139 matches
-
trecut? Sigur e că populația se înmulțea pe atunci în mod regulat, astăzi ea decrește. Țăranul se hrănea mai bine și muncea mai puțin. Azi muncește mai mult și se hrănește rău. Din regimul rău de azi rezultă apoi frigurile palustre, pelagra, anghina difterică și alte epidemii, cari pe atunci erau aproape necunoscute. {EminescuOpXII 23} Dar care era administrația acestei țări de esploatați dată pe mâna esploatatorilor boieri? Să vedem de ex. cum se administra averea publică la anul 1855 sub
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
că starea de sănătate a poporului era incomparabil mai bună pentru că; 1. populația era În creștere - astăzi descrește, 2. țăranul se hrănea mai bine și muncea mai puțin - astăzi muncește mai mult și se hrănește mai prost și 3. frigurile palustre, pelagra, angina difterică și alte epidemii necunoscute pe atunci, astăzi sunt prezente și fac ravagii (Adevărata aristrocrație; Timpul, 26 aprilie, 1881). În aceste condiții sporul natural al populației era În creștere (exemplificat cifric prin situația din Țara Românească; 3,5
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
negativ În opinia analistului Eminescu pleacă de la risipa de muncă cu foloase reduse, ce duce la epuizarea fizică și uzura biologică a autohtonilor, până la bolile endemice și izbucnirile epidemice care decimează populația. Boli ca pelagra (carența În vitamina PP), intoxicația palustră (malaria sau frigurile de baltă), angina (difteria) și vărsatul (variola) sunt datorate „influenței pernicioase asupra sănătății populației pe care o prezintă mlaștinile, locuințele insalubre și neaerate, hrana proastă și munca excesivă”. „Așa că Înainte de a introduce forme noi ale civilizației ar
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
sunt bogate în graminee mezofile ca păiușca, firuța, pirul, timoftica (Phleum pratense), coada vulpii (Alopecurus pratensis), iarba câmpului (Agrostis alba), precum și speciile hidrofile de rogoz (Carex riparia), țipirig (Scirpus silvaticus), pipiriguț (Heleocharis palustris), coada calului (Equisetum maximum), barba ursului (Equisetum palustre). 2.2. Vegetația halofilă (de sărături) Are apariții insulare sau bandiforme îndeosebi în zona de silvostepă a depresiunii de contact. Peticele de sărături din arealul localității Ceplinița și de la Cotnari se datoresc spălării marnelor salinizate de pe versanții "Coastei de tranziție
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
alternifolium, Cichorium intybus, Cirsium arvense, Cirsium vulgare, Convallaria majalis, Corydalis bulbosa, Corydalis solida, Crepis paludosa, Crocus heuffelianus, Cynodon dactylon, papucul doamnei Cypripedium calceolus, Dactylis polygama, Daphne mezereum, Dentaria bulbifera, Dentaria glandulosa, Deschampsia cepitosa, Dianthus armeria, Epilobium angustifolium, Epilobium collinum, Epilobium palustre, Epipactis atrorubens, Erigeron acer, Erigeron annuus, Eupatorium cannabinum, Euphorbia amygdaloides, Euphrasia rostkoviana, Festuca gigantea, Festuca valesiaca, Fragaria vesca var. semperflorens, Galanthus nivalis, Galeobdolon luteum, Galeopsis tetrahit, Galium aparine, Galium odoratum, Galium palustre, Geum urbanum, Hepatica nobilis, Hieracium bauhinii ssp. magyaricum
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
cepitosa, Dianthus armeria, Epilobium angustifolium, Epilobium collinum, Epilobium palustre, Epipactis atrorubens, Erigeron acer, Erigeron annuus, Eupatorium cannabinum, Euphorbia amygdaloides, Euphrasia rostkoviana, Festuca gigantea, Festuca valesiaca, Fragaria vesca var. semperflorens, Galanthus nivalis, Galeobdolon luteum, Galeopsis tetrahit, Galium aparine, Galium odoratum, Galium palustre, Geum urbanum, Hepatica nobilis, Hieracium bauhinii ssp. magyaricum, Hieracium bauhinii ssp. pseudokernveri, Hieracium caespitosum ssp. eupratense var. caespitosum, Hieracium murorum, Hieracium pilosella var. farkasicum, Holcus lanatus, Hypericum perforatum, Impatiens noli-tangere, Inula helenium, Isopyrum thalictroides, Juncus inflexus, Juncus tenuis, Lamium maculatum
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
Festuca arundinacea, Festuca pratensis, Festuca pseudovina, Festuca sulcata, Festuca valesiaca, Ficaria verna, Filipendula hexapetala, Filipendula ulmaria, Fragaria vesca, Fumaria schleicheri, Gagea arvensis, Gagea lutea, Gagea minima, Gagea pratensis, Galium cruciata, Galium flavescens, Galium moldavicum, Galium mollugo, Galium x ochroleucum, Galium palustre, Galium pedemontanum, Galium rubioides, Galium vernum, Galium verum, Geranium pusillum, Geranium sanguineum, Geum urbanum, Glaucium corniculatum, Glechoma hederacea, Glechoma hirsuta, Glyceria aquatica, Glyceria fluitans, Gypsophila muralis, Heleocharis palustris, Helichrysum arenarium, Heliotropium europaea, Herniaria incana, Hesperis tristis, Hibiscus trionum, Hieracium bauhinii
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
384,4 mm. II. BIOCENOZA A. Flora: este reprezentată din specii hidrofile și higrofile: Carex hirta, Carex limosa rogoz, Carex paniculata, Carex riparia, Carex rostrata, Glyceria plicata, Phragmites sp., Salix fragilis, Salix purpurea, Salix x reichardtii. Dintre ferigi apare Equisetum palustre; dintre angiosperme: Agrostis tenuis, Ajuga reptans, Asperula odorata, Asperula rivalis, Bromus pannonicus obsigă, Carex remota, Centaurea nigrescens, Cerastium fontanum, Chenopodium foliosum, Chenopodium glaucum, Chenopodium opulifolium, Chenopodium polyspermum, Chenopodium rubrum, Chenopodium urbicum, Chenopodium vulvaria, Chondrilla juncea, Chorispora tenella, Chrysanthemum corymbosus, Chrysanthemum
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
sardagnanum, Orthotrichum leiocarpum, Orthotrichum pallens, Orthotrichum stramineum, Schistidium apocarpum, Tortula muralis f. obcordata; ferigi: Aspidium filixmas, Aspidium montanum, Aspidium spinulosum, Asplenium ruta muraria var. matthioli, Asplenium trichomanes var. incisocrenatum, Athyrium filix-femina, Cystopteris fragilis, Dryopteris filix-mas, Equisetum arvense, Equisetum hiemale, Equisetum palustre, Equisetum telmateja, Ophioglossum vulgatum, Phaegopteris dryopteris, Phaegopteris polypodioides, Phyllitis scolopendrium și angiosperme: Achillea setacea, Adoxa moschatellina, Aegopodium podagraria, Agropyron caninum, Agropyron intermedium f. genuinum, Agropyron pectiniforme, Agropyrron repens, Ailanthus glandulosa, Ajuga genevensis, Ajuga reptans, Alectorolophus rumelicus, Allium scorodoprasum, Allium ursinum
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
De-a lungul timpului acești câini s-au extins și asupra altor teritorii, populând toată Valea Ronului, până În Munții Pădurea Neagră. Se presupune că În vremurile străvechi, nu rareori se Întâmpla ca lupii masculi să hoinărească singuratici până În apropierea locurilor palustre, izolate și vitrege, populate de oameni primitivi, fiind atrași de mirosul specific și irezistibil emanat de la mari distanțe de femelele În călduri din cadrul populației respective de câini, stârnindu-le apetitul pentru Împerechere. Din Împerecherea dintre lupi și femelele de câini
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
Așa cum s-a mai spus, se presupune că În vremurile străvechi nu rareori se Întâmpla ca lupii masculi, hoinari și singuratici, să adulmece mirosul femelelor de câini În călduri aflate la mari distanțe, din preajma oamenilor primitivi ce populau Întinse locuri palustre din zonele izolate și vitrege ale globului, stârnindu-le apetitul pentru Împerechere. Astfel, din Împerecherile Întâmplătoare și repetate s-au născut metiși care, din punct de vedere fenotipic, continuau să semene, În principal, cu lupii sălbatici care au transmis ereditar
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
Hidrografia Teritoriul grădinii este străbătut de pârâul Podgoria Copou, cu debit mic dar constant, alimentat de izvoarele de coastă. Prin îndiguirea lui, s-au amenajat medii ecologice acvatice (3 lacuri), încheind cu "Microdelta Dunării", medii propice pentru flora și vegetația palustră și acvatică. Apa izvoarelor de coastă, bogată în magneziu și sodiu este captată și îmbuteliată, fiind apreciată ca apă minerală de masă de bună calitate. Din aceste considerente, primele lucrări care s-au efectuat la Iași pentru aprovizionarea orașului cu
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
dure. "Creșterea lui în mijlocul unei societăți înstrăinate de izvoarele românismului a fost posibilă grație acestui neutralism ontologic semănător de ambiguitate arheală" (p. 168). Paralela Bacovia Vieru constituie una din axele centrale ale cărții. Primul a suferit copil fiind de febră palustră și a rămas hipersensibil; cel de al doilea s-a îmbolnăvit de tuberculoză la începuturile studenției, iar de-a lungul vieții a trebuit să facă față unor agresiuni, fățișe ori ascunse, inclusiv unei tentative de asasinat, la 5 decembrie 2003
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
alții. În cadrul Facultății de Biologie am introdus noi discipline, cărora le-am asigurat și baza materială, în calitate de titular: Saprobiologie Biologie marină Monitoring ecologic Pentru specializările de la master am pus bazele următoarelor discipline, asigurând și baza materială: Biodiversitatea mediilor acvatice și palustre; Filogeneza animală; Strategii evolutive în lumea animală. Am organizat 15 ediții ale Simpozionului Personalități ale Biologiei românești și universale, cu studenții care au participat la cursul de Evoluționism. CONFERINȚE INVITATE 1997 - Academia Română Filiala Iași - Logica viului în gândirea lui Eminescu
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
fiarelor 16. Daphne mezercum - tulichina 17. Datura innoxia - laur 18. Datura stramonium - laur 19. Datura tatula - laur violet 20. Delphinium consolida - nemțișor de cîmp 21. Digitalis lanata - degețel lînos 22. Digitalis purpurea - degețel roșu 23. Dryopteris filix-mas - feriga 24. Equisetum palustre - coadă calului 25. Euphorbia cyparissias - alior 26. Glyceria aquatica - mana de apă 27. Gratiola offinalis - veninarița 28. Helleborus purpurascens - spînz 29. Hyoscyamus niger - măselarița 30. Juniperus sabina - cetina de negi 31. Lactuca virosa - lăptuca veninoasa 32. Lycopodium clavatum - pedicuța 33
ORDIN nr. 43 din 7 februarie 1980 pentru aprobarea listei substanţelor toxice şi a plantelor care conţin substanţe toxice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125233_a_126562]
-
purpurasceus (R.Br.) Bunge Coincya rupestris Rouy (Hutera rupestris P. Porta) Coronopus navasii Pau Crambe arborea Webb ex Christ Crambe laevigata DC. ex Christ Crambe sventenii B. Petters. ex Bramw. amp; Sunding Diplotaxis ibicensis (Pau) Gomez - Campo Diplotaxis siettiana Maire Erucastrum palustre (Pirona) Vis. Iberis arbuscula Runemark Ionopsidium acaule (Desf.) Reichemb. Ionopsidium savianum (Caruel) Ball ex Arcang. Murbeckiella sousae Rothm. Parolinia schizogynoides Svent. Sisymbrium cavanillesianum Valdes amp; Castroviejo (S. matritense P. W. Ball amp; Heywood) Sisymbrium confertum Stev. Sisymbrium supinum L. Thlaspi
CONVENŢIE din 19 septembrie 1979 privind conservarea vieţii sălbatice şi a habitatelor naturale din Europa*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/137256_a_138585]
-
sectorul Isaccea-Tulcea cu zona inundabila, sărăturile Murighiol-Plopu și litoralul Mării Negre de la brațul Chilia până la Capul Midia, inclusiv marea teritorială până la izobata de 20 m. ... (2) Limită vestică continentală a Rezervației este reprezentată de contactul Podișului Dobrogean cu zonele umede și palustre. ... (3) Din punct de vedere al organizării administrativ-teritoriale Rezervatia este extinsă pe teritoriile a 3 județe: Tulcea, Constantă și Galați. ... Articolul 3 Valoarea patrimoniului natural al Rezervației este recunoscută prin includerea acesteia în rețeaua internațională a rezervațiilor biosferei, în cadrul programului
STATUT din 18 aprilie 2002 (*actualizat*) de organizare şi funcţionare a Administraţiei Rezervaţiei Biosferei "Delta Dunării". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141583_a_142912]
-
A doua carte „Tratamentul Febrei” apărută în 116 cuprinde concepția sa patogenică asupra sindromului febril și oferă parametrii terapeutici de bază în abordarea bolii, prin utilizarea antipireticelor (conduită supusă controverselor până atunci) în boli ca: tifosul exantematic, febra tifoidă, febra palustră (malaria), febra galbenă etc., boli în care hiperpirexia făcea ravagii și era greu de stăpânit din punct de vedere terapeutic (foto pg. 302 jos, 303, 304). Pentru a sublinia importanța problemei hiperpirexiei la acea vreme, dincolo de aspectele dramatice ale sindromului
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
Familia Malvacee. Nalba (Malva silvestris), Nalbă mare (Athea officinalis) Familia Hypericacee. Buruiana vulpii (Hypericum perforatum, Hypericum tetrapterum, Hypericum montanum) Familia Berberidacee. Lemnul galben (Berberis vulgaris) Familia Geraniacee. Pălăria cucului (Geranium pheum), Foiță moartă (Geranium pusillum), Ciocul berzii (Geranium columbinum, Geranium palustre, Geranium pratense) Familia Balsaminacee. Slăbănog (Impatiens nolitangere) Familia Leguminose-Papilionacee. Grosamă (Genista ovata), Grosamă măruntă (Genista germanica), Peană de hohotic (Genista tinctoria), Drob (Genista pilosa, Cytisusleucothrius, Cythisus rathisbonensis), Rădăcină dulce (Ononis harcina, Glycyrriza echinata), Afun ciorăsc, Aripă de cuc (Medicago falcata
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
major), Anason (Pimpinella anisum), Pătrunjel de câmp (Pimpinela saxifraga), Chim sălbatic (Carum carvi), Finchin (Foeniculum capillaceum), Chim de baltă (Oenanthe aquatica), Păstârnac (Oenanthe silaifolia, Pastinaca sativa), Fulger (Siler trilobum, Cnidium silaifolium), Crastavan (Meum mutellina, Angelica silvestris), Mărariu (Peucedanum oreoselinum, Peucedanum palustre, Peucedanum graveolens), Morcov sălbatec (Laserpitium prutenicum, Daucus carota), Gâlci de porc (Chaerophillum aromaticum), Bărboi sălbatec (Chaerophillum cicutaria) Familia Loranthacee. Vâsc (Viscum album) Familia Aristolochiacee. Mărul lupului, Fâsoiu cioarii (Aristolochia clematitis), Popâlnic (Asarum europaeum) Familia Ranunculacee. Curpen (Clematis intergrifolia), Clocoțel (Thalictrum
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
de 200,48 ha. Teritoriul comunei Scobinți se încadrează în clasa a III - a de calitate. VEGETAȚIA ȘI FAUNA Vegetația naturală din teritoriul comunei Scobinți aparține zonei de silvostepa și stepa, la care se asociază vegetația de lunca și vegetația palustra( de mlaștină). Vegetația naturală a silvostepei este reprezentată prin pâlcuri de pădure(șleauri) și pajiști, puternic transformate și modificate antropic. Pădurile silvostepei sunt formate din șleauri de gorun și stejar, alături de care se întâlnesc: tei, cireși, arțari, carpen, jugastru, ulmi
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
Pisicii, sectorul Isaccea-Tulcea cu zona inundabila, litoralul Mării Negre de la brațul Chilia până la Capul Midia, apele maritime interioare și marea teritorială, până la izobata de 20 m inclusiv. Limită continentală a rezervației este reprezentată de contactul Podișului Dobrogean cu zonele umede și palustre. 1.2. Teritoriul rezervației este delimitat în trei categorii de zone: zone cu regim de protecție integrală, zone tampon și zone economice. 1.3. Zonele cu regim de protecție integrală sunt protejate, în mod obligatoriu, de zone tampon. 2. Zone
HOTĂRÎRE Nr. 248 din 27 mai 1994 pentru adoptarea unor măsuri în vederea aplicării Legii nr. 82/1993 privind constituirea Biosferei "Delta Dunării". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/110823_a_112152]
-
Rotundu și are următoarea delimitare: - la nord, limită sudică a pădurii de pe malul drept al Dunării până la cherhana (girla nouă); - la est, girla nouă și limită de est a ghiolului Saun; - la sud și vest, contactul Podișului Dobrogean cu zona palustra Saun până la limita sudică a pădurii. 3.8. Insula Popina (260 ha) Protejează zona cu regim de protecție integrală cu același nume și cuprinde o bandă ce înconjoară insula spre lacul Razim, având o lățime de circa 500 m distanță
HOTĂRÎRE Nr. 248 din 27 mai 1994 pentru adoptarea unor măsuri în vederea aplicării Legii nr. 82/1993 privind constituirea Biosferei "Delta Dunării". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/110823_a_112152]
-
la sud, grindul Plantației, limită sudică a lacului Sinoie, plantațiile din zona de nord a localității Vadu, limită sudică a lacului Tuzla; - la vest, malul vestic al lacurilor Tuzla-Nuntasi, malul vestic al lacului Istria, zona "Movilele Dese" apoi limită zonelor palustre până la movila Sinoie (punctul "la Stâncă") și, în continuare, pe malul vestic al lacului Zmeica și al lacului Golovita (capul Negru) și malul vestic al lacului Ceamurlia până în dreptul localității Ceamurlia de Jos. 3.11. Lacul Potcoava (2.937 ha
HOTĂRÎRE Nr. 248 din 27 mai 1994 pentru adoptarea unor măsuri în vederea aplicării Legii nr. 82/1993 privind constituirea Biosferei "Delta Dunării". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/110823_a_112152]
-
înființată, a soților Schmidt, "unde, pe lîngă numeroasele poezii românești pe care le știa de acasă, învață versuri în germană, dintre care Der Sandmann Kommt n-o va uita niciodată". Înainte de-a împlini 7 ani, se îmbolnăvi de febra palustră, din pricina bălților din preajmă lăsate de revărsările Bistriței și ale Negelului. Trimis la țară, la bunica paternă, copilul paludic, febricitat suferă de insomnie, adormind "uneori abia după cîntatul cocoșilor din cauza indiscreției nopții, care-l privea cu prea mulți ochi ("Mulți
Radu Petrescu despre G. Bacovia (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16660_a_17985]