391 matches
-
pod curbat și ornamentat în stilul tradițional japonez, alături de un „mon” - poarta sacră și în jurul lacului au fost așezate patru lanterne de piatră. În acest cadru specific japonez sunt cultivate numeroase plante ale Japoniei. În 1924 se reconstituie și adaptează palmarul de la vechea Grădină. Lucrarea, destul de complicată de altfel, a fost executată de 2 firme particulare, palmierii și celelalte plante mari ajungând în final sub siguranța unui nou acoperiș. Tot acum s-a construit drumul prin păduricea de brădet și s-
Grădina Botanică din Cluj () [Corola-website/Science/296744_a_298073]
-
Nu s- a demonstrat că Nexavar ar afecta capacitatea de a conduce autovehicule sau de a folosi utilaje . 4. 8 Reacții adverse Cele mai frecvente reacții adverse au fost diareea , erupția cutanată , alopecia și sindromul mână- picior ( corespunde sindromului eritrodiestezic palmar plantar , din MedDRA ) . 5 Tabelul 1 : Reacțiile adverse raportate la cel puțin 5 % dintre pacienții din oricare grup de tratament - Studiul 11213 ( vezi Studiul 1 de la pct . 5. 1 ) . toate grad 3 toate grad 3 9 % < 1 % 5 % <
Ro_692 () [Corola-website/Science/291451_a_292780]
-
Retinaculum musculorum flexorum", "Retinaculum flexorum") sau ligamentul transvers al carpului ("Ligamentum carpi transversum"), ligamentul inelar anterior al carpului ("Ligamentum carpi volare") este o panglică (sau bandă) fibroasă patrulateră transversă situată la nivelul articulației radiocarpiene ("Articulatio radiocarpalis") pe fața anterioară (sau palmară) a carpului, care este întinsă între cele două margini ale șanțului carpului ("Sulcus carpi"). El este o continuare inferioară a fasciei antebrahiale ("Fascia antebrachii") pe fața palmară a carpului. se continuă cu fasciile tenară și hipotenară. Retinaculul flexorilor determină împreună cu
Retinaculul flexorilor () [Corola-website/Science/331726_a_333055]
-
patrulateră transversă situată la nivelul articulației radiocarpiene ("Articulatio radiocarpalis") pe fața anterioară (sau palmară) a carpului, care este întinsă între cele două margini ale șanțului carpului ("Sulcus carpi"). El este o continuare inferioară a fasciei antebrahiale ("Fascia antebrachii") pe fața palmară a carpului. se continuă cu fasciile tenară și hipotenară. Retinaculul flexorilor determină împreună cu oasele carpului culise osteofibroase care permit alunecarea tendoanelor flexorilor degetelor, alunecare care este ușurată de teci sinoviale. El este format structural din fibre superficiale verticale și oblice
Retinaculul flexorilor () [Corola-website/Science/331726_a_333055]
-
flexorilor și a mușchiului flexor ulnar al carpului ("Musculus flexor carpi ulnaris"). În loja lui Guyon se află nervul ulnar ("Nervus ulnaris") și vasele ulnare (artera ulnară și vena ulnară). Pe fața anterioară a retinaculului flexorilor se inseră mușchiul lung palmar ("Musculus palmaris longus"), iar inferior constituie originea mușchilor eminenței tenare și hipotenare. În același plan cu retinaculul flexorilor se găsesc tendoanele mușchilor brahioradial, flexori radial și ulnar ai carpului. Fosa cubitală și canalul carpian. Clinica oftalmologica Oftalux
Retinaculul flexorilor () [Corola-website/Science/331726_a_333055]
-
studiilor de medicină a devenit un colaborator apropiat al profesorului Francisc Rainer ca preparator și apoi asistent la Institutul de anatomie. În 1930 a susținut,sub îndrumarea lui Rainer, lucrarea sa de doctorat în medicină și chirurgie, consacrată inervației arcadei palmare superficiale. În timpul regimului Antonescu, fiind evreu, a fost demis, împreună cu Zalman Iagnov, din postul de la catedra de anatomie (după octombrie 1940), iar familia sa a fost deportată. În 1945 s-a stabilit la Timișoara, unde s-a numărat printre fondatorii
Benedict Menkes () [Corola-website/Science/307205_a_308534]
-
(Musculus flexor carpi radialis) sau palmarul mare, mușchiul palmar mare este un mușchi lung, fusiform, turtit antero-posterior, așezat în primul plan al mușchilor anteriori ai antebrațului pe fața anterioară a lui, lateral față de rotundul pronator. Are originea pe fața anterioară a epicondilului medial al humerusului ("Epicondylus
Mușchiul flexor radial al carpului () [Corola-website/Science/331749_a_333078]
-
(Musculus flexor carpi radialis) sau palmarul mare, mușchiul palmar mare este un mușchi lung, fusiform, turtit antero-posterior, așezat în primul plan al mușchilor anteriori ai antebrațului pe fața anterioară a lui, lateral față de rotundul pronator. Are originea pe fața anterioară a epicondilului medial al humerusului ("Epicondylus medialis humeri") (pe
Mușchiul flexor radial al carpului () [Corola-website/Science/331749_a_333078]
-
originea pe fața anterioară a epicondilului medial al humerusului ("Epicondylus medialis humeri") (pe originea comună a flexorilor), pe fascia antebrahială ("Fascia antebrachii") și pe septurile intermusculare fibroase învecinate care îl separă de rotundul pronator ("Musculus pronator teres"), lateral, și de palmarul lung ("Musculus palmaris longus"), medial. Fasciculele musculare se îndreaptă apoi în jos și lateral, iar la partea mijlocie a antebrațului converg către un tendon lung. Acesta tendon trece înapoia retinaculului flexorilor ("Retinaculum flexorum") și se inseră printr-o expansiune fibroasă
Mușchiul flexor radial al carpului () [Corola-website/Science/331749_a_333078]
-
flexorum") și se inseră printr-o expansiune fibroasă, pe fața anterioară (volară) a bazei metacarpianului ("Basis metacarpalis") al II-lea, adesea și pe baza metacarpianul al III -lea. Proximal este acoperit de aponevroza mușchiului biceps ("Aponeurosis bicipitalis") și de mușchiul palmar lung ("Musculus palmaris longus"). Pe antebraț fața superficială este acoperită de fascia antebrahială ("Fascia antebrachii") și piele; fața profundă acoperă mușchiul flexor superficial al degetelor ("Musculus flexor digitorum superficialis") și mușchiul flexor lung al policelui ("Musculus flexor pollicis longus"). Lateral
Mușchiul flexor radial al carpului () [Corola-website/Science/331749_a_333078]
-
află mușchiul rotund pronator ("Musculus pronator teres"), care merge divergent față de mușchiul flexor radial al carpului. La jumătatea antebrațului tendonul mușchiului flexor radial al carpului coboară flancat lateral de tendonul mușchiului brahioradial ("Musculus brachioradialis") și medial de cel al mușchiului palmar lung ("Musculus palmaris longus"). În treimea distală a antebrațului tendonul mușchiului flexor radial al carpului participă împreună cu tendonul mușchiului brahioradial la delimitarea șanțului pulsului, în care se află artera radială ("Arteria radialis") și ramura superficială a nervului radial ("Ramus superficialis
Mușchiul flexor radial al carpului () [Corola-website/Science/331749_a_333078]
-
al carpului participă împreună cu tendonul mușchiului brahioradial la delimitarea șanțului pulsului, în care se află artera radială ("Arteria radialis") și ramura superficială a nervului radial ("Ramus superficialis nervi radialis"). Între tendonul mușchiului flexor radial al carpului și cel al mușchiului palmar lung se află alt șanț prin care trec tendoanele mușchiului flexor superficial al degetelor ("Musculus flexor digitorum superficialis") și nervul median ("Nervus medianus"). Șanțul pulsului are o importanță deosebită în practica medicală, la acest nivel palpându-se pulsul arterei radiale
Mușchiul flexor radial al carpului () [Corola-website/Science/331749_a_333078]
-
în România evidența informatizată a cazierului judiciar și evidența informatizată dactiloscopică se organizează și funcționează în cadrul Poliției Române. În cazul persoanelor fizice, înregistrarea se face și dactiloscopic, în situațiile prevăzute de lege, prin luarea impresiunilor digitale (fișa dactiloscopică decadactilară) și palmare, necesare pentru identificarea dactiloscopică a persoanelor înregistrate și cunoașterea exactă a situației lor juridice. În scopul înregistrării și identificării dactiloscopice, în cadrul Inspectoratului General al Poliției Române funcționează un serviciu de specialitate pe probleme de dactiloscopie. La 27 mai 2005, Germania
Dactiloscopie () [Corola-website/Science/312108_a_313437]
-
plicaturată, scrotală). Bolta palatină este înaltă și îngustă. Gâtul este scurt, gros, cu exces de piele pe ceafă. Mâinile sunt scurte și late cu deget V ce poate prezenta brahidactilie sau clinodactilie (încurbare) și cu un singur pliu de flexie palmară (pliu simian). Spațiul interdigital I de la picior este mult mai larg comparativ cu normalul. Toracele poate fi în pâlnie, cu mameloane aplatizate și cifoză dorso-lombară. Aproximativ 40-50% dintre copiii cu sindrom Down prezintă malformații congenitale cardiovasculare. Dintre acești copii 30-40
Sindromul Down () [Corola-website/Science/308997_a_310326]
-
plate și foarte subțiri. În axul central sunt puține celule și o terminație nervoasă. După intrarea în corpuscul fibrele pierd teaca de mielină și se termină obișnuit în forma de bulbi sau butoni terminali. se găsesc în hipoderm, pe fața palmară a mâinii, fața plantară a piciorului și degetelor, hipodermul brațului, cefei, în organele genitale ale ambelor sexe, în periost, dar și în jurul articulațiilor. Corpusculii lamelari detectează schimbările de presiune, vibrațiile și se adaptează rapid (receptori fazici). Orice deformare în corpuscul
Corpusculii Vater-Pacini () [Corola-website/Science/329841_a_331170]
-
sindromului Down). Cei doi fii ai doctorului Down, Reginald și Percival, au continuat activitatea de cercetare a tatălui său, primul dintre aceștia adăugând la lista, alcătuită de tatăl său, de caracteristici fizice ale sindromului Down și forma specifică a cutelor palmare la persoanele suferinde de această boală.
John Langdon Haydon Down () [Corola-website/Science/324423_a_325752]
-
este mai mare, cu blana aspră și incisivi ortodonți, și este dependentă de mediul acvatic; șobolan de apă de munte ("Arvicola scherman") este mai mic, mai puțin dependent de prezența cursurilor de apă, are blana mai moale, tuberculii plantari și palmari mai reduși, iar incisivii superiori proeminează puternic înainte și are un comportament scormonitor. Astfel șobolanul de apă de munte ("Arvicola scherman") are următoarele dimensiuni: lungime cap + trunchi: 135-165 mm; membrele posterioare: 22-27 mm; coada: 55-70 mm, greutate: 65-130 g, iar
Șobolan de apă de munte () [Corola-website/Science/333713_a_335042]
-
prurit , hiperhidroză , piele uscată Mai puțin frecvente : Erupție buloasă , furunculoză , dermatită micotică , onicomicoză , eczemă , seboree , acnee rozacee , papilomatoză , hiperkeratoză , alopecie , pigmentare anormală a pielii Frecvență necunoscută : Necroliză toxică epidermică , sindrom Steven- Jonson , psoriazis , inclusiv la debut și pustular ( în principal palmar/ plantar ) , eritem multiform Tulburări musculo- scheletice și ale țesutului conjunctiv Mai puțin frecvente : Artralgii , mialgii , dureri dorsale Tulburări renale și ale căilor urinare Mai puțin frecvente : Pielonefrită , infecții ale tractului urinar Tulburări ale aparatului genital și sânului Mai puțin frecvente
Ro_898 () [Corola-website/Science/291657_a_292986]
-
(plural "Musculi interossei palmares", singular "Musculus interosseus palmaris") sunt trei mușchi scurți fusiformi, așezați în porțiunea palmară a ultimelor trei spații interosoase (intermetacarpiene) ale mâinii: spațiul interosos al II-lea, al III-lea și al IV-lea. ocupă jumătate din spațiul interosos, se prind numai pe câte un metacarpian și merg distal la degetul ce urmează metacarpianului
Mușchii interosoși palmari () [Corola-website/Science/331899_a_333228]
-
și merg distal la degetul ce urmează metacarpianului pe care se inseră. Au originea proximal în spațiul interosos al II-lea, al III-lea și al IV-lea pe fața metacarpianului care privește spre axul mâinii. Astfel, primul mușchi interosos palmar are originea pe fața medială a metacarpianului al II-lea, al doilea mușchi interosos palmar are originea pe fața laterală a metacarpianului al IV-lea, al treilea mușchi interosos are originea pe fața laterală a metacarpianului al V-lea. De
Mușchii interosoși palmari () [Corola-website/Science/331899_a_333228]
-
în spațiul interosos al II-lea, al III-lea și al IV-lea pe fața metacarpianului care privește spre axul mâinii. Astfel, primul mușchi interosos palmar are originea pe fața medială a metacarpianului al II-lea, al doilea mușchi interosos palmar are originea pe fața laterală a metacarpianului al IV-lea, al treilea mușchi interosos are originea pe fața laterală a metacarpianului al V-lea. De aici mușchii interosoși palmari descind, și fiecare mușchi interosos se continuă cu câte un mic
Mușchii interosoși palmari () [Corola-website/Science/331899_a_333228]
-
fața medială a metacarpianului al II-lea, al doilea mușchi interosos palmar are originea pe fața laterală a metacarpianului al IV-lea, al treilea mușchi interosos are originea pe fața laterală a metacarpianului al V-lea. De aici mușchii interosoși palmari descind, și fiecare mușchi interosos se continuă cu câte un mic tendon care se lățește și se unește cu o formație similară a mușchilor lombricali, prinzându-se pe tendonul corespunzător (II, IV și V) al mușchiului extensor al degetului ("Musculus
Mușchii interosoși palmari () [Corola-website/Science/331899_a_333228]
-
al doilea mușchi interosos pe tendonul destinat inelarului și pe fața laterală a bazei falangei proximale a inelarului, iar al treilea mușchi interosos pe tendonul destinat degetului mic și pe fața laterală a bazei falangei proximale a degetului mic. Fața palmară a mușchilor interosoși palmari este acoperită de tendoanele mușchilor flexori ai degetelor și de mușchii lombricali ("Musculi lumbricales manus"). Fața dorsală a mușchilor interosoși palmari acoperă mușchii interosoși dorsali ("Musculi interossei dorsales manus"). Flectează falanga proximală a degetelor pe care
Mușchii interosoși palmari () [Corola-website/Science/331899_a_333228]
-
pe tendonul destinat inelarului și pe fața laterală a bazei falangei proximale a inelarului, iar al treilea mușchi interosos pe tendonul destinat degetului mic și pe fața laterală a bazei falangei proximale a degetului mic. Fața palmară a mușchilor interosoși palmari este acoperită de tendoanele mușchilor flexori ai degetelor și de mușchii lombricali ("Musculi lumbricales manus"). Fața dorsală a mușchilor interosoși palmari acoperă mușchii interosoși dorsali ("Musculi interossei dorsales manus"). Flectează falanga proximală a degetelor pe care se inserează. Extind ultimele
Mușchii interosoși palmari () [Corola-website/Science/331899_a_333228]
-
destinat degetului mic și pe fața laterală a bazei falangei proximale a degetului mic. Fața palmară a mușchilor interosoși palmari este acoperită de tendoanele mușchilor flexori ai degetelor și de mușchii lombricali ("Musculi lumbricales manus"). Fața dorsală a mușchilor interosoși palmari acoperă mușchii interosoși dorsali ("Musculi interossei dorsales manus"). Flectează falanga proximală a degetelor pe care se inserează. Extind ultimele două falange printr-un mecanism identic cu cel al mușchilor lombricali. Mușchii interosoși palmari efectuează și o mișcarea de adducție, apropiind
Mușchii interosoși palmari () [Corola-website/Science/331899_a_333228]