ce o pregătire de specialitate nu li se cerea decât juriștilor, medicilor și profesorilor. Economia bizantină a fost una dintre cele mai avansate din spațiul european mediteranean pentru
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
a fost trimis încă o dată trimis în Bulgaria, după care la puțină vreme a încetat din viață. Opera istorică a lui , "Anale", acoperă perioada de la cucerirea Constantinopolului de către cruciați în timpul Cruciadei a patra în 1204 până la recucerirea acestuia de către Mihail Paleolog în 1261, constituind astfel o continuare a operei lui Niketas Choniates. Lucrarea lui Akropolites este prețioasă prin aceea că este elaborată de un contemporan al faptelor descrise, ale cărui funcții de mare logothet, comandant militar și ambasador confidențial i-au
Georgios Akropolites () [Corola-website/Science/324690_a_326019]
-
a numit, mai multe sute de ani dupăolaltă, numai MεγαiQ 'Bhy. y^y., adecă Valahia Mare, spre a se deosebi de Acarnania și Etolia care, după bizantinul George Phrantzes, se numea Valahia Mică. George Pachymeres, istoricul de curte al întîiului Paleolog Mihail, zice lămurit că tesalienii, comandați odată de Achil și numiți în vechime elini, se numesc în vremea lui vlachiți mari (G. Pachymeres în Mich. Paleol[og], I, 30) Nicetas din Chonae mărginește Megale Vlachia la inelul de munți și
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
și în numele izbăvirii Imperiului de pericolul musulman, este un păcat grav și o trădare a credinței. Punctul de vedere al „latinofililor” (adepții contactului cu Occidentul și chiar ai supunerii în fața acestuia), pe ale căror poziții s-au situat și ultimii Paleologi, era susținut de politicieni și de învățații umaniști (după 1440, conducătorul lor a fost discipolul lui Plethon, Bessarion, mitropolitul de Niceea). Ca și în vremea lui Ioan al V-lea Paleologul, imperiul fusese iar cuprins de dispute în jurul credinței. Și
Ioan al VIII-lea Paleologul () [Corola-website/Science/317744_a_319073]
-
editată de Sfânta mânăstire Putna, 2006. Broderia, care o înfățișază pe Maria de Mangop “amintește o seamă de piese cu reprezentări similare ale unor împărătese și împărați bizantini.” Monogramele din cele două colțuri ale broderiei însumează numele de Asanis și Paleolog, care indică descendența Mariei din neamul Asăneștilor și al Paleologilor, iar în centru sub arcadă este vulturul bicefal, simbolul imperial bizantin. Celelalte elemente decorative, grilajul și zvastica sunt însemnele împăraților din dinastia Paleologilor. Autorii sunt de părere că “Este imposibil
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
bucurie de a-l vedea pe Caloianis Valacus”, pentru că era solul lui Ștefan cel Mare, dar și din cauza respectului pe care îl aveau față de el (N. Iorga, Veneția la Marea Neagră; p.291). Există așadar, o înrudire între familia Tzamplakon și Paleologi. Faptul că venețienii îl numesc pe Țamblac “Caloianis Valacus”, ne duce cu gândul la Asănești, la personalitatea cea mai importantă, Ioniță Caloianul (Caloianis Valacus s-ar putea traduce prin românul Ioniță cel Frumos). S-ar putea spune că venețienii nu
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
și note de călătorie. Partea forte o constituie însă politica, domeniu în care se manifestă cu articole Al. Lapedatu, C. Argetoianu, Gh. I. Brătianu, Isaia Tolan, Corneliu I. Codarcea, V. Hanu, Al. Topliceanu, Sever Stoica, Virgil Bărbat, Ion Munteanu, Jean Paleolog, Simion Mândrescu, Valeriu Roman ș.a. Un mare număr de colaboratori scriu pe teme culturale - Petre Locusteanu, Ion Gherghel, N. Georgescu-Tistu, Virgil Bogdan, Sextil Pușcariu, Al. Ciura, Victor Papilian, Izabela Sadoveanu, Horia Stancu, C. Argintaru, Coriolan Petranu ș.a. N. se face
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288366_a_289695]
-
Călăreț stingher (1984) au fost distinse cu Premiul Asociației Scriitorilor din Craiova. În 1974 scoate volumul Convorbiri cu..., în care sunt prezenți Ștefan Aug. Doinaș, Tudor Gheorghe, Mihnea Gheorghiu, Ion Grecea, Elena Iordache-Streinu, Ion Sofia Manolescu, Romul Munteanu, V. G. Paleolog, Adrian Păunescu, Amza Pellea, Ilie Purcaru, D. R. Popescu, Marin Sorescu, Zaharia Stancu, Virgil Teodorescu, iar în 2001 îngrijește, în ciclul „Memorialul Brâncuși”, o antologie de documente și scrisori referitoare la Constantin Brâncuși, intitulată Pași pe nisipul eternității sau Cazna
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287434_a_288763]
-
bronz, marmură. Constantele obsesii ale lui Brâncuși ne ajută să-i grupăm opera pe cicluri, pe teme: 1. misterul existenței (facerea lumii); 2. legătura dintre om și pământ; 3. aspirația spre absolut, nostalgia cerului și a formelor primordiale. V. G. Paleolog spunea: „Brâncuși vrea să sculpteze cu lumină.” pentru că a căutat să sugereze zborul, esența zborului. Aspirația spre lumină și elanul ascensional, Brâncuși le-a exprimat în arta care este prin excelență refractară acestora: sculptura. Zborul înseamnă transcendere și libertate, înseamnă
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
Eugen Constant, Sinei Dănciulescu, lui Marin Sorescu, Damian Ureche, Nicolae Dragoș. Cronica literară este onorată în acest număr și în următoarele de Șerban Cioculescu. Primul număr mai conține un grupaj intitulat Colocvii Brâncuși, unde își exprimă opiniile George Oprescu, V.G. Paleolog, Ilie Purcaru, Mario De Micheli, André Frénaud, în timp ce Dinu Săraru inaugurează cronica teatrală. În numărul 2/1964 încep să colaboreze G. Călinescu (cu articole de „direcție nouă”), Tudor Vianu (eseu) ș.a. Ulterior se înregistrează și alte nume prestigioase: Al.A
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289128_a_290457]
-
în luptă. Întrebând Murad dacă îi contestă cineva dreptul de succesor la tronul bizantin, Jean Ange îi spune că el este singurul moștenitor și adevăratul învingător. Sfidat cum n-a fost niciodată, Mehmet, deși îi recunoaște adversarului vocația ereditară de Paleolog, poruncește călăilor să-i deschidă venele de la genunchi. Jean Ange, muribund, se roagă lui Dumnezeu să-i îngăduie întoarcerea în chip de corp astral pe ruinele zidurilor, pentru a culege floarea întunecată ce va răsări din trupul iubitei sale Anna
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
scriitorii franci. Urme france, la fel de vizibile, apar în romanul Lybistros și Rhodamna (un text de peste 4 000 de versuri), care repetă, ca țesătură a intrigii, o scriere vestică de oarecare notorietate, Belthandros și Chryzanta. Vremurile împăraților din dinastiile Laskaris și Paleolog adăpostesc niște epistolografi frenetici. Cărturarii scriu prietenilor, își scriu unii altora, adresează epistole împăraților. Între cei mai celebri autori de scrisori trebuie așezat Theodor Metochitul, autor de scrieri filosofice, istorice și literare, profesor al lui Nicephoros Grigoras, cunoscător profund al
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285753_a_287082]
-
căruia studiile făcute la Milano i-au sădit o afecțiune statornică pentru literatura latină; va traduce în grecește Summa teologica a lui Toma d’Aquino), retoricianul desăvârșit care a fost Theodor Hiraktenos și, nu în ultimul rând, împăratul Manuil II Paleolog, savant, filosof și orator distins. Literatura istorică, ansamblu cu variate componente, îi convoacă pe autorii de memorii (dintre care se cade a fi pomenit împăratul Ioan VI Cantacuzin, în a cărui Istorie în patru cărți subiectivitatea se numește justificare, perpetuă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285753_a_287082]
-
217-231, XI, 13-34, XII, 160-179; Charles Drouhet, Influența franceză în poezia lui Macedonski, București, 1940; Vianu, Arta, II, 65-74; Călinescu, Ist. lit. (1941), 456-468, Ist. lit. (1982), 517-529; Pillat, Tradiție, 230-244; D. Caracostea, Critice literare, II, București, 1944, 199-210; V.G. Paleolog, Viziunea și audiția colorată sinestezică la Alexandru Macedonski, București, 1944; Baconsky, Poeți, 57-76; Micu, Literatura, 223-238; Bote, Simbolismul, passim; Adrian Marino, Viața lui Alexandru Macedonski, București, 1966; Negoițescu, Scriitori, 65-90; Streinu, Versificația, passim; Adrian Marino, Opera lui Alexandru Macedonski, București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287942_a_289271]
-
Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1997. 144. Dumitru Stănescu, Minunile Maicei Domnului, Ancora, București, 1925. 145. Ioan Petru Culianu și C. Culianu, „Interferences between Iconography and Folklore in Romania”, În Visible Religion, E.J. Brill, Leiden, vol. II, 1983, pp. 40-57. 146. Andrei Paleolog, Pictura exterioară din Țara Românească, Editura Meridiane, București, 1984. 147. Al.I. Amzulescu, Cântecul epic eroic. Tipologie și corpus de texte poetice, Editura Academiei, București, 1981. 148. Satire politice care au circulat În public, manuscrise și anonime, Între anii 1840-1866
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
corespondenți în Canada, Elveția, Franța, Germania, Italia, Șerbia, SUA, Australia, Suedia și valorifica cu precădere teme și subiecte legate de personalități originare din Oltenia. Sunt de reținut comentarii, contribuții și analize despre Constantin Brâncuși, Tudor Arghezi, Petre Pandrea, V. G. Paleolog, C. S. Nicolăescu-Plopșor, Ștefan Odobleja, Sabin Bălașa, Mihnea Gheorghiu, I. D. Sarbu, dar și despre Constantin Noica, Petru Comarnescu, Geo Bogza, Simion Mehedinți, Mircea Eliade, Vladimir Streinu, Șerban Cioculescu, Titu Maiorescu, Dimitrie Gusti. Nu lipsesc materialele dedicate unor momente culturale în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287741_a_289070]
-
în 1995, se relatează, în scene care depășesc simpla evocare a istoriei, căderea Constantinopolului, sfeștania Curții domnești de la București și înmormântarea la Muntele Athos a capului domnitorului. Altă reconstituire istorică, Ultimul Constantin (2000), sugerează și urmărește analogia dintre Constantin XI Paleolog, ultimul împărat al Bizanțului, și Constantin Brâncoveanu, domn român martirizat împreună cu fiii săi. Informația istorică și culturală dovedește exactitate și acuitate de om de știință, fiind susținută și de un meritoriu talent narativ. Romanul este construit prin alăturarea diferitelor puncte
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290214_a_291543]
-
sunt secondați de Eugen Ionescu, M.D. Ioanid, M. Mihăescu și, spre final, de Ion Schinteie. Horia Lovinescu se ocupă de criză spiritualității contemporane (Considerații pentru ceasul prezent), Virgil Ierunca elogiază monumentala opera a lui G. Călinescu (O istorie literară), V.G. Paleolog scrie comentariul Al. Macedonski și imaginea poetica colorată. Nu lipsesc nici considerațiile filosofice, printre care se remarcă Enigmă lui Nae Ionescu de Petre Pandrea și un eseu al lui Petru Manoliu, intitulat Glose pentru o estetică a omului, precum și articolul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288091_a_289420]